Page 1 - Bunul_Econom_1903_30
P. 1

Anul  IV.                                    Orăştie,  2  August  n.  1903.                                        Nr.  30















                    REYISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

        ORGAN  AL:  „Reiraii  Economice  din  Orăştie          '1  şi  „Renninnii  roiAne de  agricultură din comitatul  Si   bila  Ini".

                    A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                              I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifa,  cu  p r e ţu r i  m o d e ra te .
                Pentru  R o m â n ia   15  lei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.                  Abonam entele  şi  inserţiunile  se  plătesc   înainte.
           C-TUL  C A SEI  DE  PĂ STR A R E  PO ŞTA LE   Nr.  10025.                              C-TUL  CASEI  DE  PĂ STR A R E  PO ŞTA LE   Nr.  10025.
                                                   şini  cunoscut  de  cinstit  şi  de  renume   Ctefcgom,  eestfurea  şt
                     Feriţi-ve
                                                   bun.  El  trebue  să  garanteze  pentru  buna
               de  agenţi  înşelători.             funcţionare  a  lor  şi  în  cele  mai  multe
                                                   caşuri  acordă  şi  el  înlesniri  de  plată.
                                                                                                    Pentru  o mare  parte  a  populaţiunii  din
             Astăzi,  când  comunicaţiunea  este    A  cumpăra  maşini  dela  ori-ce  agenţi,
                                                                                               regiunile  mai  muntoase,  poamele  formează
        atât  de  lesnicioasă,  agenţi  de  tot  soiul   este  totdeauna  periculos.  Dacă  maşina   un  isvor  însemnat  de  câştig  pentru  ţeran  şi
        şi  felul  au  început  să  cutreere  şi  sa­  ce  soseşte  în  urmă  nu  este  bună,  nu  de  multe-ori  este  singurul  mijloc  pentru  a  se
        tele  noastre,  îmbiând  popula-                                                                 susţinea  pe  sine  şi  familia sa.  Din
                                                                                                         această  causă  am  stăruit  şi  stă­
        ţiunea  să  cumpere  fel  şi  fel
                                                                                                         ruim  mereu,  ca  fiecare  petec  de
        de  lucruri.  Sunt  agenţi,  care
                                                                                                         loc  nefolosit  să  se  planteze  cu
        vin  an  de  an  în  o  comună  să
                                                                                                         câte  un  pom  roditor.  Pe  lângă  că
        cerceteze  muşterii  lor,  avend                                                                 poamele dau  o mâncare sănătoasă,
        marfă  bună  şi  eftină.  Aceşti                                                                 fie  crude  sau  uscate  şi  ferte,  ele
        agenţi  cinstiţi  ştiu  foarte  bine                                                             se  mai  pot  folosi pentru  fabricarea
        că  numai  aşa  îşi  asigură  şi                                                                 vinului,  rachiului  şi  oţetului  de
                                                                                                         poame;  din  prune  se  face  lictar
        pe  viitor  cumpărătorii,  dacă
                                                                                                         şi  uscate  se  caută  foarte  mult  îh
       îi  servesc  conştienţios  şi  cu
                                                                                                         comerciu,  ear’  cel* mai  mare  folos
       lucruri  bune.                                                                                    îl  avem  dela  ele,  dacă  sunt  de
           Nu  stă  tot  aşa  cu  un  alt                                                                soiuri  bune,  când  le  putem  vinde
        soiu  de  agenţi,  care  voesc  a                                                                în  stare  proaspătă.  Cu  toate aces­
                                                                                                         tea  vedem  că  preţurile,  ce  ni-se
       face  afaceri  cu  ori-ce  preţ  şi
                                                                                                         ofere  pentru  fructele  proaspete,
       cari  ştiu  foarte  bine  că a  doua-
