Page 5 - Bunul_Econom_1903_30
P. 5
Nr. 30 BUNUL ECONOM __________________________ Pag- 5
mente înainte de moarte, Papa murmura o Birău scăldat. In lunile trecute s’a în
NOUTĂŢI rugăciune, privi apoi la medicul Lapponi şi tâmplat că socialiştii au ajuns şi în comuna
îşi dete sufletul. Vădaş din comitatul Aradului şi aici ne
*
având în contra cui să agiteze, s’au apucat
Avis abonaţilor noştri. Concert. Reuniunea rom. de cântări
de persoana birăului, învinuindu-1 cu nedrep
din Orăştie anunţă arangearea unui Concert
Cu n u m ă ru l 2 7 a m in tra t in a l doi tate în ceva causă de păşune. Birău era pe
lea sem estru a l fo ii noastre p e a n u l 1 9 0 3 . care se va da la scâlzile din Geoagiu (Fe-
atunci Andrei Varga. La vre-o câtă-va vreme
R u g ă m p e d n ii abonaţi să gră b ea scă cu re- redeu) Duminecă în ziua de sf. Ilie, 2 Aug.
n o irea abon a m en tu lu i p e a do u a jum ă tate 1903. începutul la 5 ore p. m. P r o g r a m: după vorbirea socialistă, în o bună dimineaţă,
a a n u lu i, ca re este n u m a i i fi. (2 cor.), tri- birâul mergând ca de obicdu la casa comu
1. «Marşul dorobanţilor», cor mixt de I. St.
m iţâ n d u -n e şi Sum a ce n e datorează p â n ă nală, acolo a fost aşteptat de vre-o 20—30
Paulian 2 a) «Ştii mândro», b) «Sus opincă»,
a cu m a . N u m a i astfel vom p u tea ex p ed a şi mueri mai bătrâne şi mai tinere, cari au în
n o i fo a ia reg u la t şi m a i d eparte. coruri bărbăteşti. 3. «Fântână cu trei isvoară»,
ceput a cere desluşiri despre păşune. Birăul
cor mixt de G. Dima. 4. a) «Sborul», de I.
înfuriat a încercat să le aluDge, dar’ muerile
Vidu, b) «Ţganca», de T. Popovici, cor de
Sfinţirea episcopului Vas. Hosszu. s’au năpustit cu măturile asupra birăului, în
dame, 5. «Răsunetul Ardealului», cor mixt
Duminecă la 26 Iulie n. a fost sfinţit în cât acesta a trebuit să fugă dinaintea lor.
cu solo de I. Vidu. Pr e ţ ul de î n t r a r e :
Blaj noul episcop al Lugojului, Dr. Vasile Ele după el, până-ce au făcut de bietul bi
De persoană 1 coroană 30 fileri, ear’ pentru
Hosszu. Actul sfinţirii l’a săvîrşit Metropoli- rău a căzut în o vale din apropiere şi s’a
dans 50 fileri separat. Venitul curat este
tul Dr. Victor Mihâiyi, asistat de episcopul scăldat cum să cade. Făcând arătare contra
destinat în favorul bisericilor din Geoagiu-
Orăzii-mari Dr. Demetriu Radu şi cel al muerilor, judecătoria le-a pedepsit cu vre-o
Feredeu şi Gelmar. Suprasolvirile marinimoase
Gherlei, Dr. Ioan Szabo. Instalarea se va Iace câteva coroane. Ele însă se simt mângâiate,
se primesc cu mulţumită şi se vor cuita
Duminecă la 2 August n. că şi-au putut răsbuna contra birăului.
publice. #
In legătură cu aceasta amintim, că *
D a r frum os. Principesa Maria de
Papa, pe patul de moarte, a dat ordin lui M. Sa a numit pe baronul Burian Ist-
România a donat 255009 franci şi o casă
Rampolla, ca episcopului Dr. V. Hosszu să-i vân de ministru de finanţe comun. Noul mi
trimită drept dar o cruce de aur presărată cu nistru, care azi are 53 ani, la 29 Iulie a pentru înfiinţarea în Iaşi a unei scoale de
diamante. Crucea i-se va preda cu prilegiul prestat jurământul de fidelitate în mânile M. economie casnică pentru fete tinere. Acest
instalării. Sale. Ca ministru va fi totodată şi guverno- preţios dar a produs bucurie adevărată în
* toată ţara românească.
rul Bosniei şi al Herţegovinei. E bărbat cult,
Primirea în seminar:ul archidiecesan. *
care cunoaşte bme chestia europeană. E gi
Conform disposiţiunilor regulamentului semi Omor. Luni dimineaţa s’a aflat între
nerele fostului min stru de honvezi, Fehervâry.
nar ial cererile pentru primire la cursurile teo * comunele Guravoi şi Băietele cadavrul ciun-
logice, ori pedagogice, în seminariul archidie gărit al neguţătorului de vite George Santău.
