Page 5 - Bunul_Econom_1903_28
P. 5
Nr. 28 BUNUL ECONOM ______________________ Pag. 5
bila hotărire de a aranja în fiecare an, în treprins tot posibilul pentru a împedeca lă
NOUTĂŢI - Dumineca înainte de Sfântă-Măria-mare un ţirea otrăvirii sângelui, în care scop chiar şt
peregrinaj la mănăstirea românească Bodrog ochiul inficiat i-l’au scos, dar’ cu toate aces
A vis abonaţilor noştri. cu credincioşii bisericei noastre, pentru ai tea puţină speranţă e, ca Szakâll să scape
detrage dela pelegrinajiu la biserici străine de moarte, — ştiut fiind, că dalacul e una
Cu num ind present intrăm în al doi
lea semestru al foii noastre pe anul 1903. cum este la Radna-Lippa. dintre cele mai teribile boale de vite, şi că
Rugăm pe dnii abonaţi să grăbească cu re- . * un mititel picur de sânge din 6 vită cuprinsă
noirea abonamentului pe a doua jum etate Accident CU balonul. Vestitul aeronaut de această boală, dacă ajunge în sângele
a anului, care este numai 1 fi. (2 cor.), tri- brasilian Santos Duroont, a fost Duminecă omului, causează moarte.
miţăndu-ne şi suma ce ne datorează pănâ în mare pericol. Dînsul voia să facă după *
acuma. Numai astfel voim putea expeda şi Academia comercială din Cluj cu anul
noi foaia regulat şi m ai departe. amiazi o călătorie cu balonul. Abia s’a ridi
cat însă balonul dela pământ, când motorul şcolar expirat a încheiat al 25-lea an al
s'a aprins. Santos-Dumont a stîns focul şi existenţei sale. In acest restimp a avut 4658
P. S. Sa Episcopul Ioan 1 Papp al Ara s’a coborit imediat cu balonul pe o corabie de elevi şi ea a fost prima şcoală comer
dului a' plecat cu trenul accelerat de Dumi de pe nul Seina. Astfel a scăpat cu vjeaţă. cială în ţară, care a înfiinţat internat. De
necă dimineaţa la Reichenhall, unde va sta * present are 41 de profesori şi la a doua
pentru a se recrea o lună de zile. Noua lege militară. »Reichswehr« din şcoala superioară comercială, al cărui scop
* Viena spune, că noua lege militară va cere este să dee o cultură mai înaltă pe terenul
Instalarea episcopilor gr.-cat. din Ora 175.000 recruţi şi 16.000 sub-oficeri mai mult economic şi care să formeze pe ascultătorii
dea şi Lugoj. P. S. Sa episcopul Dr. Deme- pentru contingentul de pace. Sporul întreg ei vrednici de posiţii mai însemnate atât în
triu Radu, ales episcop la Oradea-mre, va fi va fi de 87.900 oameni. ţară şi în comerciul străin.
*
instalat în noul scaun episcopesc în 2 Au *
0 nouă fundaţiune. Răposatul preot în
gust n. a. c. (ziua de Sf. Ilie), ear’ instalarea 0 moştenire neaşteptată de şapte mi
Ticvaniul-mare (diec. Lugojului) Sofronie
P. 5. 5. episcopului Dr. Vasile Hossu la Lu lioane. După-cum se scrie din Cluj, acolo a
Pascu şi-a testat toată averea, care se ridică
goj în 26 Iulie n. a. c. sosit o scrisoare dela consulatul austro-ungar
* la suma de 20.000 cor., ca fundaţiune pen din Petersbuig, în care guvernul rusesc face
D r. A urel Vlad in dieta ungară. tru stipendii. * amintire, că in Rusia a murit un om cu nu
In decursul desbaterii asupra programului gu- Grevă în ŢorontaL După-cum scrie »Dra mele Girsik, care a lăsat 7 milioane avere
vernial nou alesul deputat al cercului Dobra, pelul»: De câteva zile muncitorii de câmp după sine; deci au fost provocaţi cei de a
Dr. Aurel Vlad, a declarat în şedinţa de aproape lui, farmacistul Girsik Geza şi Gir
din comitatul Torontal s’au pus în grevă. Ei
Mercurea trecută, că ia cuvântul în numele sik Gyula oficiant la tren, cari sunt verii
pretind îndeosebi urcarea plăţilor. Greva a
unui partid, care de mult nu a fost repre- repausatului, să-’şi valoreze drepturile. Girsik
luat în timpul din urmă dimensiuni amenin
sentat în parlament. (Strigări: nu va exista Gyula s’a făcut dară milionar. Ştirea aceasta
ţătoare. Muncitorilor de pe domeniul dela
nici-odată aşa un partid). Alegerile viitoare Toracul-mare al contelui Csekonics li-s'au îm n’a fost crezută în Cluj, însă fu întărită de
vor arăta, că Românii vor întră în parlament o scrisoare a doua a consulatului, în care
plinit cererile, dar’ ei au venit acum cu noue
ca un partid de 18—20 membri, facă Un moştenitorii au fost provocaţi să facă paşii
pretensiuni. Fiind teamă, că se vor întâmpla
gurii ce vbr vrea. Apoi a expus plângerile trebuincioşi pentru a primi cât de curând
turburări, a trimis vicecomitele o companie
Românilor privitoare la politica guvernului, moştenirea.
de soldaţi şi 30 gendarmi la Toracul-mare.
