Page 2 - Bunul_Econom_1903_29
P. 2

Pag-  2  _______________ _____________            BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  29

     grindinei  şi  incendiului,  este  atât  de   (Italia)  la  2  Martie  1810,  şi  este  al  şaselea   Duminecă  la  11  ore  Kossuth  şi
     mică,  încât  recompensează  cu  prisos  şi   copil  al  contelui  Ludovic  Pecci.  încă  de  co­ Justh  apar  pe  balconul  primăriei,  în
                                                 pil  mic  el  avea  predisposiţii  pentru  poesie.  piaţă,  însoţiţi  de  preotul reformat  local,
     numai  teama,  că  ea  poate  fi  nimicită
                                                 In  1824,  după-ce  a  stat  în  colegiul  iesuiţilor  Nagy  Kâroiy,  presidentul  kossuthişti-
     total  în  câteva  minute,  fără  de  a  avea   din Viterbo  6 ani,  a  trecut lâ  colegiul  roman  lor  locali.
     vre-un  ajutor,  pe  când  cel-ce  le-a  asi­  din  Roma.  La  1830  a  trecut  la  teologie  la   Acesta  începe  a  vorbi.
     gurat  contra  acestor  desastre,  poate  fi  universitatea  Gregoriană.  La  1837,  când  încă
                                                                                                 Abia  îşi  deschide  înse  gura,  şi  o
     liniştit  şi  la  cas  de  nenorocire  ştie,  că  nu  era  sfinţit  de  preot,  Papa  Gregoriu  XIII.   furtună  se  naşte.  M ii  de  inşi  urlau,
     nu  ajunge  la  sapă  de  lemn.             îl  făcu  prelat  domestic,  ear’  mai  târziu  îl   huiduiau,  suflau din trimbiţe  şi flueriţe.
                                                 sfinţi.  După  aceea  fu  numit  guvernor  al pro­
          Preoţilor şi învăţătorilor le incumbă
                                                 vinciei  Benedicti,  apoi  al  provinciei  Spoleto,   Se  născu  apoi  o încăerare, în  care
     datoria  a  lumina  poporul  şi  în  această   ear’  la  1843  fu  trimis  ca  nunţiu  papal  la  rolul  îl  jucau  bâtele,  bricegele şi pumnii.
     privinţă  şi  a-1  îndemna  cu  tot  adinsul   Bruxelles.  La  1846  ajunSe episcpp  în  Perugia,   Poliţia întrevine şi împrăştie pe tur­
     să-’şi  asigure  cel  puţin  recoltele;  ba  ear’  la  1877  fu  numit  de  Papa  Piu  IX.  ca-  burători.
     chiar  a  se  face  agenţi  ai societăţilor de  merlengo,  cea mai  înaltă treaptă după scaunul   Dar  nici  unul  dintre  vorbitori  nu
     asigurare,  un  lucru  ce  nu  se  poate    papal,  după  a  cărui  moarte,  la  20  Februarie   şi-a  putut  sfîrşi  vorbirea,  căci  toţi  au
                                                 1878,  fu  ales  de  papă  cu  44  voturi  din  60,   fost  huiduiţi.
     taxa  de  incompatibil  cu  funcţiunea
                                                 ear’  la  3  Martie  fu  încoronât.
     lor,  fiindcă  agentura  acestora  nu  ră­                                                  La  sfxrşitul întrunirii, cetăţenii mer­
     peşte  decât  prea  puţin  timp,  ear’  în                                             gând  în  grupuri  spre  casă,  s’au  luat
     schimb  aduce  poporului  un  serviciu de            DIN  NUME                         la  bătae.  Socialistul  Benko  Antal,  care
                                                                                            are  5  copii,  a  fost  omorît.  Au  remas
     nepreţuit,  recunoscut,  credem,  şi  de
                                                                                            o  mulţime  de  răniţi.  Poliţia  a  arestat
     autorităţile  mai  superioare  atât  biseri­     întâlnire  de  episcopi.  Metro-      mai  mulţi  flăcăi.