Brutalităţi militare. Nu e mirare dacă
cesan, au să fie înaintate la consistoriu cel în ţara întreagă se duce o luptă înverşunată Cercetarea pornită de loc a aflat că făptui
mult până la 1 August st. v. Asupra acestui torul acestui omor e George Boroş din Gu-
în contra proiectelor militare, cari cer feciori
termin se atrage atenţiunea celor interesaţi, rahonţ, care a fost deţinut şi a recunoscut
noi pe seama — morţii, căci bătăj şi moarte
cu adausul, că cererile intrate după acest că el a omorît pe negustor şi după-ce l’a
îi aşteaptă în multe locuri pe sărmanii re
termin nu vor fi luate în considerare. cruţi. Acum ne vine ştirea despre o nemi omorît, l’a jefuit, adecă i-a furat banii.
* *
loasă chinuire a unui regiment. 450 de sol
Eforia şcoalelor centrale rom. gr.-or. Bev. dn loan Boroş, canonic şi
daţi au căzut pe drum frânţi de oboseală şi
din Braşov publică concurs pentru ocuparea inspector şcolar al capitolului din Lugoj, a
căldură; 19 au murit, ear’ 40 trag de moarte.
unui post de profesor la şcoala reală şi co fost numit de Papa Leon XIII. cu datul de
— In căldura tropică din 20 Iulie regimen
mercială, pentru Matematică şi alt studiu 3 Iulie n. a. c. prelat papal.
tul 12 staţionat în Trebinje (Bosnia) a ple
exact, ear' la şcoalele primare pentru ocupa *
cat la exerciţiu. Deprinderile au obosit soldaţii
rea a două posturi înveţătoreşti şi a . unui CăZtlt în fântână- Tripon Tripşa din
în aşa măsură, încât abia mai puteau sta în
post de învăţătoare pentru lucrul de mână Cujed, în Joia trecută s’a depărtat de acasă
picioare; oficerii însă nu le-au dat voie să
la fetiţe. şi nu s’a mai reîntors. Ai Iui s’au dus să-’l
* odîchnească, ci cu lovituri de săbii, ca pe
caute şi l’au aflat înecat, în o fântână. Să
Conferenţa directorilor de bancă. nişte vite, îi mânau înainte. Pe drum soldaţii crede că din negrija lui a căzut în fântână,
»Revista Economică» scrie, că în anul acesta cădeau şiruri-şiruri. Ajunşi în Bilek au aflat, şi neavând ajutor, s’a înecat.
conferenţa directorilor dela băncile române că lipsesc mai bine de 400 de feciori. Qfi- *
se va ţinea cu ocasiunea întrunirii congresu cerii s’au dus fără grijă la chief. Dar chieful Ciocnire de tren pe pod. Se depeşează
lui naţional al bisericii gr.-or. române, în lor nu dură mult, căci rând pe rând veneau din Canada: Ieri dimineaţă pe podul Geat
Sibiiu, ear’ nu la Baia-mare, în zilele adunării ştiri că soldaţii lăsaţi pe drumuri mor. Până River lângă Galt s’au ciocnit două trenuri.
generale a »Asociaţiunii», cum era croit pla sara au fost transportaţi în spital 19 morţi Două vagoane s’au prăbuşit şi s’au găsit
nul dintru început. şi 40 de inşi cari trăgeau de moarte. Mai patru morţi. Se crede, că sunt mulţi răniţi.
* mulţi inşi şi-au perdut minţile. Indignarea *
Ultimele cuvinte ale Papei Leon XIII. locuitorilor e de nedescris. Comandanţii au Săpături în hotarul Seghedinu-
Papa Leon XIII. a binecuvântat Italia cu voit să tâinuiască lucrurile şi asta e causa lui. In hotarul Seghedinului s’au găsit în
următoarele cuvinte: «Binecuvânt din inimă că aşa târziu au eşit la iveală. pământ nişte obiecte de aur şi bronz, pre
episcopatul şi clerul italian, şi Roma italiană». * cum şi arme, pe cari profesorul Dr. Aurel
Luni a zis cătră cardinalul Oreglia: «Vieaţa M inistrul de honvezi Kolozsvâry Torok le-a constatat, că sunt de o vechime
mea e încheiată, recomand d-tale sfântul Dezso a dat un ordin, în urma căruia să se de câteva mii de ani, din trupul vechilor
revoace citările celor chiemaţi la deprinderi
collegiu şi biserica, cari au fost singurul meu Daci (Agatirsi), cei dintâiu, cari au cunoscut
de arme pe mijlocul lui August, şi anume
gând. Binecuvânt pe toţi». Cătră medicul Dr.
a muncitorilor de câmp. întrebuinţarea aurului şi metalelor nobile în
Lapponi a zis Papa: »Nu mă înşelai Eu îmi *
Europa.
văd moartea în ochii d-tale! Mazzoni încă Ungaria şi vânatul. In anul trecut în *
nu e liniştit, el spune vorbe bune, dar’ faţa Ungaria au fost împuşcate 1377"967 animale Ernpţiunea Vezuvulni. Din Neapole
lui trădează ce buzele lui tăinuesc. Ce pu selbatice, între cari 616.000 epuri, 13.736 vine ştirea, că a început o mare erupţiune
neţi voi la cale în convorbirile voastre lungi căprioare, 5232 cerbi, 153 urşi, 297 lupi şi a vulcanului Vezuv. Un curent larg de lavă
după consultaţiune ?« In timpul agoniei zise 1693 mâţe selbatice. se îndreaptă spre vechiul oraş Pompei.
Papa: «Lapponi, eu sufer mult». Câteva mo- * *
