Page 3 - Bunul_Econom_1903_30
P. 3
Nr. 30 BUNUL ECONOM Pag. 3
Telegramele sosite din Rusia ne S â mb ă t ă , 29, şedinţa a Il-a. Banchet înaintarea noastră o urmăreşte şi pen-
vestesc, că mari concentrări de trupe si seara bal. tru-ca cât mai îngrabâ se se poată
i
se fac în guvernamentul Odesa, şi că Dumi nec ă, 30, excursiune în munţii realisa dorinţa noastră ferbinte, şi a
128.000 oameni sunt gata de-a porni. Sebeşului-săsesc. înaintaşilor noştri, —- înfiinţarea şi
Pentru executarea programului s’a in deschiderea teatrului naţional.
Provisiuni din belşug au fost ex-
stituit un comitet central: preşedinte Sergiu
pedate pe apă şi pe uscat. Fraţi români! Veniţi să strîngem
Medean, secretar George Tătar şi următoa
Căuşele răsboiu lui ar fi motivate la peptul nostru cu cuvenită căldură
rele comisiuni: Comisiunea de primire şi în- pe fica culturei naţionale, să dovedim
de faptul, că Rusia ar voi să întindă
cuartirare preşedinte Nicolau Lazar; comisiu astfel, că ştim apreţia şi ştim se ne în
posesiunile ei la răsărit şi asupra Corei.
nea pentru concert-teatru şi bal preşedinte sufleţim pentru instituţiunile noastre
Ziarul rusesc »Nowoje Wremja«,
Dr. Alex. Străvoiu şi comisiunea pentru ex culturale dătătoare de lumină şi vieaţă.
în ultimul seu număr zice: »Un răsboiu
cursiune, preşedinte Zevedeiu Murăşan.
cu Japonia ar fi un mare pericol, căci S e b e ş , 7/2 0 Iulie 1903.
Pentru participarea cât mai număroasă
chiar în caşul unei victorii pe mare,
la această adunare, comitetul arangiator, a Comitetul central arangiator:
Japonezii nu vor putea lupta cu tru
lansat următorul: Preşedinte: Secretar: «
pele ruseşti pe uscat. Nici Anglia nu
poate face nimic, căci în India are Sergiu Medean George Tătar.
foarte puţină armată şi hotarele dela APEL. protopresbiter.
Nord pot fi foarte uşor invadate. De
aceea un răsboiu cu Rusia ar fi o ade Societatea aceasta urmăreşte idea
vărată sinucidere pentru Japonia. Toate lul de a înfiinţa în mijlocul poporului Mare la alionaoieat.
statele se întorc să colaboreze cu Ru român din patrie teatrul naţional; pâr
sia, în numele idealului, adevărului, păcii ghia, care lăţeşte, întăreşte şi ridică
şi civilisaţiei. Dacă cine-va nu vrea să cultura naţională a popoarelor. E su
urmeze acelaş drum ca şi noi, ori dacă blim idealul acesta, pentru-că farmecul B u n u l E co n o m
vrea să pue obstacole în drum, atunci teatrului naţional va fi pentru noi o R E V I S T Ă P EN TR U A G R IC U L T U R Ă ,
nu vom sta nici un moment la îndoială, nouă şi puternică armă pentru întărirea —----- INDUSTRIE Şl COMERCIU
de a ne orienta după învăţămintele iubirei de neam şi a credinţei tari în
noastre istorice«. viitorul poporului român. OSĂŞTIje (SKâszrarw).
