Page 2 - Bunul_Econom_1903_30
P. 2
Pag- 2 ____________ BUNUL ECONOM Nr. 30
din ele şi anume cele mai preţioase vor fi rul mod: Punem mai întâiu pe fundul şi pe despre toate câte se întâmplă în Va
culese cu cea mai mare Îngrijire, ca să nu laturile butoiului sau a lăzii un strat duplu tican. Rampolla şi Oreglia s’au certat
se vateme, nici cât de puţin. La recoltă fruc de hârtie şi aşezăm fructele în ele bine ală formal. De oare-ce îmbalzamarea n’a
tele vor fi totdeauna cât se poate de uscate. turate unele de altele. Nu le vom vărsa (turna) reuşit pe deplin, s’a interzis sărutarea
Fructele umede sau chiar ude se strică uşor. în vas, căci prin aceasta totdeauna se vatămă, picioarelor.
ceea-ce de regulă nu observăm îndată, însă
Sortarea. Pentru vânzarea poamelor este
se arată mai târziu. La punerea lor se ob Conjuraţie contra împăratului "Wilhelm.
de cea mai'mare însemnătate, ca ele să fie
servăm ca cozile fructelor să nu vateme stra In Cicago (America) poliţia a descoperit o
sortate (alese) şi nu numai după felul sau soiul
tul dedesubt sau cel deasupra. Aşezăm ast conjuraţie de anarchişti contra vieţii împăra
fructelor, dar' va trebui, ca şi acelaşi soiu
fel strat după strat deopotrivă strâns laolaltă, tului Wilhelm. Mai mulţi anarchişti au şi
să fie ales în mai multe părţi, după calităţi.
pân-că ce stratul cel din urmă trece cu două plecat în Europa, ca să omoare pe împăratul
In modul acesta vom dobândi totdeauna pre
degete deasupra marginei lăzii sau a butoiu german. Alţi anarchişti s’au dus în Şvedia,
ţul cel mai mare pentru totalitatea poamelor
lui, In fine .se pune coperişul deasupra şi cu ca să omoare pe împăratul Wilhelm, pe când
noastre. In prima linie vom înlătura din poa
ajutorul unei pârghii se presează bine pe vas va face visită regelui şvedian Oscar. S ’au
mele pentru masă toate care sunt vermănoase,
prinzendu-1 apoi cu cue. Prin această presare luat cele mai stricte măsuri de apărare.
apoi cele pătate, diforme (pipernicite) şi cele
rândul din fund precum şi cel de deasupra
lovite, care se pot vinde cu un preţ mai
sufere, se strică, însă celelalte fructe rămân In Macedonia situaţia devine
ieftin sau se folosesc în gospodăria proprie.
nealterate. tot mai încurcată. Ziarul „Vecerna Posta“
Fructele cele bune să aleg apoi după mărime
din Sofia aduce ştirea sensaţională, că
în 2 sau 3 calităţi. Cele mai mari şi uniforme
doue bande sârbeşti au trecut în Ma
din fructele de masă sunt foarte căutate şi DIN NUME cedonia şi că vor mai trece şi altele,
plătite cu un preţ foarte urcat. Tot aseme
cu ştirea regelui Petru, care încă dela
nea şi calitatea a doua, ear’ pentru calitatea
Geneva era în legătură cu şefii mace
a treia vom căpăta de sigur tot acelaşi preţ înmormântarea Papei. Din doneni. Tot această foaie zice, că e la
ca şi pentru fructele nesortate de loc. Roma se scrie: Din toate colţurile vin mijloc amestecul Rusiei şi că dorinţa
împachetarea. Pentru împachetarea poa credincioşii catolici ca să asiste la în ei este, ca punctul de gravitate al po
mormântarea supremului păstor.
melor de soiul cel mai fin pentru masă con liticei sale în Balcani să se strămute dela
vine mai bine lădiţe mici de scânduri, care Credincioşii fără încetare merg să Sofia (Bulgaria) la Belgrad (Serbia).
