Page 2 - Bunul_Econom_1903_32
P. 2
Pag- 2 _____________________________ BUNUL E C O N O M Nr. 32
Doreşte şi din a sa parte ridicarea mo Cuvinte înţelepte şi atât de clare, tarea cărora deschide adunarea prin o fru
rală fi intelectuală a poporului român, cum sunt cuvintele domnului comite- moasă vorbire, care a fost de multe-ori în
pentru-că această ridicare este spre bi suprem Ddsy, n’au lipsă de a mai fi treruptă de vii aprobări, ear’ la fine aplaudată.
Urmează apoi dl George Pop de Săseşti
nele fi întărirea statului ungar. Se bu comentate. Le înţelege ori-şi-cine. Nu
şi în numele societăţii pentru crearea unUi
cură şi de faptul, că întâlneşte aci un le facem deci nici un comentariu. Şi
fond de teatru român salută în termini foarte
aşa frumos semn de iubire de neam, tot ce am avea de spus este, că după- călduroşi societatea soră.
căci, zice d-sa, ren egaţi n u n e tr e - cum însuşi dl comite-suprem D dsy a In urmă dl protopop Şuta, ca director
buesc, cel care e rău R om ân e accentuat, nu numai la masa albă, între al despărţământului Sătmar-Ugocia, într’un
şi M agh iar r ă u l păhard, ci şi cu alte ocasiuni, la toate clasic discurs răspunde la vorbirea de des
E plin de încredere şi dragoste ocasiunile şi în toate raporturile vieţii chidere a presidentului, mulţumind pentru
onoarea ce s’a dat despărţământului prin ţi
faţă cu poporul român şi e convins publice, e bine să fie propagate astfel
nerea adunării generale pe teritoriul seu.
despre asemenea sentimente şi din a de idei, tocmai din partea color-ce re- Aplause sgomotoase au urmat acestei
lor parte (a Românilor), căci dacă nu presintâ puterea de stat, pentru-că nu frumoase şi româneşti cuvântări, oratorul a
ar fi aşa, ar trebui să stăm tot cu arma mai pe calea aceasta se poate da naş fost felicitat din toate părţile.
în mână şi să ne tot r<5sboim, până-ce tere în sinul naţiunii române încrederei, Se întră în ordinea de zi. Pentru a se
unul dintre noi se va pustii. Principiile care astăzi, n’avem ce face, dar’ trebue putea constata numărul şi numele celor pre-
pe cari aşa de frumos le-a < desvoltat să o spunem, -— ne cam lipseşte. senţi, delegaţii, la propunerea presidiului’ vin
aci unul dintre oratori, le-a profesat şi rugaţi, ca după încheierea şedinţei să se a-
nunţe la secretarul Asociaţiunii.
dînsul în întreagă cariera sa politică şi Adunarea generală a „Asociaţianii“ Urmează raportul general al comitetu
le-a fost zelos adict al lor, pentru-că în lui central cătră adunarea generală, care la
la Baia-mare.
ele a văzut condiţiile de viaţă ale sta propunerea dlui Dr. Aurel Isacu se consi
tului unitar maghiar. Cel care propo- deră de cetit.
Festivităţile zilei de 9 August s’au în
vedueşte frăţietate, pace, acela propo- Se presintă adunării generale demisia
ceput cu serviciul divin, ceva după orele 8.
vedueşte lozinca statului maghiar. A A oficiat Dr. E. Dăianu, protopopul Clujului, primului secretar al Asociaţiunii, Dr. Cornel
Diaconovich, demisia unor membri din co
stat totdeauna în ajutorul acelora cari însoţit de protopopul Moftinului, dl Şuta şi
mitet, şi cererea secţiunilor literare pentru
voesc să muncească onest, şi unii ca de preoţii Dr. Epaminonda Lucacik, Andreiu urcarea dotaţiunii. Se predă comisiunilor.
aceştia pot să conteze totdeauna la Pop, Ioan Serbac şi Doroş. După terminarea
liturgiei protopopul Alexia Berinde a ţinut Având să se facă alegerea comisiunilor
sprijinul seu; nu a dat însă nici-când dl Alexiu Pop, preot în Sasari, propune, ear’
o preafrumoasă predică, pe înţelesul tuturor.
