Page 3 - Bunul_Econom_1903_27

Nr. 27 __________ B U N U L EC ONOM Pag. 3

A doua boală a porcilor, care s’ar pu­ Aşadar* imediat ce ‘se vede că au murit lui Barabas) a eşit din partidul kossu­
tea numi: holera porcilor, este; cufureala câţi-va porci şi alţii sunt bolnavi, să se scoată thist şi dimpreună cu celelalte elemente
porcilor. toţi cei sănătoşi şi să se mute departe, la o r6sboinice (cei înafară de partid şi frac­
Boala asta, se deosebeşte de ceealaltă
pădure d. ex., şi dacă sunt 2—3 sute în cârd ţiunea zisă ugronistă condusă de Sze-
prin aceea, că ţine mai multe zile şi pe lângă
să se împartă îh 2—3 cârduri, care să stea derkenyi) va continua obstrucţiunea.
acestea semne are altele mai principale, care
depărtate unele de altele; cei bolnavi să stea
de obiceiu nu se arată la cea dintâiu. Astfel,
închişi pe loc; cei morţi să nu se asvîile pe Demisia guvernului Austriac
la boala asta se pot observa mai toate sem­
câmp, ci să se îngroape adânc; in urmă să respinsă «Wiener Zeitung« publică
nele boalei dintâi, insă aici porcul bolnav
se cureţe paiele, gunoaiele, bâligaru! (gunoiul) autograful împărătesc, în care se spune,
tu şe şte , scoate chiar o materie mucoasă
porcilor cu un strat de pământ şi să se dea că demisiunea cabinetului Koerber nu
pe nas, precum şi că are o d ia re e (cufu-
foc. In urmă de tot să se stropească cu zamă e primită.
reală) continuă, care-1 slăbeşte foarte mult,
de var, leşie ferbinte, acid fenic (carbolic),
aşa că in cele din urmă, porcul chiar de se
creolină 5 la sută, sublimat 1 la mi ie, apă Situaţia In Balcani se agra­
face sănătos, dar’ nu-şi mai vine in fire şi
etc., coteţele dacă nu au vre-o valoare oare­ vează. «Allgemeine Zeitung« scrie, că
se o lo g e şte de picioarele dinapoi; în urmă
care e mai bine să se ardă, să se declare la situaţiunea în Balcani este serioasă. Pu­
slăbirea şi slăbiciunea sunt tot mai mari şi
primărie chiar dela începutul boalei ca să vie terile îşi dau silinţa de a împedeca pe
porcul moare. veterinarul şi care să ia măsuri în conformi­ Bulgaria să trimită un ultimat Turciei.
S'au văzut foarte multe caşuri de boala
tate cu legea.
asta; une-ori porcii muriau repede (24—48 Semne de resboiu Bulgaro-
ore); în caşul acesta, se crede că boala este turc. Spiritul răsboinic ia întindere tot
întovărăşită şi de cealaltă (brânca); alte-ori
şi mai ales la purcei mici, foarte mulţi orbesc. D IN L U M E mai mare în straturile poporului şi ar­
Perderile ce ocasionează boalele astea matei Bulgariei. — Se confirmă ştirea,
că guvernul a oprit ori-ce export de
sunt foarte mari (mor 65—80 la sută) şi cei-ce Papa In agonie. Starea Papei vite şi de cai în străinătate, în vederea
scapă şi mai ales de boala astă din urmă, este disperată. Catastrofa este iminentă, unei eventuale încurcături cu Turcia.
nu se itlai îngraşe ca la început. şi până-ce cetitorii noştri vor primi
Vindecarea. Şi la boala asta, leacuri se foaea noastră poate că a şi repausat.
scriu multe, foarte multe, dar* unele ca şi Dacă Papa ar muri, direcţiunea Conflict la graniţa Serbo-
altele nu sunt bune de nimic. Aşa, se dă: provisorie a Bisericei ar ii luată de Turceasoă. O ciocnire sângeroasă a
caiomel, sulfat de fer (calaican), acid salicilic cardinalul Oreglia. £ greu de provâzut avut loc la graniţa serbo-turcească între
cu acid tanic, bismuth, acid fenic, creolină, cine va fi ales Papă. Cei cari au mai Albanezii mohamedani şi o trupă de
naphtalină, naphtol şi cărbune de teiu, etc., mulţi sorţi de isbândă sunt cardinalii soldaţi şerbi. Albanezii au avut 11 morţi
şi răniţi, ear’ Sărbii 2 morţi.
la ţară mămăligă făcută cu peatră acră, etc. Oreglia, Gotti, Rampolla şi Vanutelli.
Unii ţărani spun că au dat zeamă de Visita preşedintelui republi-
murături, peşte sărat, etc*, şi că au vindecat Crisa partidului kossuthist.
mulţi porci; această vindecare chiar de ar fi Luni, partidul independist kossuthist a oei francese la'Londra. Presidentul
fost, totuşi nu ne poate Încredinţa, deoare-ce ţinut o conferenţă, care e de mare Loubet a sosit la 7 Iulie în Londra :
poate că acei porci s’ar fi insânătoşat pe importanţă pentru viitorul partidului. i-s’au făcut demonstraţiuni entusiaste.
cale naturală şi fără acea zamă de murături. O deplină ruptură în partid s’a efec­ La gara Victoria a fost întimpinat de re­
Cel mai bun lucru de făcut rămâne deci, tuat. Majoritatea a admis învoiala gele Eduard, de principele de Galles,
tot măsurile ce le ia veterinarul şi desinfecţia. cu contele Khuen. Minoritatea (aderenţii ducele de Cambridge.

