Page 4 - Bunul_Econom_1903_27
P. 4

Pag-  *■                                           B U N U L  E C O N O M                                            Nr.  27

                                                                                              ia  atâta  brânză  proaspătă  câtă  făină  s’a  pus
              Medicul  casei.                                                                 în  aluat  şi  se  amestecă  cu  puţină  făină  şi cu
                                                                                              ou;  6—8  ouă  şi  spuma  dălâ  3—4  albuşuri
                A sudatul picioarelor.                      Pe  apă  şi  sub  apă.            sunt  de  ajuns  la  un  kfgr.  brânză.
                                                                                                   Astfel  gătită  umplutura  se  frământă
            Din cause  încă  necunoscute  multe  per­   Lasă,  dacă  nu  s’a săturat Ion de scaldă,
       soane  asudă  cu  deosebire  la  tălpi  extraordi­  zise  George  prietenilor  sei,  cu  cari  eşise  la   bine  şi  se  pune  pe,  ea  pe  fiecare  bucată  de
                                                                                              aluat  întinsă  şi  unsă  cu  unt  topit,  apoi  se
       nar  de  mult.  Sudoarea  aceasta,  deosebit  de   păşune  cu  vitele.                 dau  marginile  aluatului  peste  brânză  astfel
       simţul  neplăcut  de  umezală,  mai  produce     —  Cum  aş??  întrebară  mai  mulţi   ca  să  nu  se  mai  vadă  brânza decât  în  mijlo­
       dacă  se  descompune  un  miros  de  nesuferit   deodată.                              cul  plăcintioarei;  plăcintele  astfel  gătite  se
       şi  face,  ca  pelea  în  astfel  de  locuri  se  devie   —  Bine,  răspunse  George  şi  mie  îmi   coc  Intr’o  tavă,  unsă  cu  unt  în  cuptor  nu
       foarte  simţitoare şi  predispusă la înflamaţiuni.   place  scalda  şi  şi  eu  ştiu  înota,  dar'  Ion  în­  prea  taie  ars,  aşezate  astfel  ca  să  nu  se  li­
       La  curarisirea  acestei  boli,  curăţenia  cea  mai   trece  chiar  şi  o raţă.  înoată atât  pe deasupra   pească  una  de  alta.
       scrupuloasă  joacă  rolul  principal.  Ciorapii   cât  şi  sub  apă,  făcând  fel  şi  fel  de  întorsă­
       (rălţunii)  trebue  schimbaţi  cât  mai  des  şi   turi.  Una  însă  nu-’mi  place  de  el,  şi  aceasta
       anume  iarna  odată  şi  vara  de  mai  multe  ori   este,  că  se  scadă  întotdeauna  gol,  cum  l'a   P e n t r u  E conomi
       pe  zi.  Ciorapii  odată folosiţi  vor fi  spălaţi  cu   lăsat  D-zeu.
       săpun  nu  numai  uscaţi  de  sudoare.  Se  mai   —  Ioane,  Ioane,  i-am  zis  adeseori,  eşti   Nutreţ  verde  timpuriu.
                                                                                                   Se  samănă  toamna  după  recolta cerea­
       recomandă  pe  Iftngă  băi  reci  de  picioare  pu­  deja  copil  mare,  nu-’ţi  mai  şede  să  te  scalzi   lelor  de  toamnă  sau rapiţă  de toamnă  în  mi­
       nând  în  apă  cftte-va  picături  de  creolină  şi   aşa  gol,  uite  că  ai  18  ani.  riştea  întoarsă,  tnfoiu  incarnat,  sau  se  poaţe
       presărarea  în  ciorap  de  aşa  numitul  »praf   —  Nu  sunt  aşa  ruşinos  ca  tine,  răs­  sâmăna  şi  între  cucuruz  Introducând  în  pă­
       contra năduşelei (Schweispulver).  care constă   pundea  el,  şi  se  scălda  mai  departe.  mânt  sămânţa  cu  sapa.  fa  aceeaşi  toamnă
       din  acid  salicilic,  scrobeală  şi  său  şi  care  îl   —  Leâgă-ţi  cel  puţin  un  şorţ  dinainte.  dacă  acest  trifoiu  e  tare  desvoltat,  trebue
       putem  procura  din  ori-ce  apotecă.            —  Acela-i  pentru  fete;  mie  numai  âşa   păscut  sau  cosit,  însă nu  in  faţa  pământului
            Prin  întrebuinţarea  acestor mijloace răul   îmi  cade  bine  scalda.            ci  mai  sus.  In  primăvara  următoare  trifoiul
                                                                                              incarnat  se  desvoaltă  foarte  repede,  aşa  ci
       de  regulă  va  dispărea  şi  boala  va  deveni   —  Bine,  da  ştii  că  au  bătut  tobă,  că   avem  timp  să-’l  cosim  odată  şi  ne  dă  o  re­
       suportabilă.  In  cas  se nu folosească,  va fi bine   nu-i  permis să  se scalde  nirne  fără  vestminte!  coltă  foarte  mare,  putând,  ca după  el  se  măi
       a  ne  adresa  unui  medic,  care  va  prescrie   —>"  Pentru  aceea  avem  tObaş,  să  bată  sămănăm  orz,  napi de  nutreţ  etc.  Putem  să-
       cele  necesare.                             toba.                                      măna  trifoiul  incarnat  şi  primăvara,  însă  nu­
                                                        Dar’  cel  puţin  dacă  nu  te-ai  scălda  tot   mai  de  nevoe  şt  anume  când trifoiul  roşu  ar
                                                                                              fi  perit  peste  iarnă.  In  acest cas  11  sămănăm
                     Cura  cu  tter.               aici  lângă  pod,  pe  unde  trece  lumea  cea'   în  o  cereală  de  primăvară.