îndeosebi a urgentat reforma electorală cu *
Câţi-va oameni au fost arestaţi.
privire ia naţionalităţi; a discutat chestia ban- * Vitele de rasa Pinzgau prosperează la
crotului parlamentar, care va urma fiind-că Zăpadă în Elveţia. Se scrie din Zurich, noi în Transilvania atât de bine încât nu de
afară de partidul liberal nu există alt partid că în Elveţia e un frig neobicinuit. Pe munţi mult doi negustori din Salzburg (Austria) au
capabil de guvernare şi pe de altă parte a căzut multă zăpadă. cumpărat în Sighişoara pentru a le exporta
fiind-că legea naţionalităţilor nu se aplică. * în Salzburg 7 vaci, 2 boi şi 25 juncani. Ei
La exclamarea dep. N. Bartha, că aceasta Băiat cu trei capete. Soţia unui locui au plătit pentru o vacă câte 390 cor., pentru
lege ar fi creat abia naţionalităţile, Dr. A. tor din Nichinţa (Croaţia), numit Covacici, părechea de boi 880 cor. şi părechea de
Vlad a replicat: Pe noi ne-a creat D-zeul săptămâna trecută a născut un băiat cu trei juncani 560 cor. *
La aceasta i-a răspuns dep. E. Bartha: D-zeu capete, avend fiecare căpşor câte un ochiu.
Abator de cai în Budapesta. Serviciul
de sigur a regretat aceasta. Dr. A. Vlad a In colo nou-născutul ar fi normal, dar’ dela de architectură a pregătit planul provisor
adresat primului-ministru întrebarea, dacă este o mână şi dela un picior lipsesc total de
decis a aplica legea naţionalităţilor şi pro getele. La patru zile după naştere, când s’a despre zidirea abatorului de cai, care se va
face lângă abatorul de rîmători. El va consta
bează apoi, că Românii au dreptul a se or- expedat ştirea, mititelul era sănătos şi avea din 10 zidiri: două hale de tăiat, o odaie
ganisa ca partid. Dr. Vlad a accentuat, că a apetit foarte mare.
* pentru căldare şi maşină de răcorit, 2 odăi
fost cea mai mare volnicie a guvernului de
Zece minute în jurul pământului. Din de spălat maţele, două şopruri pentru căruţe,
a disolva partidul român. In fine a declarat,
New-York se anunţă, că s’a terminat deja o grămadă pentru gunoiu (plat formă), 2
că nu aproabă obstrucţia, dar’ nu are în gu
linia telegrafică în jurul pământului şi presi odăi de curăţit arangiate modern, o casă
vern încredere şi nu ia la cunoştinţă progra
dentul Statelor-Unite Roosevelt a dat Dumi pentru supraveghiator, cu o odaie .de locuit
mul. Discursul dep. Vlad a fost des întrerupt
necă prima telegramă pe linia aceasta. Peste a portarului, oficiul abatorului de cai şi ser
de strigătele deputaţilor unguri. Presidentul 10 minute telegrama a sosit îndărăt în New- viciul veterinar, o odaie pentru locuinţa măies
camerei a trebuit să îndrumeze de mai multe
ori camera la ordine. York, după-ce a încunjurat globul pământesc. trilor de grajd şi încărcătorilor la cale ferată.
*
* *
Otrăvire ou sânge dela cal bolnav. Unul Importul de ouă în Germania. Germa
Reserviştii de întregire şi manevrele
din ăst an. Administraţia armatei a ordonat, dintre profesori dela Academia de medicină nia a importat din ţări streine în anul trecut
ca reserviştii de întregire să nu fie chiemaţi veterinară din Budapesta Dr. Iuliu Szakâll, (1902) 1,281.538 măji metr. ouă, în valoare
a căzut victimă uneia dintre cele mai gro de 115,210.000 mărci (1 marcă 60 cruceri).
la manevre în lunile când se face secerişul,
zave otrăviri. Mercuri profesorul Szakâll fiind Din acestea vine pe Austro-Ungaria 43'84
ear’ cei cari au fost deja chemaţi, să se
ocupat cu secţionarea unui cal mort de da- percente, ear' pe Rusia 44-53 percente. Impor
concedieze
* lae (anthrax), în cursul secţionării o picătură tul din Austro-Ungaria a crescut din anul
Peregrinaj la mănăstirea Bodrog. Inte- de sânge l’a stropit în ochiu. Colegii neno 1895 dela 377.544 la 439.389 măji metrice
liginţa română din Caransebeş a luat lauda- rocitului l’au luat îndată în îngrijire, au în în 1902. *
