Page 1 - Bunul_Econom_1903_32
P. 1
Anul IV. Orâştte, 16 August n. 1903. Nr. 32
REY1STA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl C0MERC1U
ORGAN AL: „Reuinii Economice din Orăştie“ şi „Reuniunii romine de agricultura din comitatul Sibiiului".
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pentru R o m â n ia 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiuntle şe plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRA RE PO ŞTALE Nr. 100.5. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. -Siooi
Un toast. găsit schiţat, în liniamente generale, să fie pe deplin asigurat, când naţiona
toastul pe care l’a rostit la masa dată lităţile trăesc în bună frăţietate şi în
Sub titlul de mai sus cetim la loc din partea P. S. Sale episcopului Sado bună înţelegere cu sora lor cea mai
de frunte în «Telegraful Român« din cu ocasiunea aceea, com.-suprem al co mare, cu naţionalitatea maghiară.
Sibiiu, dela 1 August n. a. c. un arti mitatului Solnoc-Dobâca: dl Zoltdn Disy. In spirit de rară concilianţă e ţi
col, care merită să-l nut toastul acesta, care,
cunoască tot Românul, credem, va contribui
şi din care se poate foarte mult la cimen
convinge, că mai ex- tarea raporturilor pacî-
sistă şi alte persoane nice şi de adevărată
marcante, care, ca şi prietinie dintre Ma
noi, doresc frăţia între ghiarii şi Românii, cari
neamurile ce trăesc îm sunt fericiţi a avea în
preună în ţerile de sub fruntea comitatului lor
coroana Sft. Ştefan. un bărbat cu vederi
Iată acest articol: atât de sănătoase, cum
sunt vederile cuprinse
Ni-s’a trimis un nu
în toastul dlui comite-
măr din o foaie săptă
suprem Desy, schiţat,
mânală maghiară din
din partea ziarului ce
Gherla, în care a apă
ni-s’a trimis, astfel:
rut raportul amănunţit
despre cele întâmplate »In toastul seu (dl
In Dej la 12 Iulie n. c. Desy) a accentuat, că
cu ocasiunea sfinţirii pe lângă limba sa ma
bisericii gr.-catolice ro ternă cea mai plăcută
mâne de acolo. îi e limba română, pe
Suntem mulţumitori carea o vorbeşte, deşi,
celui-ce ni-a trimis foaia, cu regret o constată
pentru-că bun lucru a aceasta, literatura ei
făcut când ni-a dat pri nu o cunoaşte. In mij
lej să ne convingem de locul poporului român
nou, că mai sunt ele şi-a petrecut şi-’şi pe
mente sănătoase în si trece activitatea etăţii
nul naţiunii maghiare, de bărbat şi a învăţat
cari convinse sunt, cu să stimeze perseveranţa,
noi împreună, despre modul de cugetare u-
necesitatea unei apro man şi sentimentele
pieri sincere şi nefăţă- umane ale poporului
rite între locuitorii de român. E cel mai mare
naţionalitate maghiară şi cel mai adict amic
împăratul şi Regele Fragcisc losif I
şi română ai acestei al bunei înţelegeri fră
ţeri, avisaţi să trăiască şi în viitoriu îm Sunt cuprinse în toastul acesta cu ţeşti între popoare, şi doreşte, ca nu
preună, cum au trăit în lungul trecut vintele adevăratului patriot, care nu e numai la masa albă, în disposiţie sufle
de peste o miie de ani. îngrijit de ziua de astăzi, ci de ziua de tească sărbătorească, ci şi în viaţa de
Pentru-că despre aceasta sună ra mâne de viitorul acestei patrii comune, toate zilele să domnească în inimile
portul de care vorbirăm, şi în care am despre care ştie, că numai atunci poate naţionalităţilor buna înţelegere frăţească.