     ceşti  cât  şi  şcolare.                    politul  Mihâlyi  şi  episcopul  Hosszu din
          Pentru  astfel  de  asigurări  reco­   Lugoj  au  vizitat  pe  episcopul  Gustav       Guvernatorul oraşului  Khar-
                                                 Mailath  la  reşedinţa  sa  din  Alba-Iulia,
     mandăm  cu  stăruinţă  şi  banca  „Tran­                                               kow din Rusia, unde nu de mult  s’au
                                                 care  li-a  făcut  o  primire  cordială.
     silvania"  din  Sibiiu,  care  e  condusă  de                                          petrecut  mari  turburări,  a  dat  o  po­
     oameni  vrednici  şi  destoinici  şi  e  pusă                                          runcă,  prin  care se opreşte  cu  stricteţă
                                                      Turburări sângeroase in  Mă-
     deja  pe  base  solide.                                                                locuitorilor  de  a  purta  arme  de  foc  la
                                                 cău.  Deoare-ce  e  temere,  că  actualul   ei,  cari  nu  vor  mai  putea  fi  vândute
                                                 parlament  se  va  disolva,  deputaţii  die-   decât  persoanelor  cari  vor  avea  o  în­
        -j-  Papa  Leo  XIH.                     tali  unguri  încep  a-şi  visita  cercurile  şi   găduinţă  deosebită  dela  poliţie.  Pro­
                                                 a  ţinea  vorbiri  poporului  despre  ţinuta   prietarii  de  fabrici  şi  alte  stabilimente
                                                 lor  viitoare.  O  astfel  de  vorbire  au
          Luni  la  orele  4  şi  4  minute  d.  a  sfân­                                   sunt  provocaţi  a  avea  de  grije,  ca
                                                 voit  să  ţină  şi  Kossuth  şi Justh  la  Mă-
     tul  Părinte  dela  Roma,  Papa Leo  XIII.  a  în­                                     muncitorii  lor  să  nu  aibă  la  îndemână
     cetat  din  viaţă,  după  lungi  şi  grele  suferinţe,   câu  Dumineca  ÎSfecută.  Poporul  înse,   cărţi  sau  broşuri  oprite,  proclamaţiuni
     în  etate  de  94  ani.                     încă  de  Sâmbătă  seara,  când  au  sosit   periculoase  etc.  Cine  nu  se  supune
          In  cele  următoare  dăm  pe  scurt  bio­  acolo,  i-a  huiduit.  Mai  ales  tinerimea   acestei  ordinaţiuni,  se  pedepseşte  cu
                                                 universitară  şi  socialiştii.
     grafia  fericitului  în  Domnul:                                                       amendă  până  la  500 ruble şi  închisoare
          Papa  Leo  XIII.,  Ludovic  Rafael  Vin-    Despre  aceste  turburări  foile  scriu   până  la  3  luni.
     cenţiu  Ioachim  Pecci  s’a născut  în Carpinetto  următoarele:


     ~          F O I T A                        ca  să  se  adune  la  palat  lumea  din  toată   —  Ba  o  să  pot,  tată.
                             9
                                                 împărăţia  lui  şi  să  se  aleagă  care  o  fi  mai   Tată-so  începu  a  plânge.
                                                 viteaz,  să  se  suie  până  în  vîrf.  Celui  ales,   A  doua  zi  flăcăul  se  scoală  des  de
                     D.  P o p a
                                                 de  s’o  sui,  i-se  dă  fata  împăratului  şi  jumă­  dimineaţă  şi  pleacă.  Gând  ajunge  acolo,  nu­
        D O M N U   O F T A IU                   tate  din  împărăţie;  ear’  de  nu,  unde  i-s  pi­  mai  eacătă  că  boerii  îi  zic:
                                                 cioarele,  să-i  stea  şi  capul.  Şi  s’au  găsit  trei   —  Măi  băete,  păcat  de‘  tine,  de  tine-
                —  P O V E S T E   —
                                                 inşi,  dar’  nici  unul  n’a  fost  viteaz,  că  nici   reţele  şi  frumseţele  tale,  că  tu  te  faci  viteaz
                                                 unul  nu  s’a  putut  sul;  câte-şi  trei  s’au  sco-   şi  n’ai  să  te  poţi  sul  şi  vai  de  căpuşorul  teu
          Ci-că a fost  odată  un  împărat.  De  unde
                                                 borît  jos  fără  de mere  şi  la câte-şi  trei li-s’au   cel  frumos.
