Page 5 - Bunul_Econom_1903_27
P. 5
Nr. 27________________________________ _ B U N U L E C O N O M ________ Fag- 5
NOUTĂŢI s’a făcut deja învoiala* numai asupra apana- furt pe Main (Germania) s’au făcut încercări
Stropirea străzilor cu uleiu. In Frank-
giului nu s’au putut încă înţelege. Bulgarii
nu vreau să-i dea decât 180.000- franci, ear’ a stropi străzile cu uleiu. Străzile mai nainte
A vis abonaţilor noştri. după moartea lui 240.000 franci lui Boriş. sunt bine măturate şi apoi stropite cu o
- * - .
Cu num Sm l present intrăm în a l doi- soluţie, conţinând 20°/# uleiu. La Început so
lea semestru a l fo ii noastre pe anul 1903.. «Voinţa poporului român* este titlul luţia a produs un miros neplăcut, care însă
Rugăm pe daii abonaţi să grăbească cu re- unei foi române ce apare în Budapesta. Foaia în puţine zile a dispărut. Se crede că această
noirea abonamentului pe a doua jum State se împarte gratuit şi are ţinta de a combate stropire se va continua, de oare-ce uleiu!
a anului, care este num ai 1 fl. (2 cor.), tri- socialismul, care în vremile din urmă a luat
m iţăndn-ne fi, sum a ce ne datorează până dimensiuni atât de mari nu permite a 9e ridica aşa uşor praful, prin
acuma. N um ai astfel vom putea expedia fi « urmare se face mare economie în udatul
noi foaia regulat fi m ai departe. 0 mare catastrofă do tren S’a Întâmplat străzilor cu apă.
... ’ *
Duminecă în Spaina. Trenul expres ce ve
Zh atenţiunea economilor de vite- Mi
nea dela Saragossa avea să treacă peste un
Profeţiile lui Falb pentru timpul de vâri. nistrul r. ung. de agricultură zilele trecute a
Zilele acestea au apărut prognosticurile tne- pod de fer, in apropierea de Montalvo. Dar* dispus să se tipărească In 30.000 de exemplare
abia ajunsese locomotiva lntâiu căpătui ex
teorogului Rudolf Falb cu privire la vara cu o cărticică întitulată Undraptarju pentru apă
pus al podului, şi acesta se surpă: întreg
rentă. Conform acestora: prima săptămână a rarea împotriva boalei molipsitoare de gură
lunii Iulie va fi rece şi ploioasă, după care trenul, 2 locomotive şi 18 vagoane căzură In şi unghii*, şi menită a fi distribuită deosebi
riul Majarilla. Podul are o lungime de 168
Insă putem să ne aşteptăm la timp cald şi ţeraniior. Cei cari doresc să aibă cărticica
m. în înălţime de 15 m. Vagoanele zăceau,
uscat. Ziua de 9 Iulie va fi ziuă critică de aceasta, să o ceară dela minister prin o
sdrobite bucăţi, unul deasupra celuilalt. Nu
rangul III. Intre 20—24 Iulie vor ii furtuni carte poştală.
s’a putut Încă constata numărul jertfetor ne
Împreunate cu ploaie nu tocmai abundantă, *
norocite. Dintre toţi pasagerii numai 6 inşi
după cari va urma earăşi timp frumos. Luna Copco» pentru stopări. Despărţământul
au scăpat cu vieaţă. 100 inşi au fost scoşi
August va fi tn genere caldă şi senină, afară Bistriţă al vAsociaţiunii pentru literatura ro
până acuma dintre ruine şj înmormântaţi.
de începutul şi sfirşitu! ei. Ziua de 24 Au mână şi cultura poporului român* va da
Se vorbeşte insă că între ruine ar mai fi în
gust va ii ziuă critică de rangul prim. In premiu de 20 cor. în aur acelui econom ro
gropaţi vr’o 70 inşi. Doi dintre călătorii,
Septemvrie vor ii multe (doi şi tempestăţi, mân de pe teritorul despărţământului, care
cari an scăpat cu vieaţa, şi-au perdut graiul.
deosebi in terţialitatea a doua şi a treia va va dovedi cel mai bun spor în ramul stupă-
ploua necontenit. Din toate unghiurile ţării sosesc rudenii ritului. Cererile pentru obţinerea premiului
* de-ale nenorocitelor victime. S’au petrecut sunt a se trimite secretarului Dr. V. Onişor
Demonstraţie oontra oficerilor sârbi. Din scene zguduitoare. Regele Spaniei a trimis în Bistriţa cel mult până la 15 Iulie st. n.
