Page 4 - Bunul_Econom_1903_33
P. 4
Pag. 4. _________ B U N U L E C O N O M Nr. 33
inte de a da medicamentul vom curâţi gura De-odată se face tăcere şi păşeşte
P e n t r u E c o n o m i
vitei de resturi de mâncare, care uşor ar. pu înainte, un om mai în vârstă* care suindh-se
tea să ajungă în căile respiratorii (de răsuflat), pe o masă, zice:
Cum putem conserva strugurii. unde ar putea provoca răniri şi. inflamaţiuni. Fraţilor* eu sunt acela, care v’am adu
Timpul culesului se apropie şi multora nat aici şi cred că nu înzadar, căci toţi îmi
le va conveni să cunoască un metod simplu, veţi da ascultare rugătii.
prin care putem conserva strugurii pentru Medicul casei. Avem un prieten, care pentru o nebă
timp îndelungat. Culegem ciorchinele de stru gare de samă, a fost pedepsit cu 2 luni în
guri cu boabele frumoase, bine coapte şi ne chisoare sau 100 fl. pedeapsă în haiţi. Ar fi
Contra bătăturilor.
vătămate şi apoi le nălbim. Aceasta o facem, păcat să-I lăsăm la năcaz. Noi suntem mulţi,
că le muiem de mai multe-ori câte 2—3 mi Pentru a îndepărta bătăturile (ochii de să contribuim fiecare cu câte puţin şi să
nute în apă clocotindă sau îh leşie de ce-* găină) moi dintre degetele picioarelor, să împlinim suma necesară, dându-i-o prietenu
moaie o bucată de pânză în terbentin şi se
nuşe. Apoi scoţându-le afară le atârnăm, le lui nostru, să-şi achite pedeapsa.
înveleşie cu ea degetul piciorului suferind în
gate câte două, pe prăjini sau le punem , pe Mulţimea la acestea a început a mur
toate dimineţile. Se va simţi o mare uşurare
împletituri de răchită să stea la soare 3 —4 şi bătătura va dispare peste câteva zile. mura, unii contribuind cu cât puteau, ear’
zile. In acest reştimp se usucă pe deplin şi alţii depârtându-se nepăsători.
apoi îi punem în lăzi păstrându-le la un loc Leac contra gu tu ra iu lu i (catarii). Când adunarea de bani era pe sfirşite,
răcoros şi bine aerisat. eată că vine un funcţionar orăşenesc, care
Se amestefcă bine laolaltă: Menthol 1
sau 2 grame, acid boracic în praf 4 grm., întrebând că ce se petrece aci, a dat pe
subnitrat de bismuth şi praf benjoin câte 6 adunător de-o parte, spunând publicului că
îngrijirea bucatelor (grânelor) după treerat. grame. Din acest praf se pr zează (se trage »adanarea de bani pentru a răscumpăra pe
pe nas) de cinci sau şase ori pe zi cât se
Dacă timpul în decursul recoltei a fost depse croite de lfege este strict oprită şi se
poate apuca între două degete.
nefavorabil, atunci grânele totdeauna recer pedepseşte cu pedeapsă în bani până la 300
în urmă o îngrijire deosebită. Grânele care fi., ear’ banii se confiscă*. Aşa s’a şi în
au suferit de ploi continue şi mai ales în PEN TR U M ESERIA ŞI tâmplat, colectorul de bani fu pedepsit cu
timpul secerişului, se pot face prin o îngri * 50 fl., ear1 banii adunaţi, în sumă de 94 fl.
jire mai bună, se câştige în valoare 5— 10 şi 30 cr. s’au confiscat în folosul cassei să
Bronzatul statuelor de gips (ipsos).
procente în curs de câteva Săptămâni. In a- racilor.
cest scop grăunţele treerate (îmblătite) le aşe Pentru a bronza statue, figuri şi alte
zăm în hambare, magazine etc. într’un strat obiecte de gips ne vom face următoarea văp- Pentru femei.
cât se poate de subţire şi le dăm la lopată sea: Se disoalvâ (topeşte) 50 grame săpun
în fiecare zi răcoroasă şi uscată în aşa mod, alb în o jumătate litru apă în un vas. In alt
ca fiecare bob să parcurgă în aer un drum vas 50 grm. sulfat de cupru (peatră vinătă) Compot de bostan (dovleac).