     şi  până  pnde,  necaz  mare  a  fost  dat  peste
                                                 luat  capetele.  Toată  lumea,  de  acolea,  s’a   —  Boeri,  de  capul  meu  grijă  să  nu
     dînsul:  orbise  bietul.  In  grădina  palaturilor   înfricoşat  şi  sta  aşa  la  mirare.  Eacătă  numai
     lui  era  un  măr  şi  mărul  acela  era  aşa  de                                      purtaţi,  zise  flăcăul.  Ia  mai  bine  să  vă  în­
                                                 că  lângă  palaturile  împăratului era un  uncheş   treb  eu  ceva:  câţi  au  venit  până-acum  să
     ţpalt,  că  ajunsese  cu  vîrful  de  torţile  ceru­
                                                cu  bordeiul  lui,  cu  vitişoarele  lui  şi  avea   se  sue,  cerutu-v’au  ei  trei  lucruri ?
     lui.  Umblat-a  el  împăratul  prin  cea  lume
                                                 şi  un  flăcău.  Flăcăul  era  cu  oiţele  pe   —  N’au  cerut,  băete.  Dar’  ce  lucruri
     largă  Să  dea  peste  leac,  dar’  leacul  fugia  de   câmp  în  ziua  aceea  şi  de  aceea  n'a  putut
     dînsul  ca  dracul  de  tămâie.  Şi  s’a  căutat                                       mari  ai  să  ne  ceri  tu?
                                                 veni  şi  el  la  astă  întâmplare.  Sara  vine  şi  el   —  Apoi  de,  boeri,  ce  am  să  cer:  o
     bietul  împărat  cu  vrăjitori,  cu  babe,  cu  des­
                                                 cu oiţele acasă şi după-ce aude  cele  petrecute,   găină  friptă,  o  ploscă  cu  vin  şi  o  jimblă.
     cântece,  cu  doftori,  că  doar’-doar’  o  putea
                                                 numai  se  duce  la  tată-so  şi-’i  zice:      Flăcăul  mai  avea  la  dînsul  un  fluer  în
     să  dea  peste  leac,  dar’  pace.  Şi  aude  el,  de
                                                      —  Tată,  mâne  dimineaţă  mă  duc  la   brâu  şi  o  săcure  în  mână.  Degrabă  i-s’au
     unde  aude,  că  dacă  s’ar  găsi  cine-va  să-i
                                                împăratul  să  văd  şi  eu  ce-i  acolo,  să-mi  în­  adus  cele  trei  lucruri  cerute  şi  numai  dacă
     aducă  trei  mere,  de  acolo  de  sus,  din  vîrful
                                                cerc  şi  eu  norocul.                      i-s'au  dat,  a  plecat  pe  ici  în  sus  pe  tulpina
     copacului  şi  dacă  s’o  spăla  cu  ele,  numai  a-
                                                      Tată-so  sare,  de  colo,  cu  gura  şi  zice:  mărului.  Eeeei...  de  acolea  a  mers,  a  mers
     tunci  se  lecueşte,  numai  atunci  fâce  ochi.
                                                      —  Dragul  tatei,  cum  ai  crede  să  fii   şi  a  mers  mult,  mult  de  tot  şi unde  ostenia,
     S’a  apucat  deci  împăratul  să  dea:
                                                aşa  de  viteaz,  ca  să  te  poţi  sui  până  la  tor­  înfigea  săcurea,  c’o  mână,  în  tulpina  mărului
                    Sfoară
                    ’N  ţară                    ţile  cerului ?  Numai  pe  tine  te are  tata  şi mă   şi  se  suia  pe  dînsa  ca  să  se  odichnească,
                                                 ustură  inima  când  mă  gândesc,  că  unde-ţi
                    Şi  răvaşe                                                              ear’  din  fluer  cânta  şi  cânta  aşa  de  dulce  şi
                    Prin  oraşe                 stau  picioarele  o  să-’ţi  stea  şi  capul.  de  frumos  şi-atâta  farmec  avea  cântecul
   1   2   3   4   5   6   7