Page 3 - Bunul_Econom_1903_28
P. 3
Nr. 28 BUNUL ECONOM Pag. 3
despre adunare şi a promis că va des în schimbul unei sume de bani. In mai învăţătoarea provisorie primeşte salar anual
chide o anchetă. multe oraşe se pregătesc mişcări contra K 800'— şi întreagă întreţinerea în internatul
Şahului. Marele Musheid (şeful bisericei şcoalei, ear cea definitivă primete salar anual
Dl Sturdza şi Goluohowsky. persane) e în capul mişcârei revoluţionare. K 1200'— întreagă întreţinerea în internat,
cuincueriale şi drept de pensiune ca învăţă
Ziarele din Viena şi Budapesta aduc
torul. învăţătoarea, locuind în internat, va
ştirea, că trecend spre Karlsbad, dl avea să dee directoarei mână de ajutor la
Sturdza, prim-ministrul României, s’a Dela Asoeiaţiune. agendele internatului.
oprit la Viena, unde contele Goluchowsky
II. Doritoarele de a ocupa postul de
a făcut o vizită dlui Dimitrie Sturdza.
C o n c u r s . învăţătoare suplentă pentru lucrul de mână
Cei doi bărbaţi de stat au conferit
au să înainteze:
aproape o oră.
Pentru ocuparea unui post de învăţător a. atestat de botez;
(învăţătoare) ordinar şi a postului de învăţă b. document despre cualificaţiunea ce
B en jam in B A lla y ministrul co rută prin legea statului pentru ocuparea pos
toare sapientă pentru lucrul de mână la şcoala
mun al financelor a încetat din viaţă turilor de învăţătoare la şcoalele civile;
civilă de fete a Asociaţiunii se publică
Luni la orele 12% din zi, după un c. arătare despre studiile pregătitoare
concurs.
morb lung, în etate de 64 ani. şi despre ocupaţiunea de până acum;
I. Doritorii (doritoarele) de a ocupa
A servit ca ministru comun de
postul de învăţător (învăţătoare) ordinar au d. atestat despre cunoştinţa în teorie
finance din 1882 încoace adecă 21 ani.
să presinte comitetului Asociaţiunii (Sibiiu şi în praxă a lucrului de mână;
str. Morii nr. 8) următoarele documente: e. să dovedească, că vorbesc bine ro
Visita presidentului Loubet la Londra mâneşte şi ungureşte, eventual şi nemţeşte.
1. atestat de botez;
Luni a fost la Londra presidentul Franciei Vor fi preferite acele concurente, cari
2. document despre cualificaţiunea ce
Loubet, ca să întoarcă visita, ce o făcuse — pe lângă caulificaţia din lucrul de mână —
rută prin legea statului, având preferinţă cei-
nu de mult regele Eduard VII. la Paris. La mai au caulificaţie şi din oare-care categorie
ce au caulificaţiune specială pentru limbi şi
prânzul de gală, ce s'a dat cu această oca-
istorie (nyelv es tortenettudomânyi szak- de studii, îndeosebi din grupul limbilor.
siune, regele Eduard a ţinut un toast, în csoport); învăţătoarea suplentă primeşte o remu
care arată sentimentul prietenesc al Angliei neraţie anuală de K 600'—, solvită în rate
3. arătarea despre studiile pregătitoare
faţă de Francia şi necesitatea, de a fi Fran- lunare anticipative, şi întreagă intreţinerea în
şi ocupaţiunea de până acuma;
cia cel mai bun vecin al Angliei. Presiden internat.
4. se dovedească, că posed perfect
tul Loubet a răspuns în toastul seu, că vi
limba română în vorbire si scriere; J învăţătoarea angajată va avea să dee
i
sita, ce a făcut-o regele Eduard la Paris, va j directoarei mână de ajutor la agendele inter
Concurentul (concurenta) ales va avea
contribui mult la apropierea între cele 2 na natului.
să observe disposiţiunile statului de organi-
ţiuni, francesâ şi engleză, spre binele comun Terminul de concurs expiră la 15 Au
sare al şcoalei.
şi asigurarea păcii universale. gust a. c. st. n.
