Page 3 - Bunul_Econom_1903_29
P. 3

Nr.  29                                            BUNUL  ECONOM                                                     Pag-  3

            Dreptul de vot pentru femeile         răchită  etc.  Prin  urmare  vedem  că  Domeniul   tura  acestei  plante  cu  ogor  de  toamnă  ş
       din  Australia.  Un  cas  unic  în  felul   Coroanei  Gherghiţa  este  în  adevăr  un  dome­  după  anume  principii.  La  început  statul  a
       seu  s’a  petrecut  în  Australia,  ca şi-care   niu agricol bine înzestrat cu tot ce trebue pentru  găsit  o  împotrivire,  dar’  necedând,  ţăranii  au
       altul  nu  mai  obvine  în  istoria  lumii   a  atinge  scopul  urmărit  de a  servi  ca  fermă  fost  nevoiţi  să  ia  pământuri  în  aceste  condi-
       In  Australia  sunt  adecă  850.000  femei   model.                                    ţiuni.  Resultatele  pe  care  le-au  obţinut  în
       cari  au  dreptul  de  alegator  şi  prin       A  doua  parte  a  întrunirii  s'a  consacrat   urmă  le-au  dovedit,  că statul  le-a voit binele,
       urmare  sunt  egal  îndreptăţite,  în  acest  discuţiunei  punctelor  stabilite  prin  program.   căci  ţăranii  s’au  învoit  anul  următor  fără  a
       punct  de  vedere,  cu  bărbaţii.          Primul  punct  discutat  este  acela  al  ogorului   mai  face  nici  o  obiecţiune.
                                                  sterp.  S’a  adoptat  în această  privinţă  părerea,   O  altă  chestiune  discutată  a  fost  aceea
                                                                                                                       I
                                                  deja  resolvată  de  mai  mulţi  ani  de  ştiinţă,  de  a  se  şti  ce  rasă  de  vite  şi  în  special  de
                   întrunirile                    că  ogorul  sterp  poate fi  înlocuit  cu succes  cu   cari  este  bună  de  adoptat  pentru diferite  tre
        dela Domeniul Coroanei a României.        cultura  plantelor  păstăioase  ca:  Măzărichea,   buinţe.  S’a  ajuns  la  conclusiunea,  că  pentru
                                                  tritoiul,  luţerna,  mazerea,  bobul  etc.,  alegân-   serviciile  grele  trebue  să  recurgem  la  rasele
                                                  du-se  acea  plantă,  care  reuşeşte  mai  bine  în   Pinzgau,  Ardennes  sau  Percheron;  ear’  pen­
            Intre  alte  multe  disposiţiuni  bune  luate   localitate.                       tru  serviciile  uşoare  cele  mai  bune  rase  sunt
       de  administraţia  centrală  a  Domeniului  Co­  Este  în  adevăr  constatat  de  ştiinţă,  că   arabe  şi  anglo-arabe.
       roanei,  este  şi  aceea,  ca  tn  fiecare  an  şefii
                                                  aceste  plante  nu  numai  că  nu  sărăcesc  pă­  In  fine  dl  Er.  Medianu, şeful  regiei Do­
       diferitelor  domenii  ale  Coroanei  să  se  adune
                                                  mântul,  dar’  din  contră  îl  îmbogăţesc în  ma­  meniului  Gherghiţa,  arată  resultatele  obţinute
       la  un  domeniu  spre  a  discuta  diferite  ches­
                                                  terii  azotoase  prin  rădăcinile  lor  care  rămân  cu  nutriţiunea  vacilor  în  vederea  producerii
       tiuni  economice.
                                                  în  urmă.                                   laptelui.  Să  ştie  că  în  această  privinţă  hrana
            Anul  acesta  întrunirea  a  avut  loc în  zi­
                                                        A  doua  chestiune  a  fost  aceea, de  a  se  şi  cu  deosebire  bogăţia  hranei  în  apă  contri-
       lele  de  7, 8 şi 9 Iunie  la  Domeniul Gherghiţa.
