Page 4 - Bunul_Econom_1903_32

Pag- 4. BUNUL ECONOM Nr. 32

părţi urzici; topim sare în apă şi aceasta
P e n t r u E conomi | PENTRU MESERIAŞI
fiind caldă o turnăm peste tărîţe şi urzici.
Bine amestecate o dăm ca hrană vitei dina­
Conservarea laptelui. inte când o mulgem. Un kilogram tărîţe pre­ Argintirea fără argint.
Pentru a păstra laptele mai mult timp parate astfel şi date zilnic va face ca pro- Argintirea este arta de a aplica argint
în stare dulce, sunt Întrebuinţate o mulţime ducţiunea laptelui să fie sporită cu 30 la sută. în straturi de diferite grosimi pe diferite ma­
de mijloace. Unul din ele, care se foloseşte
terii în scop de a face se aibă înfăţişarea
în unele localităţi de cătră sătenele noastre
Distrugerea torţelului. întocmai a argintului. De multe ori se folo­
este următorul: Dacă voim a conserva laptele seşte şi alte substanţe în loc de argint, dar’
Mijlocul cel mai simplu şi totodată cel
numai câte-va zile, luăm foi de hrean sălba­ imitează perfect argintul. Una din metoadele
mai eftin pentru a distruge din trifoiu, lu-
tec de pe câmp sau din grădină şi le punem spre acest scop este următorul: în un vas
In lapte. El va sta dulce, fără a se înăcri cernă etc. torţelul (matasa, cuscuta) este fo­ mic de metal se pune 40 grame cositor de
cul. Cosim anume locul atacat de torţei încă
timp de trei zile, mai ales dacă este păstrat cel mai bun precum şi 40 grame de bismut
cu un metru jur împrejur şi lăsând pe loc
la un loc mai răcoros. Se topesc laolaltă ameslecându-le foarte bine
trifoiul sau lucerna' o acoperim cu un strat
Pentru a conserva laptele mai mult timp cu o bucată de sîrmă (drot) de fer. Indată-ce
de pae în o grosime, ca de 30—40 ctm., le
în stare dulce, de regulă se foloseşte bicar­ s’a topit se ia de pe foc, să lasă a se răci
bonat de sodă. Dar’ înainte de a spune cum stropim cu ceva gaz (petroleu) şi le dăm şi în urmă se toarnă în vas şi 40 grame
foc. Prin aceasta se nimiceşte cu desăvârşire
îl folosim să arătăm în puţine cuvinte căuşele, mercur (argint viu). Se pune iarăşi vasul pe
torţelul, însă şi trifoiul şi lucerna de pe acel
care fac ca laptele să se înăcrească. foc, se amestecă bine şi după topire ames­
loc. Acesta trebue in urmă săpat şi sămănat
La temperatură obicinuită zahărul, ce tecul se toarnă pe o placă de marmoră sau
din nou grijind ca se ne folosim de o să­
conţine laptele, trece în dospeală şi se pre­ o altă peatră netedă şi curată. Se lasă a se
mânţă curată şi lipsită de torţei. Vom cum­
face în o acreală numită acid lactic. Acest răci pe piatră şi când a devenit tare de tot
păra deci numai sămânţă garantată, că e cu­
acid lactic produce în lapte acelaşi lucru ca se sfarmă şi se pisează până-ce se preface
rată de sămânţă de torţei. Dacă trifoiştea
şi cum am pune în el oţet, adecă îl inchiagă- în praf foarte mărunt, care să păstrează în
sau lucerniştea este prea copleşită de torţei
Dacă închegatul se face încet la o tempera­ sticle sau cutii. Pentru a arginti luăm din
va fi mai bine a le întoarce şi a cultiva 1—2
tură obicinuită, atunci căpătăm laptele acru, acest praf şi-’l punem sau în albuş de ou
dar’ dacă este prea cald şi laptele nu tocmai ani locul cu alte plante, cu deosebire cu cele sau in gumă arabică lichidă şi cu ajutorul
de sapă (prăsitoare), ear’ după aceea le vom
curat, atunci închegarea se face repede şi lap­ unei pensule dăm pe hârtie, lemnul, pelea
sămăna din nou cu trifoiu sau lucernă.
tele devine astfel par’că conţine grăunţe în sau metalul, care le voim a arginti în mo­
el, acesta este atunci stricat sau înăcrit. dul Ecesta. Obiectul de argintit va trebui se
Pentru a împedeca prefacerea zahărului fie mai nainte bine curăţit.