învăţătorul ordinar, până când e pro-
Posturile sunt a să ocupa cu 1 Sep
visor, primeşte salar anual K 1400 — solvit
Revoluţie in Persia. Din Te în rate lunare anticipative şi K 300’— temvrie a. c. st. n.
heran se comunică că Kurzii din pro bani de cuartir, solviţi în 4 rate trilunare Sibiiu, din şedinţa dela 2 Iulie 1903
vincia Ardebil sunt în plină revoltă ear* devenind definitiv primeşte salar anual a comitetului central al Asociaţiunii pentru
titeratura română şi cultura poporului român.
Ei au ocupat toate căile de comuni- K 2000'—, bani de cuartir K 600'—, 5 cuin-
caţiune, jefuesc, iau prisonieri pe cetă cuenale a K 200'— şi drept de pensiune lo sif St. Şuluţu. Dr. I. Seu,
ţeni şi pe streini, nu-i eliberează decât dela stat, unde va solvi taxele prescrise; secretar II.
La cea mănăstire, Află că noi ştim Si ’n văzduh sărea, Ear’ unde cădea
Falnică zidire, Ori când să zidim Dar’ pe loc cădea, Ce se mai făcea?
Mănăstire 'naltă Altă mănăstire Şi unde pica O fântână lină
Cum n'a mai fost altă. Pentru pomenire Piatră se făcea. Cu apă puţină,
Domnul cum sosea Mult mai luminoasă Cu apă sărată,
Şi la ea privea, Şi mult mai frumoasăI» Ear’ bietul Manole, Apă lăcrămată!
Mult se ’nveselea Meşterul Manole,
[Din colecţia Alexandri).
Şi astfel grăia: Domnu-i asculta Tocmai când cerca
>Voi, meşteri zidari, Şi pe gânduri sta De-a se arunca,
Zece meşteri mari, Ş’apoi crunt rîdea Eată c’auzea 0 îngropăciune în Veneţia.
Să-mi spuneţi cu drept, Ş’apoi poruncea Din zid că eşia
Cu mâna pe pept, Schelele se strice, Un glas năduşit, (Vezi ilustraţia).
De-aveţi meşterie Scări să le ridice, Un glas mult iubit Trist ni-se presintă un con
Ca să-mi Lceţi mie Şi pe cei z dari, Care tot gemea duct funebru ce trece prin stra
dele oraşelor noastre, dar’ o im-
Altă mănăstire Zece meşteri mari, Şi astfel tot zicea: presiune şi mai duroroasă ne pro
Pentru pomenire Să mi-i părăsească »Manole, Manole, duce un conduct de acesta în Ve
Mult mai luminoasă Ca să putrezească Zidul râu mâ strînge, neţia, unde canalele de apă ţin
Şi mult mai frumoasă?» Colo pe grindiş Trupuşoru-mi frînge. locul stradelor noastre. Liniştea ce
Eară cei zidari, Sus pe coperiş. Vieaţa mi-se stinge!» domină acel oraş te înduioşează şi
Zece meşteri mari, Cum o auzea, mai mult. Corpul neînsufleţit a ce
lui mai tinâr vlăstar al familiei
Cum sta pe grindiş Eară cei zidari, Manea ’ncremenea, este dus pe barca căptuşită cu
Sus pe coperiş, Zece meşteri mari, Minţile-ş perdea, negru la repausul etern, la ţermul
Vesel se mândrea Nici că se perdea, Ochi-i se ’nvălea lagunei ce se vede în depărtare.
Şi astfel răspundea: Ci se sfătuia Lumea se ’nvîrtea, Trişti sunt toţi, dar’ bunica cu
»Ca noi meşteri mari, Ş’apoi îşi făcea Norii se ’nvîrtea deosebire ar fi bucuroasă să fie
Calfe de zidari, Aripi sburătoare Şi de pe grindiş, în locul nepotului seu, care tinâr,
Alţii nici că sunt De şindili uşoare, De pe coperiş voinic promitea a deveni un om
de treabă şi sprijin familiei lor.
Aici pe pământ. Ş’apoi le ’ntindea Manea jos cădea!