mâna cu cei cari nu cu mijloace oneste adunarea generală alege:
Terminat serviciul divin, publicul s’a în
muncesc, pentru-că cu unii ca aceia un trunit în sala cea mare a hotelului orăşenesc a) în comisiunea pentru examinarea rapor
bărbat nu dă mâna. „Fraţi suntem, în pentru a asista la deschiderea adunării gene tului general pe domnii: Dr. E. Dăianu,
cheie oratorul, fără deosebire de neam rale a »Asociaţiunii * şi şedinţa ei primă. Gavriil Barbu şi Dr. Nicolae Vecerdea;
fi religiej să cultivăm in sufletul nos La orele 10 protopopul Ioan Pop din b) în comisiunea pentru examinarea soco
Turţ (corn. Ugocia) propune trimiterea unei telilor pe domnii : Andreiu Cosma, Eme
tru frăţietatea şi iubirea de pace, şi să
delegaţiuni, sub conducerea protopopului Şuta, rit Pop, Nic o Iau Nilvan, Flortan Codan
nisuim, ca acestea să devină cât mai
la delegatul comitetului central, pentru a-'l şi George Petrovan;
puternice, cât mai trainicei1 închină învita la adunare. Se primeşte. c) în comisiunea pentru propuneri pe dnii:
pentru publicul comitatului Solnoc-Do- In curând apare dl Parteniu Cosma, de Dr. Teofil Dragoş, Ioan Serbac, Vas,
boca şi pentru buna înţelegere frăţească legatul comitetului, însoţit de delegaţiune, şi Ardelean, Cavriil Barbu jun. şi Gavriil
între popoarele comitatului. e primit cu sgomotoase aclamări, după înce- Szabo.
D. P o p a Ear’ smeul de colo:
F O I Ţ A
DOM NU O F T A IU — Oleoleo câne de cal, cânii cajrnea
ţi-ar mânca; dar’ tocmai acuma vii şi-mi spui ?
— P O V E S T E — — Acu şi nu te teme, lasă, că ai vreme
împeratnl şi Regele Francisc Iosif I. de mâncat şi de beut, şi tot îl ajungem.
(Urmare).
Stă de mănâncă şi apoi pleacă. Nu
— Unde să şadă, ia colea mai la vale;
(Vezi portretul). merge mult şi-’l ajunge.
dar’ nu-i acasă, el e închis la un Domn Of-
— Ei, măi, zice Anghel Duhul Mării
La 6/18 August a. c. sărbăm a 73 ani taiu, căruia a vrut să-i fure fata. Sunt numai
versare a zilei naşterii bunului nostru împărat nişte nepoţi de-ai lui acolo, dar’ să nu te trei cofe de apă mi-ai dat. Aşa-i?
şi Rege Francisc Iosif I. Arare-ori s'a văzut duci că te-or omorî. — Aşa.
un Monarch, care să se îngrijească de bună Du-te, dacă te ţin chingele, zic băeţii. — Şi am să-’ţi dau trei ertări. Acuma
starea poporului seu cu atâta abnegaţiune, Când se duce el acolo, încotro îl în te ert, va să zică îţi dau o ertare şi mai
însufleţit fiind totdeauna de dorul propăşirii dreptaseră băeţii ceia, găseşte, că pe dînsa, sunt două.
supuşilor sei. Cu toată vîrsta înaintată si mul- pe fata lui Domnu Oftaiu, o adusese şi o Smeul îşi ia nevasta şi pleacă înapoi.
tele nenorociri ce a îndurat, e încă tinăr la pusese să şadă la uşă şi şedea; ear’ el înlăun- Dacă ajunge acasă el o pune tot la uşă, ear’
minte şi inimă. Noi Românii în special multe tru mânca şi bea şi nici grijă nu ducea. Flă el să duce înlăuntru şi se pune pe mâncat
din bunurile, de care ne bucurăm, îi datorim căul cum o vede, o înhaţă de mână şi pleacă. şi pe beut. Flăcăul vine din nou şi fură fata.
graţiei Lui şi nu credem că se găseşte unul, Calul smeului simte şiretenia şi când Şi ducându-se aşa cu dînsa, numai o în
care să nu se unească cu noi în dorinţa ca simte, ese din grajd şi se duce de bate cu treabă.
bunul D-zeu Să-’I dăruiască Încă mulţi ani fe piciorul în scară zicând: — De unde are smeul calul cela? Tu
riciţi, spre binele popoarelor ce le stăpâneşte. — Anghel, Anghel Duhu Mării, tu şezi trebuie să ştii, şi m'aşi duce şi eu să slujesc
de bei şi mănânci, ear’ altul îţi ia doamna acolo să iau şi eu un cal ca acela.
şi se duce. — Apoi de unde, dela baba Răcoarea
