Page 1 - Bunul_Econom_1903_28
P. 1

Anal  IV.                                    Orăştie,  19  Iulie  n.  1903.                                        Nr.  2 8















                    .REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  GOMERCIU



         ---------------------------------------------- ---------------------------------------------- .— ft’Bjfttti,.-------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------- --------------------------------------------
                     A B O N A M E N T E :         i               A P A R E :                               I N S E R Ţ 1 U N I :
         Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  j                     se  so c o te sc   d up ă  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
                 Pentru  R o m â n ia   15  lei  pe  an.   |                                      Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
            C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  100*5.   ] în  fiecare  Duminecă.            C-TUL  CASEI  DE  PĂ STR A R E  PO ŞTA LE   Nr.  10025.

        Spriginirea culturii şi preparării inului   noştri,  pe  când  încă  se  punea  temeiu  sau  cânepă,  ear’  femeea  lui  harnică  ştia
                                                    pe  o  pânză  sănătoasă  şi  durabilă,  cu  cum  se  prepare  fuiorul  şi  în  nici  o  casă
              şi cânepii din partea statului.       care  se  îmbrăca  ţeranul  şi  pânza  de  i  i  nu  lipsea  răsboiul  de  ţesut.   Au  fost

                                                    bumbac nu a  început încă a o înlocui.  Pe  timpuri,  când  şi  femeia  lua  parte  la
              Cultura  inului  şi  cânepii  a  fost  o-  atuncea  aproape  fiecare  sătean  avea  o  munca  bărbatului,  pentru  a  spori  veni­
        dinioară  foarte  înfloritoare şi  la  românii  bucăţică  din  locul  lui  sămănat  cu  in  turile  familiei  din  care  şi  ea  făcea  parte.





























































                                                       O  îngropăciune  In  Veneţia.
        Am  zis:  au  fost  timpuri,  căci  astăzi  in   pără  earăşi  gata  dela  streine,  care  nu   veşte  inul  el  nu  se  cultivă  şi  prepară

        cele  mai  multe  case  ţărăneşti  nu  mai  s’au  lăsat de  obiceiul vechiu,  strămoşesc.  în  măsură  mai  mare,  decât  pentru  a
        auzim  sgomotoasa  meliţă  şi  sprintena         Pe  când  industria  preparării  câ­  acoperi  trebuinţele  din  lăuntru.  Şi  to­
        suveică,  ci  pânza  se  cumpără  din  oraş  nepii  era  atât  de  răspândită  încât  se  tuşi  cultura  şi  prepararea  acestor  două
        gata  şi  dacă  econoama  are  lipsă  de  şi  exporta  în  ţeri  străine,  astăzi  acest  articole  este  foarte  rentabilă.
        vre-un  caer  de  in  sau  cânepă  îl  cum­  export  lâncezeşte  cu  totul,  ear’  ce  pri­  Ministrul  nostru  de agricultură con-
   1   2   3   4   5   6