                                                  şti  ce  măsuri  să  se  ia  pentru  întinderea  cul-  bue  la  sporirea  secreţiunei  laptelui.  Prin  ex­
            Aceste  întruniri sunt de  mare folos pen­
                                                  turei  nutreţurilor  de  ţăran.  Conclusiunea  a-  perienţele  ce  le-a  făcut,  a  confirmat  odată
       tru  bunul  mers  al  unei  administraţiuni  mari,
                                                  doptată  a  fost  ca  să  se  ebnstrîngă  locuitorii   mai  mult  acest  principiu.
       ca  aceea  a  Domeniului  Coroanei,  căci  fiecare
                                                  la  cultura  nutreţurilor  leguminoase  şi aceasta
       din  asistenţi  face  ca  să  zicem  astfel  un  stu­                                       D-sa  a  încercat  pentru  nutrirea  vacilor
                                                  să  se  facă  prin  contractele  de  învoială.  diferite  alimente  ca:  uruială  de  orz,  de  ovăs,
       diu  critic  al  Domeniului  pe  care  îl  visiteazâ
       şi  face  un  termen  de  comparaţiune  cu  Do­  Şi  noi  suntem  de  părerea,  că  numai   de  porumb,  tărlţe  şi  turte  de  in  şi  rapiţă.
       meniul  pe  care-’l  conduce.              forţând  puţin  lucrurile  cu  ţăranul,  îl  putem  Apoi  fân  natural,  borceag,  trifoiu,  lucernă,
            Prima  parte  a  întrunirii  a  fost  visitarea   determina  pe  acesta  să  apuce  calea  progre­  precum  şi  sfeclă.  Nu toate  aceste  alimente au
       peste  tot  a  Domeniului Gherghiţa.  Din  punc­  sului,  căci  prin  sfaturi  cu  greu  se  poate  a-  aceeaşi  influenţă  asupra  secreţiunei  laptelui.
       tul  de  vedere  al  culturilor  acest  domeniu   junge  vre-un  resultat.             Unele,  cari la analisa  chemică s’ar părea foarte
       credem  că  este  unul  din  cele  mai  complexe,   Principiul  de  a  se  obliga  ţăranii  prin   nutritive,  pentru-că  conţin  cantităţi  mari  de
       dacă  nu  cel  mai  complex.  In  afară  de cultu­  contracte  să  introducă  cultura  nutreţurilor   substanţe  azotoase,  nu  sporesc  laptele  în  ra­
       rile  agricole  bine  făcute,  Domeniul  Gherghiţa  artificiale,  nu  credem  însă  că va  fi  admis de­  port  cu  bogăţia  lor,  aşa  că  unele  ca  uruiala
       se  ocupi  cu experimentarea  hameiului,  a inu­  cât  de  stat,  Domeniul  Coroanei  şi  proprie­  de  porumb,  turtele  de  in şi  rapiţă,  predispun
       lui,  cu  cultura  viiei, a  pomilor,  cu cultura  al­  tarii  care  doresc  prosperitatea  localităţii  lor.   vitele  la îngrăşare;  ear’  uruiala de orz şi  ovăs,
       binelor  şi cu  creşterea  vitelor  în vederea pro.  Arendaşul  nu  va  pune  ţăranului  o  obliga­  păşunele  complectate  cu  alte  nutreţuri  artifi­
       ducţignei  forţei  metrice  şi  a  producţiunei  ţiune  care  i-ar putea  micşora  venitul.  Trebue   ciale  verzi,  sporesc  cantitatea  de  lapte.
       laptelui.                                  să  menţionăm aci,  că  Statul  a  încercat  acest   De  asemenea  sfecla,  în  combinaţie  cu
            Domeniul  mai  are  o  fabriaă  de  oale;  sistem  cu  ţăranii  de  pe  ferma  model Studina  fân  natural,  măzăriche  sau  trifoiu  cu  lucernă,
       un  atelier  de  fringhii,  unul  de  împletituri  de  în  cultura porumbului,  obligându-i  a face  cul­  sporesc  secreţiunea  laptelui,  calitatea  laptelui


      acela,  că  tot  nărodul  de  jos  să  frământa  şi   acelea,  nici cocoş  nu cânta,  nici câne nu lătra,  poate-ţi  dam  drumul  să  te  duci,  dar’  aşa...
      juca  de-'şi  sfărîma  picioarele.          pai’câ  era  pustiu.  Horhotind  de  icî  pe  colea,  lasă,  stai,  că  te  păstrez  eu  bine  din  toate.
                                                  numai,  eacătă  că  se  întâlneşte  cu o  fată  fru­  Dacă a  văzut  el,  flăcăul,  aşa,  a  stat,  că
            Buuunl..  A mers el  aşa, înainte,  a  mers
       pănă  nu  s’a  mai  văzut  de  loc  şi  lumea  a   moasă,  ca  o  zînă  şi  care  avea  doi  ochi  dulci   n’avea  încotro.  (Va  urma).
      aşteptat  trei  zile  la  rădăcina  mărului  să  vadă   şi  frumoşi  ca  doi  luceferi.  Fata  cum  îl  vede
                                                  îl  şi  întreabă.
       de  nu  cum-va  vine  înapoi  ori  de  pică.