                                                                                                         sunt  foarte  scăzute.  Căuşele  prin­
       oară  nu  le  mai  este  permis  a                                                                cipale,  care  fac  că  preţurile  sunt
       se  arăta  în  aceiaşi  comună.                                                                   aşa  de  mici,  zac  mai  totdeauna
       Ce  are  a  suferi  omul  din  par­                                                               în  modul  cum  se  culeg,  se  sor­
       tea  astorfel  de agenţi,  nu  poate                                                             tează  şi  modul  de  împachetare
                                                                                                        pentru  transport  al poamelor  spre
       să-’şi  închipue  ori-cine.  Aci
                                                                                                        a  fi  duse  la  tîrg.  Scopul  şirurilor
       vine  unul  cu  icoane,  altul  cu
                                                                                                         următoare  este  a  da  câteva  sfaturi
       hârtie  de  scrisori,  altul  cu
                                                                                                        cultivatorilor  de  poame  în  această
       stampilii  de  cauciuc  (pecete),                                                                privinţă,  servind  prin  aceasta  nu­
       cu  coase,  cu  losuri,  etc.  etc.                                                              mai  interesul  lor  propriu,  dacă  le
                                                                                                        vor  urma.
           Cei  mai  periculoşi  agenţi
                                                                                                            Culesul.  Prin  scuturatul  de  pe
       pentru  economi  sunt  aceia,
                                                                                                        pomi,  fructele  totdeauna  se  bătu­
       cari  vor  să  vendă  maşini  agri­            Micii  Principi  ai  României.                    cesc,  se vatămă,  ceea-ce  face ca  ele
       cole.  In  neştiinţa  lor  mulţi                                                                 se  peardă  din  înfăţişarea  lor  fru­
       s’au  păcălit  şi  au  cumpărat  câte  o  ma­  avem  de  unde  lua  pe  agentul  ca  să-l   moasă  şi  mai  ales  fructele  mai  de  soiu,  des­
       şină  veche,  însă  pe  din  afară  lustruită   facem  responsabil  şi  chiar  dacă  l-am   tinate  pentru  masă.  Afară  de  aceasta  ele  se
                                                                                              strică  degrabă  la  iocurile  lovite  şi  trec  în
       şi  văpsită  de  ai  fi  jurat  că  e  nouă.   avea,  el  de  regulă  nu  e  nimic  şi  n’are
                                                                                              curend  în  putrejune,  prin  urmare  nu  se  pot
       Aceşti  agenţi  mai  lucrează  şi  cu  cambii   nimic,  ear’  noi  rămânem  cu  o  maşină
                                                                                              ţinea  lungă  vreme.  Perderile  de  fructe  sunt
       (Wechsel).  El  te  îmbie  cu  maşina  şi   rea  şi  pe  de-asupra  şi  cu  cheltuelile  de   prin  urmare  foarte  mari.  Scuturatul  poame­
       nu  cere  bani  gata,  decât  o  mică  sumă,   proces  şi  cu  alergătura.             lor  de  pe  pom  este  admisibil  numai  atuncea,
       ear’  pentru  rest  trebue  să  dai  cambii.     Să  nu-’şi  procure  deci  nime  maşini   când  le  strîngem  pentru  a  face  din  ele  ra­
                                                                                              chiu,  vin,  oţet  sau  le  dăm  Ia  porci  sau  alte
       Iscălitura  pe  acestea  înse  a  adus  pe   dela  firme  necunoscute,  până-ce  nu  se
       mulţi  economi  la  sapă  de  lemn.  Cei   informează  dela  alţii  despre  marfa  lor.  animale,  sau  le  uscăm  etc.  şi  în  fine,  când
                                                                                              nu  avem  cumpărători  pentru  fructe mai alese.
       care  au  nevoe  de  o  maşină,  să  se  adre­
                                                                                              Dacă  din  cause  binecuvântate  nu  putem  cu­
       seze  de-adreptul  la  un  negustor  de  ma­                                           lege  cu  mâna  toate  poamele,  totuşi  o  parte
   1   2   3   4   5   6