Page 4 - Bunul_Econom_1903_30
P. 4
Pag- 4. BUNUL ECONOM Nr. 30
Nu lăsaţi poamele vermănoase de cocos costă 5 coroane, pe când un klgr.
P e n t r u E c o n o m i să zacă sub pomi. de fildeş nelucrat costă 15 coroane.
Pentru a cunoaşte dacă un fildeş este
Poamele ce cad încă necoapte de pe
adevărat, punem pe el o picătură de acid
Araţi miriştele. pomi, mai totdeauna sunt vermănoase, adecă
sulfuric concentrat (vitriol); vom observa că
se află în ele câte un verme care causează
Cel dintâiu lucru, după-ce s’a strîns re după 10— 15 minute fildeşul fals se va co
căderea lor. Acest verme în curând părăseşte
colta de pe locuri, este să arăm cât mai ne lora unde a fost picat în roş, care va dispă
fructul şi se vîră în pământ pentru a se pre
întârziat miriştea. Prin aceasta ajungem douâ rea imediat dacă se spală cu apă rece. Pe
face în gogoaşe (crisalidă) pentru a eşî în
scopuri, şi anume: Rămăşiţele de pae intro fildeşul adevărat nu se va produce nici o
primăvara următoare ca insect deplin des-
duse în pământ putrezesc şi gunoesc pămân coloraţiune.
voltat. Acesta apoi începe iarăşi cu ouatul şi
tul; pe de altă parte seminţele de burueni ce
astfel vermii se înmulţesc şi mai mult. Să nu
s’au scuturat pe loc ajungând în pământ re- Lac pentru grilajuri (ştachete).
lăsăm deci poamele căzute să zacă pe sub
sar şi sunt apoi nimicite de arătura urmă
pomi, ci să le culegem imediat şi pentru a Un lac foarte durabil pentru grilajuri
toare încă în aceeaşi toamnă sau, dacă nu,
nimici şi vermele le dăm mai bine porcilor se poate prepara din: asfalt 4 părţi, ulei de
apoi degeră peste iarnă şi astfel ne-am cu
să le mănânce. in 2 părţi şi esenţă de terebentină 7 părţi.
răţit arătura de o bună parte de burueni.
Se topesc laolaltă într’un vas, care se pune
Aratul miriştelor îndată după recoltă mai
în alt vas cu apă şi numai aşa pe foc. A
are şi o influenţă binefăcătoare asupra stării
pământului pentru sămănătura următoare. A- Medicul casei. pune vasul cel dintâiu numai de-adreptul la
ceastă arătură se va face totdeauna superfi foc, ar fi periculos, căci terebentina se aprinde
foarte uşor.
cial (în faţă), căci numai aşa vor putrezi în
P rim ele ajutoare de dat oamenilor
curând rămăşiţele recoltei. Seminţele de bu
loviţi de insolaţiune (soare sec, indisoarej.
rueni earăşi numai aşa vor răsări îndată dacă
nu sunt întroduse prea afund în pământ. Vara, pe căldurile cele mari, multe per Pentru femei.
Altcum ele stau acolo în amorţire până-ce soane sunt lovite de insolaţiune. In astfel
prin o arătură mai adâncă earăşi se aduc de caşuri trebue să dăm imediat primele
mai la suprafaţă şi în caşul acesta nu ne-am ajutoare până-ce vine medicul, căci altcum Conservarea cafelei.
ajuns unul din scopurile arăturii miriştelor, putem periclita chiar viaţa persoanei bolnave. După-cum se caută ca vinul să fie
adecă a distruge şi buruenile de pe locul Persoana lovită de insolaţie trebue în vechiu pentru a fi beut cu plăcere, tot ase
nosttu. dată desbrăcată, întinsă pe pământ sau pe menea pentru a avea o cafea cu aromă, tre
pat, udată cu apă cât de mult şi pe cât se bue să fi trecut cel puţin doi ani dela recol
Când trebue curăţiţi cireşii? poate expusă în un curent mare de aer. Ii tarea ei pentru a o consuma. Numai după
vom da deasemenea cât de curând o dosă cinci ani dela recolta ei, cafeaua se poate
Timpul cel mai potrivit pentru a curăţî
mai mare de chinină (pentru un om matur conserva la infinit. Comerciantul are tot in
cireşii este îndată după recolta fructelor. A-
P/a—2 grame). Trebue împedecat cu ori-ce teresul de a vinde cafeaua încă verde, adecă
cum vom înlătura ramurile uscate şi cele care
nu ne convin pe pom. Dacă facem această preţ a se lua sânge, un obiceiu foarte reu şi abea recoltată, din causâ că este mai grea
care în caşul acesta totdeauna omoară pe om. la cântar. Noi, pentru a avea ceva bun, tre
lucrare în cursul iernii sau primăverii de tim
Persoanele supuse la insolaţie sunt cu bue să ne conservăm singuri cu anii cafeaua,
puriu, de regulă cireşul capătă în locurile vă
deosebire acelea, care transpiră (asudă) mult după-cum facem cu vinul şi rachiul.