să nu treacă cu fructe cu tot peste 10 klgr. vadă cadavrul. Sara s’a prezintat cor
şi nici decum corfiţe sau coşuri. Fiecare fruct pul diplomatic şi toţi cardinalii. — Ca Principele Ferdinand, scrie zia
se învăleşte mai întâiu în hârtie moale (de davrul de-ocamdată va fi aşezat în bi rul «Stampa», de teamă ca nu cumva
mătasă) albă şi curată, apoi se aşează în lă- serica S-tului Petru, apoi, conform do să ajungă şi el soartea dinastiei sâr
diţă strîns lângă olaltă, ca să nu se poată rinţei Papei, va fi transportat în bise beşti, şi-a părăsit ţara şi s’a dus în
mişca din loc, fără însă a le strivi. Imediat rica San-Giovanni. Conductul va trebui streinătate, fără de-a avea de gând a
ce fructele nu sunt destul de strîns împache să treacă peste teritoriu italian, pe care se mai reîntoarce. Ştirea vine din Bel
tate, hăltăcăindivse pe drum se bătucesc şi Leo XIII. în vieaţă n’a pus piciorul. grad, pe unde a trecut principele
îşi perd astfel valoarea. Pe fundul şi sub co- Papa a lăsat seracilor din Roma 50.000 noaptea în tren special. Ferdinand nu de
perişul lădiţei vom pune un strat de hârtie fr., celor din Perugiu 30.000 şi celor bună voie a părăsit ţara, ci a fost ex-
tăiată făşii sau aşanumita lână de lemn (stru- din oraşul seu natal Carpinetto 10.000. pulsat. Guvernul i-a dat să înţeleagă,
jituri subţiri de lemn) Tot asemenea vom Conclava care va avea să aleagă că altă scăpare n’are. — Ştirea aceasta
umplea cu acelaşi material şi golurile rămase papă, se va deschide la 31 Iulie. In are lipsă de confirmare.
printre fructe. congregaţie s’a iscat o vehementă dis
Se mai pot împacheta fructele şi în cuţie între Rampolla, Vanutelli şi Ore- Războiul Ruso-Japonez. Pre
butoaie sau lăzi de lemn, al căror conţinut glia. Causa ar fi indiscreţiile unor car gătiri serioase de resboiu se fac în
însă să nu treacă peste 50 klgr. în următo dinali, cari informează pe cei din afară Extremul Orient al Asiei.
farfurie şi tot aşa mereu. Domnu Oftaiu nu
F O I T Ă D. P opa băgă de samă, bucătarul însă văzu, dar’ tăcii
.DOMNU OFTAIU să vadă ce-o fi. Au stat ei de-au mâncat, şi
după-ce au mâncat, fata să face că se duce
Micii Principi ai României, — P O V E S T E —
afară şi duce farfuria cu mâncare la flăcău.
Bucătarul a băgat de samă că fata a eşit cu
(Urmare). farfuria cu bucate afară, dar’ tace şi de data
(Vezi portretul).
Fata-1 băgă într’o odaie şi îl încue asta, să vadă ce-o fi. Domnu Oftaiu se scoală
Ilustraţia noastră de astăzi de pe pa
acolo. Nu trece mult după asta şi vine şi şi el dela masă, dar’ după faţa lui cătrănită
gina primă represintă pe micii principi ai
Domnu Oftaiu. Dacă vine, — ei erau numai se cunoştea că nu-i mulţumit şi se pune, în-
României, Carol şi Elisabeta, în costum na
trei inşi în tot castelul: Domnu Oftaiu, fata tr’un cot, pe pat.
ţional. Micul principe e astăzi deja de 10 ani,
lui şi bucătarul, — cere de mâncare. Şi ei Gândia el, dar’ ce gândia?
ear’ mica principesă de 8 ani. aveau trei ulcele în care făceau trei feluri de — Bucătari
Despre bunătatea inimii sale micul prin bucate, ear’ la foc le puneau în totdeauna — Aud, Domnu Oftaiu.
cipe a dat dovadă încă la 1900, când aflând pline, că ulcelele erau aşa potrivite de nu le — De când suntem noi aicea, noi trei
despre miseria în care se afla populaţiunea rămânea niciodată mâncare, dar' nici că le ulcele pentru trei feluri de mâncare avem şi
din Dobrogea, a oferit şi el din economiile mai trebuia; erau tocmai pe tocmai. totdeauna m’am mulţumit cum mi-ai făcut
sale, două piese de aur româneşti de câte — Bucătar, pune-mi masa, zice Domnu bucatele, dar’ acuma nu m’am mulţumit.
20 lei, pentru alinarea suferinţelor săracilor. Oftaiu. Ţicnea inima în bucătar, dar’ tace de-o
Una din acele două piese a fost trimisă la Bucătarul pune masa şi se aşază apoi cam dată.
Tulcea şi alta la Constanţa şi date câte unei câte-şi trei împrejurul ei. Bucătarul nu ştia Dacă a văzut însă că-1 înteţeşte Domnu
familii din cele mai sărace. nimica de flăcău. Fata, când s’a aşezat la Oftaiu, zice bucătarul:
masă şi-a pus şi în poală o farfurie. Lua ea — Am apucare mare, vină mare am
odată de mânca şi de două ori punea în eu cu asta?