în acid lactic se foloseşte în cele mai multe Medicul casei.
lăptării, după-cum am amintit mai sus, bicar­
bonat de sodă punăndu-se pe călduri mici pentru femei.
câte o jumătate de gram, ear’ pe călduri mari Crepături fi ulceraţiuni
câte un gram în fiecare litru de lapte. In nici (copturi) la sinul mamelor fi doice-
un cas nu este iertat a pune mai mult de lor, cari alăptează. Vişinată dulce.
două grame bicarbonat de sodă la litrul de Vişine întregi se pun în un borcan de
lapte, alcum devine vătămător sănătăţii. Tot Copii mici sugând la mame sau doici
de multe-ori provoacă din diferite cause cre­ sticlă lăsându-1 a patra parte gol; se pune
asemenea nu este cu nici un preţ iertat a apoi un kilogram zahăr Pentru un vas de 5
pături sau alte6 răni, cari pot trece chiar în
folosi pentru conservarea laptelui acidul boric litri, se topeşte în apă şi se ferbe până-ce
coacere (în ulceraţiuni) pe sînurile acestora.
şi salicilat de sodă, care într’adevăr conservă leagă adăugându-i şi ceva vanilie. Se toarnă
laptele, însă sunt adevărate otrăvuri pentru Cel mâi bun lucru pentru a preîntimpina ur-
,mări grave din această causă şi a face să acest zahăr peste vişine, se umple vasul cu
organismul omenesc.
dispară chiar crepăturile este întrebuinţarea spirt şi se lasă să stee şase săptămâni.
Este mai bine a se pisa mai intâiu vişinile
subnitratului de bismut în praf (din apotecă).
U r z i c a . Trebue ca mama sau doica imediat ce a cu sîmburii lor şi se amestecă cu cireşe
Am mai avut ocasiune a vorbi despre supt copilul se pună pe sînuri praful acesta amare o parte şi două părţi de vişine.
această plantă şi influenţa ce are asupra ani­ şi să nu-’l ia decât în momentul când trebue
malelor noastre dându-o în hrana lor. Puţini să pună copilul din nou la sîn. Toate crepă­
însă cunosc o altă însuşire a acestei plante turile se vor vindeca sub pătura de acest praf. A dvocatul poporului
adecă dată în mâncarea vacilor, bivoliţelor, In nici un cas nu se va pune copilul la sîn
caprelor etc. face ca ele să producă lapte dacă nu s'a şters praful de pe sîn, căci le în fiin ţa rea
mult mai mult şi de o calitate superioară, poate face un mare rău. de co rp o ra ţiu n i in d u stria le.
căci va conţinea mai multă smântână şi untul
Hotărîrea ministr. de comerciu cu data
are un gust mai fin decât acel produs în M ijloc contra a rsu rei p r in fosfor.
de 29 Iulie 1902, nr. 46850, referitor la art.
urma unei hrane obicinuite.
Toată lumea servindu-se de chibrituri, de lege XVII. din 1884 nu formează pedecă,
Pentru a face ca vitele să mănânce cu
este necesar a se şti de toţi în cas dacă ne ca industriaşii unui cerc sau ai mai multor
gust urzicele, trebue culese înainte de a se
ardem rău cu fosfor dela un chibrit ce să comune, să formeze o corporaţiune industrială
bâţoşa, adecă de a câştiga puterea de a în­
facem- Când rana produsă nu este gravă de comună. Condiţia înfiinţării unei astfel de
ţepa prea tare, apoi vin tocate şi amestecate
tot. atunci ajunge de a muia partea friptă în corporaţiuni e, ca ea să aibă pe acel teritor
cu fân, pae sau altă hrană. Date numai sin­
apă în care s’a pus magnesie, în cas de cel puţin 100 de industriaşi.
gure, vitele refuză de regulă a le mânca.
lipsă cretă pisată sau chiar cenuşe de lemn.
Cu deosebire în Suedia această plantă
Când rana este mai rea atunci trebue pusă In d u stria m ăcelăriei, pentru a o
este mult întrebuinţată şi cu succes la hrana
în apă, care se conţină una a douăzecea putea exercita trebue a se cere autorisaţiune
vitelor de lapte. Acolo urzica este tocată,
parte din cantitatea apei apă de Iavefle (dela în provincie dela prim-pretorul, ear’ în oraşe
udată bine cu apă sărată şi dată la vite. Mij­
apotecă) şi puţină magnesie. In câteva mi­ dela căpitanul oraşului. (Art. de lege XVII.»
locul cel mai bun însă de a fi dată în mân­
nute durerea va dispărea. §. 55 din 1884).
care este următorul: In fiecare seară punem
In un vas o parte tărîţe de grâu şi două