Nu insistăm mai deaproape asupra
istoricului societăţii pentru teatrul ro Cea mai eftină şi totodată unica foaie
Adunarea generală mân, nici asupra scopului ce-’l urmă
a fondului de teatru român la Sebeşnl-săsesc. reşte, căci acestea bine cunoscute trebue românească in fetut ei, cu ilustrafiuni
să fie fiecărui Român de bine, căruia-i
zace la inimă cultura şi înaintarea nea co stă :
După-cum aflăm, inteliginţa română din mului; ci ne mărginim numai a apela pe anul în tr e g ........................i coroane,
Sebeşul-săsesc în şedinţa sa dela 30 Iunie cu toată căldura la fraţii români din pe jumătate an . . . . . . 2 „
n. a fixat ţinerea adunării generale a >So apropiere, şi din depărtare, învitându-i Pentru Eomânia . . . . . . 15 lei pe an
cietăţii pentru crearea unui fond de teatru cu dragoste frăţească să alerge la adu
român* * pe zilele de 28 şi 29 August st. n. narea amintită, cu atât mai vărtos, că CîHl: CASSEI DE PĂSTRARE POŞTALĂ No. 10025.
cu următorul program: participarea la adunările generale ale
Jo i 27 Augus t n. primirea comite societăţii este busola interesului ce-’l Abonamentele se plătesc înainte
tului şi seara de cunoştinţă. nutrim pentru societate. Datori suntem şi se pot face cu p rim a »i a ori
Vi ner i , 28, serviciu divin, şedinţa I. cu toţii a sprijini aceasta societate pen- cărei luni.
Seara concert şi teatru. tru-câ a noastră este, deşteptarea şi Administraţia.
— Apoi cum să n’ai. Dacă n’ai avea încoace. Atuncea eu l’am oprit şi l’am băgat — Acum să stăm şi să mâncăm cu toţii.
tu, cine să aibă, eu? într’o odae. Domnu Oftaiu, de colo, stând la masă:
Tu trebue să ştii ceva., — Bine, dar’ de ce nu l’ai scos în — Fată hă', îţi place ţie flăcăul ăsta ?
— Ce să ştiu? Altă numai ştiu, decât... coace, să-l văd şi eu? Mai stăm de se mai Fata, pe vrute pe nevrute şi de frică zice:
când ne-am pus la masă, fata dumitale şi-a făcea un fel de bucate şi pe urmă ne pu — îmi place.
luat o farfurie în braţe şi odată lua de mânca neam cu toţii la masă. — Bine. Măi băete, îţi place fata mea,
ea, ear’ de două ori lua şi punea în farfurie — Nu l’am scos. Mi-a fost că-’i fi în zise flăcăului.
şi tot aşa mereu. Dar’ unde s’o fi dus, asta furiat de undeva şi l-ai perde. — îmi place.
n’o pot şti. — Buuun... Bucătar, mai pune trei fe — Buun. Voi să fiţi ai mei şi eu al
— Aşa? vostru, dacă voiţi.
luri de bucate la foc.
— Aşa. Sâ vă iubiţi, dacă nu, cum veţi vrea
— Numai decât.
— Chiamă fata. aşa veţi face.
— Du-te de-1 scoate încoace, fată hăi.
Vine fata, dar’ era galbenă la faţă ca — Aşa-i Domnule Oftaiu, dar’ eu am
Fata pleacă şi-l aduce.
o alămâe şi dârdâia de frică. * numai tată şi pe lângă asta, sunt trimis de
— Măi băete, ce cauţi tu pe-aici?
— Unde-ai dus farfuria cea de bucate? împăratu să-i duc mere. Acolo, ear’, am cu
zise Domnu Oftaiu. — Ce să caut. Sunt trimis de împăra ce trăi.
Fata a început a cârni vorba şi nu voia tul, ca să-i duc mere să se spele cu ele şi — Mere îi duc eu împăratului, zise
să spună. să facă ochi şi venind încoace m’am rătăcit. Domnu Oftaiu, şi lui tată-to îi spun că eşti aicea.
Vizând el aşa, numai ia biciul cel de Fata dumitale, apoi, nu m’a lăsat să mă în
foc din cuiu şi când îi dă una, să umplu torc înapoi şi m’a încuiat într’o odae de (Va urma).
toate odăile de scântei. teamă să nu mă omori D-ta.
— Spui ori te omor ? — Foarte bine.
— Spun. A venit un flăcău dela împă In vremea asta bucătarul făcu mâncare
ratul să-i ducă mere. S ’a rătăcit şi-a apucat şi se pun cu toţi să ospeteze.
