Page 4 - Bunul_Econom_1903_28
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 28
P e n t r u E c o n o m i Medicul casei. topesc laolaltă pe un foc domol şi apoi se
măi amestecă cu 1 parte miere. Cu ameste
cul acesta ungem fâşii de hârtie, care mai
Floarea soarelui.
Insom nia. întâiu le-am muiat în o soluţiune de peatră
Floarea soarelui este o plantă, căreia îi acră (Alaun) şi apoi le-am uscat.
\ Insomnia (lipsa de somn) se iveşte a-
dăm prea puţină atenţiune, deşi ea ne aduce
dese-ori la persoane, care au trecut peste
o mulţime de foloase, ca puţine alte plante
vre-o boală grea; se mai produce prin abus
cultivate. Ea merită a fi sămănată în mfisură de beuturi alcoholice, fumat prea mult, viaţă
mai mare şi nu numai icî-colea împrăştiată A dvocatul poporului
desfrânată, oboseală prea mare spirituală şi
printre cucuruz (porumb). In prima linie ar
chiar corporală precum şi unele boale ner
trebui să fie plantată în număr cât de mare
voase. Pentru vindecarea acestei suferinţe să Cine e proprieta r m ic? Camera
înaintea stupilor, deoare-ce puţine pjante dau
nu se dedea omul cu narcotice, adecă me de comerciu şi industrie din Budapesta s'a
o recoltă atât de îmbelşugată pentru miere
dicamente care produc somnul în mod arti adresat ministrului de comerciu cu întreba
' şi ceară albinelor, ca floarea soarelui. Semin
ficial, fiindcă corpul se dedă iute cu ele şi rea, că cine anume este mic proprietar de
ţele ei dau un nutreţ excelent paserilor de
în urmă nu mai au nici un efect. Cel mai pământ. Ministrul a răspuns că bri-ce eco
casă. Ouăle lor devin mai mari şi mai nu* 1..
bun mijloc este ca după boale mai uşoare nom a cărui proprietate nu trece peste 100
măroase; paserjle însăşi se îngraşe mai re
să căutăm a întări corpul în general şi a în jugăre catastrale, este proprietar mic.
pede şi penele lor capătă un luciu frumo=.
lătura căuşele, cari produc insomnia. Când
Uleiul câştigat din seminţele floarei soarelui,
insomnia a provenit din încordarea prea mare Competenţele casei de ajutoare
dacă se curăţă, este foarte bun şi gustos pen
a creerului, mijlocul cel mai bun este miş a bolnavilor ce ar fi restante, femeile nu
tru mâncare; îl putem folosi şi la ars şi se
carea regulată în aer liber, plimbări, gimnas sunt obligate a le răspunde pentru bărbaţii
întrebuinţează cu mult succes la fabricarea
tică, aer curat de munte şi reţinerea totală lor. (Ord. ministr. de comerciu nr. 31311 din
săpunului. Săpunurile de toaletă aşanumite
dela munca cu creeri. 28 Maiu 1903).
de »glicerină< sunt mai toate fabricate cu uleiu *
de sămânţă de floarea soarelui. Seminţele P âlă rierii şi neguţătorii cu p ă
tescuite ne dau turte, care pentru îngrăşatul Contra bătăturilor (ochi de găină). lă rii au dreptul a vinde şi căciuli de pele
vitelor întrec turtele de seminţe de in. Foile pregătite de cojocari, fără a avea nevoe de
Când ne culcăm luăm o lâmâe şi tăiem
verzi ale acestei plante culese şi uscate, apoi o îngăduinţă deosebită. (Ord. ministr. de co
o felie rotundă în miezul ei, curăţim coaja
tocate şi amestecate cu tărîţe dau un nutreţ merciu nr. 75748 din 1902).
şi punem felia aceasta pe bătătură legându-o
excelent pentru vacile cu lapte. Cotoarele
astfel ca toată noaptea să stea pe ea. A doua
lemnoase dau pentru localităţile lipsite de
zi vom putea smulge bătătura cu vîrful unui
lemne un material preţios pentru foc. In fine
cuţitaş (briceag). Pentru femei.
floarea soarelui mai are şi darul că pe unde
Se mai poate întrebuinţa şi un fir (că
este plantată în măsură mai mare, însănâto- ţel) de usturoiu (aiu) bine pisat şi amestecat
şează clima şi frigurile de prin locurile băl-
cu oţet. Alifia aceasta o punem mai multe Apa pentru spălat rufe.
toase se reduc mult, dacă nu dispar chiar
zile de-arîndul peste noapte pe bătătură care Nu ori-care apă este bună pentru spă
cu desăvîrşire.