                                                   multă.
            Zărul  nu  este  altceva decât  lapte  căreia
                                                        —  Bine,  bine,  dar-  vezi  Că  de  pe  pod   Alungarea gărgăriţelor din magaziile de grău.
       s’a  extras  caşul.  Cura  cu  zăr  este  recoman­
                                                   sar  eu  mai  bine  în  apă.
       dabilă  la  scrofule,  la  începutul  de  tubercu-                                          In  unele  părţi  ale  Germaniei  se  folo­
                                                       — Dymineca trecută ne-am scăldat de nou   seşte  un  mijloc  pe  cât  de  eftin  pe  atât  de
       losă,  reumatism,  pod agr a  şi constipaţie. Odată
                                                   Ia  acel  loc  şi  el  tot  aşa  gol;  numai  ce  văd  sigur  pentru  a  alunga  gărgăriţele  de  prin
       cu  această cură  se recomandă  a mânca multă
                                                   că  înoată  pe  puteri  cătră  ţărm,  gâfâind  de   magaziile  de  grâne  (hambare),  care  constă
       carne, cu  deosebire  carne  de  viţel  cu  adaus                                      în  aceea,  că  prin  lunile  Iunie—Iulie  se  pune
                                                   ostenit.
       de  cartofi,  urez,  morcovi  etc.                                                     în  magaziile  deşertate  de  grâne  un  strat,  ca
                                                        —  Ce e,  îl întrebai ?  Ce ţi-s’a întâmplat ?
            Este  oprit  a  face  cură  cu  zăr  celor-ce                                     de  1  metru  fân  proaspăt,  care  se  lasă  acolo
                                                        —  Lasă-mă  în  pace!  Bine  era  dacă  te   până  în  Octomvrie.  Mirosul  fânului  proaspet
       sufere  de  catar  cronic  de stomac şi  de  intes-
                                                   ascultam;  căci  cum  stăm  lângă  pod,  doi   alungă  gărgăriţele,  fără  a  se  mai  întoarce
       tiune  (maţe).
                                                   gendarmi  cari  treceau  pe-acolo  şi m’au  văzut   in  curând   -
            Să  bea  zilnic  200—1000 grame  (*/j—1
                                                   gol,  mi-au  luat  hainele  şi  le-au  dus  la  casa
       litru)  zăr  la  zi.                                                                              Furnicile  In  cosituri.
                                                   comunală.                                       Furnicile  devin  de  multe  ori  foarte  su­
                                                       —   Adevărat  că  aşa  e.  Şi  eu  am  văzut   părătoare pe cositurile noastre prin aceea, că  ri­
          PENTRU  MESERIAŞI                        gendarmii.  Ce  să  facem  acum?  Am  trimis pe   dică  furnicare,  care  sunt  totdeauna  o  pedecâ
                                           9                                                  la  cositul  erbei.  Putem  să  facem  ca  ele  să
                                                   fratele  seu  mai  mic,  care  încă  se  scălda  cu
                                                                                              se  împrăştie  prin  aceea,  că  le  neliniştim  me­
            Păstrarea fu n iilo r.  0   funie  poate   noi,  acasă,  de  i-a adus  alte haine.  Văzându-se   reu  în  cuiburile  lor,  scormonind  şi  împrâş-
       dura de  2-—3  ori  atâta dacă  procedem cu  ele   îmbrăcat,  s’a  jurat  că  mai  mult  gol  nu  se   tirid  furnicarele  lor  în  restimpuri cât  de dese.