cât se poate de lung. După-ce grăunţele s’au în altă jumătate de litru apă. Amestecăm a-
uscat bine, este de ajuns a le da la lopată ceste două soluţiuni şi vom căpăta imediat Compotul de bostan este o mâncare
până în Februarie, numai la patru săptămâni un deposit (Satz), carele ii spălăm cu apă foarte gustoasă şi puţin cunoscută. Soiul cel
odată. Putem folosi pentru acest scop şi ven- curată şi apoi ÎI Uscâm. Topim apoi în un mai bun de întrebuinţat este bostanul-uriaş
turătoarea cu acelaşi succes ca şi lopata. Iu vas de porcelan pe un foc foarte mic şi mai galben. Despicăm bostanul şi cu ajutorul
tot caşul însă trebue să observăm, ca această bine în un vas pus în apă ce ferbe urmă unei linguri de argint sau una de lemn nouă,
lucrare să o executăm totdeauna pe timp toarele substanţe: Uleiu siccatif 300 gr., ceară scoatem simburii şi conţinutul lui; îl curăţim
uscat. Dacă dăm grânele !a lopată pe un albă 160 gr. şi din depositul ce am amintit de coaje, ear’ miezul îl tăiem felii de mări
timp ploios atunci aducem aer umed în gră mai sus 160 gr. Ţinem acestea pe foc pâ- mea degetului cel mare; apoi turnăm atâta
unţe şi ajungem la un resultat tocmai con nă-ce ese toată umezeala din ele. Pe urmă oţet de vin peste ele până-ce sunt acoperite
trar celui-ce dorim a avea. însemnătatea vân- încălzim obiectul ce voim a bronza sau la peste tot. După 24 ore feliile le strecurăm
turării grânelor se poate aprecia cu deosebire foc sau în un cuptor încălzit până la 90 grade. de oţet. Luăm după aceea zahăr de căpă-
în anii ploioşi. In urmă îl vopsim cu composiţia de mai sus ţinâ (la 1 klgr. bostan */* klgr. zahăr) îl
sfârmăm în bucăţi şi îl ferbem în apă până-
Cu această ocasiune voim a atrage a- şi îl lăsăm în un loc uscat.
ce se limpezeşte. Punem feliile de bostan iu
tenţiunea şi asupra unui mod recomandabil
de a face ca grânele umede la treerat să se Cerneală pentru a scrie pe sticlă. această apă zaharată şi le ferbem până ce
ele devin transparente şi apoi le luăm afară,
usuce mai de grabă. In caşul acesta grăun Luăm: Bitum de Suedia 20 părţi, lac
ear’ zama o lăsăm să fearbă mai departe
ţele nu le curăţim de pleavă, ci le lăsăm copal 10 părţi şi benzină cu puţin negru ca
până-ce devine ceva mai groasă. Dupâ-ce fe
laolaltă timp ca de două săptămâni* în care res- coloare 100 părţi. înainte de a ne servi de
liile de bostan s’au răcit se aşează în bor
timp pleava suge toată umezala din grăunţe această cerneală trebue să se amestece bine,
cane de sticlă sau de tinichea (pleu), punând
în sine. Apoi se curăţă de pleavă şi se mai scuturând bine sticla, care de altcum se va
în acelaşi timp printre ele scorţişoară în bu
dau de câte-va ori la lopată, cum am văzut ţinea totdeauna bine astupată.
căţi, câteva boabe de piper alb şi ghimber
mai sus.
(Ingwer) tăiat în bucăţi ceva mai multişor şi
Advocatul poporului. se toarnă peste ele zama. Borcanele în fine se
Cum dăm medicamente fluide vitelor. leagă lâ gură cu hârtie de pergament.
Când turnăm medicamente fluide pe *
în şelă torii poporului.
gura vitelor bolnave, trebue să fim cu deose Conservarea drojdiilor pentru făcut pâne.
bită luare aminte. De regulă ne folosim pen Locuitorii unei comune se trezesc în-
Drojdiile proaspete Ie facem fărîmături
tru aceasta de o sticlă cu păreţii groşi, cum tr’o zi în sunetele tobei şi în strigătele* to-
foarte mici şi le punem în o cameră bine
sunt d. e. cele pentru bere. Sticla se intro başului, care îi provoacă ca îndată după
uscată pe d masă curată de lemn, care să
duce îh gura vitei pe de lături, prin locul prânz să se adune în cutare loc. Nu le-a
poată absoarbe toată umezeala din drojdii.
unde lipsesc dinţii (ştirbinâ) şi nici decum spus insă şi causa şi astfel oamenii au rămas
Fărîmăturile uscate se pun în cutii şi când
pe dinainte, unde vita ar putea eventual nedumeriţi şi care cum a prânzit a alergat
voim a ie folosi le stropim bine cu apă câ
muşca şi sparge sticla. Cu mare precauţiune la locul numit. Aci nu se auzia alta, decât
teva ore înainte de întrebuinţare.
trebue să fim când trebue să dăm vitei pra îutrebându-se unii pe alţii, că oare de ce
furi, care nu se disolvă (topesc) în apă. Ina- sunt chemaţi.