Petersburg se raportează că zilele trecute pu prin adjutantul seu cu o sumă mai mare la *
blicul adunat în grădina de petrecere »Aqua- faţa focului. — Foile spaniole atacă vehe M ura di d an . Biroul de ziare A. V;
rim« a demonstrat sgomotos contra oficeri- ment direcţia căilor ferate, atribuind causa Korec din Praga va eda în scurt timp un
lor sârbi aflători in Petersburg, cari au mers catastrofei — negligenţei funcţionarilor. La conspect al tuturor ziarelor ce apar in lume
şi ei la petrecere. Când publicul i-a observat faţa locului sunt mii de oameni din satele în diferitele limbi. Totodată acest. birou se
a început să strige: »Afară cu ucigaşii!*, a- învecinate, cari dau mână de .ajutor la des- poartă cu idea să înfiinţeze un muzeu de
runcând asupra lor petri şi frânturi de lemne. groparea victimelor. Alte foi spaniole nu ţin ziare, în care vor fi expuse toate ziarele ce
Demonstraţia aceasta a durat până când în de exchisă putinţa unui complot anarchist. au existat odată şi ce apar în present.
treg localul a fost curăţit de oficeii sârbi. * *
Aceeaşi comunicare raportează că presa ru Examen de cualifioaţiune preoţească. Galaţita, o nonă materie explosivi, Inven
sească ia tot mai duşmănoasă atitudine faţă Zilele acestea s’a ţinut la seminarul archi- tată de un Român. Dl Dimitriade, major în
cu conspiraţia sârbească, pretinzând pedep diecesan din Sibiiu examen de cualificaţiune armata română, a inventat o materie explo-
pentru candidaţii la preoţie, piesidat de Prea-
sirea ucigaşilor. sivă, căreia i-a dât nume »galaţita« şi care
* cuvioşia Sa dl archiimandrit vicariu archie- este cu mult mai puternică decât dinamita.
piscopesc Dr. Ilarion Puşcariu. Au fost admişi
întrerupere de olrculaţiuhe. Comunica- In 4 Iulie dl Dimitriade a făcut diferite ex
dohăzeci candidaţi, cari toţi au făcut exa
ţiunea cu calea ferată Intre Orăştie şi Pişki a fost menul cu succes bun. perimente cu acest explosiv, în presenţa unei
câteva zile numai prin transbordate posibilă. * comisiuni. Pe basa acalor experimente, comi-
Terasamentui căii ferate din dreptul comunei Omor. Sâmbăta trecută între orele 11 siunea a declarat galaţita superioară dinami
Spini (Paad) în urma unor ploi s’a muiat şi 12 sara s’a comis un selbatec omor în tei şi altor explosive cunoscute până acum.
şi a alunecat de vale, joia trecută, aşa, că şi Orăştie. Adam Oltean şi Ioan Lazăr ucenici *
nele drumului de fer au rămas in aer pe o de zidari treceau peste podul de lângă fosta Afadul Zorim — Ioan Iordan. Cetim în
lungime ca de 30 metri. Numai vigilenţei casarmă a gendarmilor când Alexandru Deak »Lum. şi Adev.«: înainte cu vre-o doi ani,
cantonierului se poate mulţumi, că trenul ce ucenic de ceasornicar dimpreună cu un to s’a aşezat în Sătmar un tlnăr turc cu numele
venea dela Orăştie să fie oprit la timp şi varăş al lui deasemenea trec pe acolo pe Abdul Kerim. Aici s’a făcut neguţător, apoi
astfel se fie Înlăturată o mare nenorocire. bicicletă. Unul din aceştia ating pe Oltean, a trecut la religiunea gr.-cat. Turcul acesta
Luni circulaţiunea a fost redată publicului care începe a înjura pe biciclişti şi aruncând din Macedonia a primit în botez numele
călător. după ei cu bolovani. Deak se coboară de pe Ioan, ear’ numele de familie l’a schimbat cu
*
biciclu şi se îndreaptă spre Oltean, care la concesiunea ministrului In Iordan/ şi astfel
Principele Ferdinand al Bulgariei afazice rândul lui îl ameninţă dacă se apropie de el. din Abdul Kerim se făcU Ioan Iordan. '
de tron. Un ziar din Petersburg scrie, că în La acestea Deak trage un foc din revolver *
curând principele bulgar va renunţa la tron. rănind pe Oltean uşor la braţ. Oltean înfu Funcţionarii administrativi şi oeupaţiu-
In privinţa aceasta zice, că s’au început tra riat se aruncă dimpreună cu tovarăşul seu nile lor particulare. Ministrul de interne a
tările. Principele a declarat, că va abdica, pe Deak lovindul cu cuţitele ce aveau la ei. dat circulariu, de cuprinsul, că funcţionarii
dacă statul îi va întoarce suma de patru mi Una din lovituri a trecut prin inima lui Deak, dela administraţie n’au voe să primească ocu-
lioane franci, pe cari i-a cheltuit ctt zidiri. care muri îndată. Ucigaşii au plecat acasă paţiuni particulare, peplată.ci au să-şi vadă
Zidirile fireşte ar trece în proprietatea statu de acolo. Cadavrul lui Deak fu în curând numai de oficiile lor. Excepţiune se face cu:
lui. Afară de aceasta principele mai cere un aflat de poliţie aruncat în rîu la 400 paşi de notarii comunali, archivarii şi fiscul comitatu-.
apanagiu de 600.000 franci, cari să se plă biciclul seu. Ucigaşii au fost arestaţi încă în lui, cari au dreptul să facă anumite lucrări
tească după moartea lui fiului seu Boriş. în aceeaşi noapte. scripturistice, pe plată.
cât pentru întoarcerea celor patru milioane, *