Page 2 - Bunul_Econom_1903_28
P. 2
Pag. 2 _____ ■ ______________B U N U L E C O N O M _____________________________ __________ Nr. 28
ştiu de însemnătatea, ce o pot avea până la 50 000 cor, care însă, dacă DIN LUME
aceste două plante pentru înmulţirea majoritatea acţionarilor o formează pro
isvoarelor de câştig pentru agricultori, prietarii mici, nu-1 mai replâtesc.
Boala Papei. Se părea, că Papa
a sprijinit prin mijloace băneşti promo 3. Dacă comunele, însoţirile co a învins moartea. Sâmbătă şi Duminecă
varea acestor culturi în timpul din urmă munale şi cercurile proprietarilor în Papa se simţise aşa de bine, încât spe
şi acuma a pregătit un proiect de lege, fiinţează topitoare, primesc ajutor de ranţele erau mari, că Papa va rămânea
încă mult timp în viaţă. Luni starea
care credem că va lua fiinţă în timpul stat până la 5000 cor., fără să-l mai
Papei s’a agravat din nou, aşa că era
cel mai apropiat şi prin care se speră replătească; sunt însă obligate se asi
în culmea pericolului. Medicii au abzis
că cultura' şi prepararea inului şi câne gure procurarea moşiei, a atelierului şi
de ori-ce speranţă. Papa îşi perde din
pei va lua un avânt deosebit, atât la a celorlalte necesare. când în când conştiinţa. Mânile şi pi
micii cât şi la marii cultivatori. 4. Dacă întreprinderea se sistează cioarele îi sunt .umflate. Puterile îi scad
Acest proiect de lege dimpreună sau dacă instalaţiunile se întrebuin continuu. Catastrofa poate veni în fie
care clipă.
cu o circulară explicativă au fost tri ţează spre alte scopuri în cursul celor
mise tuturor societăţilor de agricultură 25 de ani dintâiu, atunci ajutorul de
Ttmburări sângeroase la Ora
pentru a-şi face observaţiunile şi noi stat trebue să fie replătit.
dea. Duminecă deputatul kossuthist ra
numai bucura ne putem de grija ce 5. Ajutoarele şi împrumuturile se dical Băla Barabăs a fost la Oradea,
poartă guvernul şi pentru prosperarea dau după cercetarea oficioasă şi după unde a ţinut un discurs alegătorilor sei.
breslei agricultorilor, care este temelia arangiarea atelierelor. Cu ocasiunea aceasta s’au întâmplat
patriei noastre. 6. Numai produs ungar este ad scene sângeroase. Poporul adunat, agi
tat şi de socialişti, a fost contra lui
Proiectul de lege se basează pe mis pentru prelucrare.
Barabăs şi contra obstrucţiei în dietă.
următoarele principii: 7. Atelierele stau sub supraveghie- Barabăs nu şi-a putut termina discursul.
1. Acele însoţiri, întreprinderi şi rea ministrului. Alegătorii »liberali* şi »kossuthişti« s’au
societăţi pe acţii, cari înfiinţează stabi 8. Maşinile necesare să fie fabri- luat la bătae. Poliţiştii s’au năpustit
limente mai mari, corespunzătoare ce caţiune ungară. asupra mulţimei pentru a o împrăştia.
Două compănii de soldaţi au venit se
rinţelor moderne, pentru prelucrarea Din extrasul acesta scurt al proiec
facă ordine. Au fost răniţi greu 7 po
cânepii şi inului şi cari îşi procură ma tului de lege putem să ne convingem
liţişti, 6 cetăţeni şi 4 soldaţi. Peste 100
terialul brut necesar dela micii proprie cât de mari foloase pot trage cultiva persoane au fost rănite mai uşor. S’au
tari, primesc din suma speselor de zi torii noştri, şi deoare-ce sunt multe re făcut multe arestări. Liniştea s’a resta
dire şi arangiare a acelora până la giuni populate de români, cari au pămân bilit abia la miezul nopţii. Barabăs a
50% , şi cel mult 75 000 cor. împru turi potrivite pentru cultura inului şi câ dispărut dinaintea poporului şi a ple
cat imediat la Budapesta.
mut de stat fără interese, pe care apoi nepei, îndemnăm pe cărturarii noştri a
In şedinţa de Luni a dietei an
după 10 ani, în decurs de 15 ani au se interesa de acest lucru şi a nisui a
vorbit despre scandalul dela Oradea-
a’l replăti. iniţia însoţiri pentru cultura şi prepa mare deputaţii Barabăs, Komjăthy şi
2. însoţiri, cari înfiinţează ateliere rarea inului şi cânepei. Olay. Ministrul president Khuen a răs
mai mici, primesc un ajutor de stat puns, că nu a avut ştire prealabilă
Ea mereu venea, Şi o cuprindea »Manole, Manole,
_ f o
Pe drum şovăia, Pân’ la gleznişoare, Meştere Manole,
Şi s’apropia, Pân’ la pulpişoare. Zidul răr. mă strînge
Măhâstireâ A rgeşului Şi, amar de ea! Ear’ ea, vai de ea! Trupuşoru-mi frînge!»
Eat-o c’ajungea! Nici că mai rîdea, Ear’ Manea tăcea
(Urmare şi fine). Ci să spăria Şi mereu zidea.
Manea mi-o vedea IV. Şi mereu zicea:
Inima-i plângea. Ear’ cei meşteri mari, »Manole, Manole, Zidul se suia
Şi ear’ se închina Cei nouă zidari, Meştere Manole, Şi o cuprindea
Şi ear’ se ruga: Cât o şi zărea, Ajungă-ţi de şagă, Pân’ la costişoare,
»Suflă, Doamne-un vânt, Toţi înveselea. Pân’ la ţîţişoare,
Că nu-i bună, dragă!
Suflă-1 pe pământ, Ear’ Manea turba Manole, Manole, Pân’ la buzişoare,
Paltini să îndoae, Mândra-şi săruta, Meştere Manole, Pân’ la ochişori,
Brazii să despoae, In braţe-o lua, Zidul râu mă strînge, Pân’ la perişori,
Munţii să răstoarne, Pe şchele-o urca Trupuşoru-mi frînge!» încât, vai de ea!
Mândra să-mi întoarne, Şi ’n zid o punea Ear’ Manea tăcea Nici să mai zărea,
Să mi-o ’ntoarne ’n cale, Şi îi tot zicea: Ci se auzea
Şi mereu zidea.
S’o ducă de vale!» »Stăi, mândruţa mea, Din zid că zicea:
Domnul se ’ndura Nu te spăric, Zidul se suia »Manole, Manole,
Ruga-i asculta Că vrem să glumim Şi o cuprindea Meştere Manole,
Şi sufla un vânt, Şi să te zidim»! Pân’ la gleznişoare, Zidul rău mă strînge,
Un vânt pe pământ Mândra mi-1 credea Pân’ la pulpişoare, Vieaţa mi-se stînge!»
Care vîjiia, Şi vesel rîdea. Pân’ la costişoare,
V.
Paltini îndoia Ear’ Manea ofta Pân’ la ţîţişoare.
Brazii despoia, Şi se apuca Dar’ ea, vai de ea!. Pe Argeş în jos,
Munţii răsturna, Zidul de zidit, Nici că mai rîdea, Pe un mal frumos,
Dar’ cât ce sufla Visul de ’mplinit. Ci mereu plângea Negru Vodă vine
Mândra n’o oprea Zidul se suia Şi mereu zicea: Ca să se închine