       în  următorul  mod:  Topim peatră vânătă  câte   va  scălda.  Dar’  a  fost  prea  târziu,  căci  Ia
       20  grame  la  1  litru  apă  şi  punem  frânghiile   primărie  i-au  cunoscut  hainele  şi  astfel  ci-   Contra  păduchilor  de  pe  pomii  noştri.
       încă  noue  să  stea  patru  zile  în  această  solu-   tându-1  naintea  birăului,  l'au  pedepsit  cu  8   Pentru  a  nimici  păduchii pomilor  avem
       ţiune.  După-ce  s'au  uscat  iarăşi  frânghiile  le   zile  arest,  pentru-că:        numai  un  singur  mijloc,  adecă  stropirea  po­
       punem  din  nou  în  o  zamă  făcută  din  săpun   »Cine  se  scaldă  gol  lângă  loc  umblat|   milor  cu  o  zamă de  tutun  (tăbac),  ferbând  1
       ordinar  câte  100  grame  la  1  litru  apă,  unde   se  pedepseşte  cu  8  zile  închisoare*.  (Art. de   klgr.  tutun  de  cel  mai  ordinar în  8—10  litri
                                                                                               apă.  Cu  această  leşie stropim  pomii mai  mă­
       le  lăsăm  să  stee  ca  1/2  zi.  Frânghiile  astfel   lege  LX.  §.’83  din  1879).
                                                                                               runţi  cu  o  stropitoare  de  grădină,  ear’  cei
       preparate  nu  vor fi  roase  de  şoareci  nici  nu                                     mai  mari  cu  o  stropitoare,  ce  se  foloseşte  şi
       putrezesc  uşor.  Peatra  vânătă  fiind  otrăvi­                                       în  vii  contra  manei  (Peronospora)  viţelor  de
       toare,  frânghiile  preparate  cu  aceasta  nu  le   pentru  femei.                    viie.  Efectul  va  fi  imediat;  nu  trebue  însă  se
       vom  folosi  pentru fântâni.                                                           întrelăsăm  a stropi  în  curând  după  aceasta
                                                                                              şi  cu  apă  curată,  ca  leşia de tutun  se  fie spă­
                                                                                              lată  de  pe  frunze.  Stropitul  cu leşie  de  tutun
                                                              Plăcintă  cu  brânză.
             Cleiu  pentru lip it pele.  La  3 klgr.                                          îl vom face totdeauna  pe  un  timp  noros  sau
       cleiu  bun  de  oase  adaugem  1  klgr.  oţet  cu­  Pentru  plăcintă  cu  brânză  aluatul  se   seară  şi  nici  de  cum  pe  timp  cu  soare.
       rat  şi  1  klgr.  apă  şi  le  ferbem  bine  laolaltă;   face cu puţin ou;  la  un kilogram  făină  un  ou e
                                                                                                   Buţile  în  oare  a  fost  vin  de  poame,
       în  decursul  ferberii  mai  adaugem  x/xo  klgr.   de  ajuns;  se  pune  puţin  unt,  sarea  trebui­  le  putem  folosi  fără  teamă  şi  pentru  vin  de'
       cleiu  de  morun. Cleiu  de  morun putem  pune   toare  şi  Să  frământă  cu  apă  căldicică.  După-   struguri,  dacă  vinul de poame nu a  fost  acru.
       şi  mai  mult,  căci  cu  atât  mai  bună  să  face   ce  S’a  făcut  aluatul,  se  împarte  în  atâtea bu­  In  acest cas  le  opărim  mai  întâiu cu  apă fer-
       materia  de  lipit.  După  lipire,  părţile  curelei  căţi  câte  plăcinte  voeşte  cine-va,  se  întind   binte  şi după-ce  s’au  svântat  le  afumăm  cu
                                                                                              pucioasă.  Mirosul şi gustul de  poame se  perde
       se  calcă  cu  un  fer  cald.               bucăţile  groase  ca  de  un  deget  mic  sau  şi
                                                                                              de  grabă.      ________ _
                                                   mai  subţiri,  după  plac.  Pentru  umplutură  se
   1   2   3   4   5   6   7   8