Dar’ cât ce lucra •Nouă meşteri mari, Jertfă s’o jertfim, O ploaie cu spume,
Noaptea să surpa. Calfe de zidari, In zid s’o zidim! Să facă pîrae
A doua zi ear’ Ştiţi voi ce-am visat Să curgă şiroae,
A treia zi ear’, De când m’am culcat f III. Apele să crească
A patra zi ear O şoaptă de sus Eată ’n zori de zi Mândra să-mi oprească,
Lucra în zadar. Aevea mi-a spus Manea se trezi, S’o oprească ’n vale,
Căci ori-ce lucra Că ori cât am lucra Şi cum se trezi, S’o ’ntoarcă din calei
Noaptea se surpa. Noaptea s'a surpa. Iute se sul Domnul se ’ndura,
Pân’ ce-om hotărî Pe gard de nuele Rnga-i asculta,
Domnul se mira In zid de-a zidi Şi mai sus pe schele Norii aducea,
Ş'apoi li mustra Cea ’ntâiu soţioară, Şi ’n câmp se uita Ceru ’ntuneca.
Ş'apoi se ’ncrunta Cea ’ntâiu sorioară Şi pe drum câta. Şi curgea de-odată
Şi-i ameninţa Care s’a ivi Când ce mi-ş zărea, Ploaie spumegată,
Sâ-i pue de vii Mâne ’n zori de zi Cine că vineaf Ce făcea pîrae
Chiar in temelii! Aducând bucate Soţioara lui Şi umfla şiroae.
Ear’ bieţii zidari, La soţ ori la frate. Floarea Câmpului 1 Dar’ cât ce cădea
Nouă meşteri mari, Deci dacă voiţi Ea s’apropia Mândra n'o oprea
Tremura lucrând, Ca să isprăviţi Şi îi aducea Ci ia tot venea,
Lucra tremurând Sfânta mănăstire Prânz de udâtură, Apele trecea
Zi mare de vară. Pentru pomenire, Vin de beutură. Şi s’apropia. (Va urma).
Ziua până ’n sară. Hai &ă ne-apucăm Manole-o vedea
Cu toţi să jurăm Şi nici că credea, G L U M E
Ear’ Manole sta, Şi să ne legăm Inima-i sărea,
Nici că mai lucra, Taina s’o păstrăm; Trupul îi slăbea — Dle advocat, doresc să mă
Ci mi-se culca Şi ori-ce soţioară Şi ’n genunchi cădea despart legal de bărbatul meu.
Si un vis visa, Ori-ce sorioară Şi se închina — Ce motive ai pentru asta?
Apoi se scula Mâne ’n zori de zi Şi-astfel se ruga: — N’am nici unul; de aceea
Şi-astfel cuvânta: Intâiu s’a ivi, •Dă, Doamne, in lume am venit, ca să-mi găseşti dta unul.