tămate de cuţit • sau ferestrău scurgere de
şi a căror pele pe ferbinţeli mari este uscată Este o idee greşită de a crede, că dacă
gumă, care slăbeşte pomul foarte tare.
şi caldă. Dacă cineva simte că va căpăta cafeaua vă fi pusă în o cutie bine închisă,
insolaţie în timpul zilei, este necesar a se spăla nu capătă gustul substanţelor cu miros ce
Pentru-ce mănâncă paserile noastre pe cap cu spirt sau rachiu de mai multe- poate se află alăturea. Ori-cât de bine ar fi
de casă nisip? ori pe zi. închisă în o cutie, dacă va fi pusă în apro
*
Cele mai multe din animalele noastre pierea acestor substanţe, va căpăta mirosul lor.
Curăţirea aerului din odăi.
domestice au dinţi si măsele pentru a mă- Cafeaua atât verde cât şi cea prăjită
runţi şi măcina mâncările. La paseri lipsesc Se amestecă 70 grm. apă cu 20 grm. trebue pusă în o cutie bine închisă sau în-
acestea. De mărunţirea nutrementului în gură, oţet şi 10 grm. apă de colognia, la care se tr'un borcan cu dop de sticlă şi ţinută în
nu poate fi prin urmare vorba; din contră adaugă şi 25 grm. Hypoclorit de calcium. un loc uscat şi depărtat de substanţe miro
mâncarea este înghiţită întreagă şi ajunge Se pune în farfurii şi se aşează în mijlocul sitoare ca: rumul, diferite rachiuri, esenţe,
mai întâiu în guşe, unde este mai întâiu mu camerei de desinfectat. piper, scorţişoară etc.
*
iată şi apoi se duce mai departe în stomac
Parfum economic.
(rânză), care la paseri trebue să ţină şi lo
cul dinţilor. El este căptuşit cu un strat gros PEN T R U M ESERIAŞI La 200 grame alcohol de 90 grade se
9
musculos şi de o pele foarte aspră, ear’ pă- adaugă 10 grame esenţă de bârgamolă sau
reţii lui sunt în continuă mişcare. Paserile Cum se distinge un fildeş (ivorim, os de esenţă de santal. Amestecurile acestea se
de casă mănâncă nisip şi petricele ca ele elefant) adevărat de unul vegetal. lasă să stea trei zile până când începem a
ajungând în stomac să-’i ajute la mărunţirea le întrebuinţa.
Să ştie că fildeşul adevărat este o sub *
şi măcinarea mâncărilor, căci numai astfel
stanţă osoasă fină, albă şi tare provenită din
poate să se folosească găina, gâscă, raţa etc. Pete de vin roşu pe feţe de masă.
dinţii apărători ai elefantului. Americanii au
pe deplin de tot nutremântul ce l’a luat. Petele de vin roşu se pot scoate din
găsit mijlocul de a introduce în comerciu
Când paserile noastre de curte pot umbla feţele de masă albe foarte uşor în următorul
sub numele de fildeş o materie vegetală, adecă
libere pe afară îşi culeg singure nisipul şi mod: ungem cât se poate de curând pata
provenită din regnul plantelor, care îi asea
petricelele trebuincioase. Nu este tot astfel cu unsoare rece de porc şi lăsăm aşa faţa
mănă foarte bine, este însă mult mai moale,
dacă stau închise în coteţe şi cu deosebire de masă să stea 2—3 sâptâmâni. In urmă o
lucrându-se foarte uşor. Această substanţă
iarna. In astfel de caşuri să nu uităm nici spălăm cu apă rece şi săpun verde şi o clă
nu este altceva decât coaja de nucă de co
odată a le da pe lângă mâncarea lor obici tim apoi în apă căldicică. Petele vor dispă
cos bine preparată. Diferinţa între aceste
nuită şi ceva nisip mai grăunţos la disposiţie. rea cu desâvîrşire.
două substanţe, din punctul de vedere a
preţului este enormă, căci 100 coji de nuci