                                                       —  Ihai,  hail  om  pământean,  ce  cauţi     C ă r t n r ă r e a s a .
            Ei  s’a  suit,  şi-a  căutat  de  treabă  şi  s’a   tu  pe aicea ?
      dus  acolo  la  locul  lui.  Mergând  el  aşa,  nu­
                                                       —  Ce  să  caut,  ia  împăratul  m’a  trimis        .  (Vezi  ilustraţia).
      mai ajunge  la  un  loc,  unde  mărul  cel  minu­
                                                  să-i  aduc  mere,  că  el  e  orb  şi  a  aflat,  de   Cine  n’a  auzit  de  numele  »cărturărese-
      nat  se  desfăcea  în  trei  ramuri:  una  la  răsă­
                                                  unde  o  fi  aflat,  că  dacă s’o spăla cu  ele,  face   lor«,  cari  întotdeauna  sunt  mai  ales  femei
      rit,  una  la  asfiinţit  şi  una  la  miază-noapte.
                                                  ear’  ochi,  îi  trece.                     bătrâne  şi  sărace,  cari  îşi  agonisesc  pânea
      Pe  care  era  s’apuce?  Stă  el  atuncia  pe  loc
                                                       —  Apoi  de  ce  n’ai  apucat  încotro  în-   de  pe  o  zi  pe  alta  sfetind  la  cele  cărţi  şi
      şi  să  uită  aşa  în  sus.  Uităndu-se  pe  ramura
                                                  gălbinea  şi  ai  apucat  încoace?  Gândit-ai,   dând  tinerilor  „de noroc“.  Un  îndrăgostit  sau
      cea  dela  miază-noapte,  vede  înverzind;  ui-
                                                  poate,  că  ai  să  dai  de  flori,  dacă  ai  văzut,  îndrăgostită  de  câte-ori  nu  aleargă  la  ele  să
      tându-se  pe  cea  dela  sfinţit,  vede  îngălbe­
                                                  că  înălbeşte?                              le  spună  viitorul.  Asemenea  oamenii  din po­
      nind;  uit&ndu-se  pe  cea  dela  răsărit,  vede
      înălbind.  La  grea  cumpănă  era  el  acum;  pe   —  Am  greşit  şi  eu,  dar’  mă  duc   por,  cari  au  dat  de  ceva  pagubă  făcută  de
      care  s’apuce  să  nu  greşască  drumul?  Dacă   înapoi.                                cătră  oameni,  ca  să  li-se  spună  cine  a  fost
      a  văzut  el  şi-a  văzut,  n’a  apucat  nici  pe  cea   —  He  nu,  de  aicea  nu  ţi-se  mai  dă  făptuitorul.  Ba  chiar  şi  pentru  morburi  ţă­
      dela  miază-noapte,  nici  pe  cea  dela  asfinţit,   drumul.                           ranii  aleargă  la  cărturârese,  cari  apoi  la  rîn-
      şi  a  apucat  să  meargă  pe  cea  dela  răsărit,   —  Apoi  de  ce  să  nu  mi-se  dea?  dul  lor  le  îndrugă  câte  verzi  şi  uscate,  de­
                                                                                             parte  însă  de  a  şti  ceva  temeinic.  O  astfel
      lntr*acolo  încotro  vedea  că  înălbeşte.  Tot   —  De  ce?  stai  să-ţi  spun  de  ce:  Eu
                                                                                             de  cărturâreasă  representă  şi  ilustraţia  noas­
      mergând  el  aşa,  numai  eacătă  că  ajunge  la   sunt  fata  lui  Domnu  Oftaiu  cel  care  umblă
                                                                                             tră  de  pe  pagina  primă.
      nişte  curţi,  la  nişte  castele  şi  castelele  celea   cu  afturi  şi  cu  dureri  prin  lume  şi  acuma
      erau  mari,  mari  de  tot  şi  albe şi  curate  cum   îl  aştept  să  vie  acasă  să  şadă  la  masă;  de-i
      e  laptele  de  alb  şi  de  curat.  Da  In  curţile  fugi,  te  omoară.  De  era  mai  de  vreme,
   1   2   3   4   5   6   7   8