în curând se moaie şi dispare de sine singură. lat rufe; cu cât e mai curată, adecă mai lip
Cu toate aceste foloase multe, floarea
sită de materii streine, cu atât este mai po
soarelui nu se cultivă în mare afară de Rusia
trivită pentru spălat. Cea mai curată apă ce
şi China. Floarea soarelui se mulţumeşte şi
cu un pământ mai sărac şi pentru cultura ei PEN TR U M ESERIA ŞI o găsim în natură este apa de ploaie şi cea
din zăpadă, apoi vine apa limpede din rîuri
în mare o sămânăm în rînduri de circa 80
şi pârae precum şi apa moale de isvor. Apa
centimetri îndepărtate unul de altul. In rînd Pentru fântânari. In fântâni adânci se
tare de isvor conţine săruri calcaroase (de
sămănăm tot la 50 ctm. depărtare câte-va adună de multe-ori nişte gaze otrăvitoare pen
var), care face ca săpunul să nu se poată
boabe de sămânţă. Toate lucrările de între tru ori-ce fiinţă vieţuitoare prin urmare şi
topi şi formează cu el un corp, care să în
ţinere nu constau din altceva decât a săpa pentru om dacă le respiră. Fântânarii, cari
tăreşte şi se aşează în formă de fulgi pe ru
de 2—3 ori plantele şi a le rări ca să nu au a curăţ! fântâni sau a face ceva repara
fele de spălat, aşa că în loc să le curăţe, le
stea prea dese, căci altfel se prea lungesc în turi în ele, trebue să se îngrijească a înde
murdăreşte şi mai mult.
sus şi în fine vom rupe din lăstarii laterali cu părta aceste gaze înainte de a se cobor! în
Apa care nu este bună pentru spălat
florile lor, aşa ca pe o plantă să nu lăsăm fântână, altcum se expun a se îneca în aerul
rufe din causa varului, ce conţine, o putem
mai multe decât 3—4 flori. înăbuşitor ce s’a -strîns acolo. Pentru a face
face se devie proprie (potrivită) dacă o fer-
ca aceste^ gazuri să se ridice în stis şi să
bem sau dacă câtva timp înainte de între
facă loc aerului curat, turnăm pe păreţii fân
Floarea sau mucezeala la vin. tânii apă ferbinte. Vaporii (aburii) de apă buinţare îi adăogăm ceva sodă şi o lăsăm
să stea până-ce s’a limpezit. Un adaos de
Pentru a împedeca ca vinul să prindă ce se formează se ridică în sus şi iau cu
floare sau mucigaiu în buţi vom proceda în sine şi gazele vătămătoare. Un mijloc mai cel mult 1/i klgr. soda pentru uîi hectolitru
(100 litri) apă este de regulă îndeajuns pen-
următorul mod: Disolvăm (topim) în 100 simplu de a ajunge tot la acelaşi resultat
tru-ca apa să o putem folos! după 12 ore.
părţi parafină topită 2 părţi acid salicilic (din este, că luăm o umbrelă (ploier, cort) des
*
apotecă). In aceasta muiem apoi beţişoare de chisă cu mânerul în sus şi cu ajutorul unei
U/a ctm. lungime şi 2 milimetri grosime; şi sfori legată de el îl lăsăm în fântână trăgând Sirop de smeură.
bucăţele de dopuri de plută putem folosi. umbrela repede în sus şi lăsându-o earăşi în Se iau trei părţi zamă de smeură stoarsă
După-ce s’au răcit aruncăm aceste beţişoare jos; repeţind aceasta de mai multe-ori, în şi strecurată ca pentru dulceaţă, 2 părţi de
pe vin; ele să vor împrăştia pe suprafaţa scurtă vreme aerul din fântână va fi renoit. zahăr şi se pune să se topească zahărul, apoi
lui şi împedecă astfel formarea mucezelei. Modul acesta de a îndepărta gazele vătămă să iuţeşte focul ca să se lege, punând în
Dacă vinul are deja floare, atunci turnăm cu toare din fântâni este cu atât mai recoman cursul legării ceva zamă de lămâie. Răcindu-
grije peste el ceva spirt de vin. Floarea sau dabil, cu cât o umbrelă şi o sfoară putem se siropul se strecoară printr’o cârpă deasă
mucezeala va fi distrusă de acel spirt, ear’ be- \işor a avea ori-şi-unde la îndemână. în sticle, sau printr’o pâlnie (Trichter) de hâr
ţişoarele susamintite vor împedeca formarea ei. * tie sugătoare, după care se astupă bine.
Cleiu pentru muşte. 2 părţi colofoniu
şi 8 părţi ulei de in de coloare deschisă se
