Page 1 - Bunul_Econom_1903_35
P. 1
A n u l IV . Orăştie, 5 Septemvrie n. 1903. Nr. 3 5
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI C0MERC1U
ORGAN AL: „ReoaiuDii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu pr e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m ân ia 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10035. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025.
turile lor. Suntem fericiţi, că putem şi noi pentru a asista la această ceremonie. Public
Adunarea generală să contribuim în felul acesta la întruparea a fost foarte număros şi am remarcat cu
frumoasei idei pentru înfinţarea unui teatru
„Societăţii pentru crearea unui fond de teatru naţional românesc. deosebire multa ţărănime, care cu multă ar
doare urmărea toate mişcările inteligentei,
român“, ţinută în Sebeşul-săsesc. Vă declarăm însă dela început, că îm ce s’a adunat acolo. La sfî şitul slujbei, co
prejurările noastre nu ne vor ajuta poate să
-u%Er~ mitetul întreg s’a adunat în biserica gr.-or.,
corăspundem aşteptărilor d-voastre, dar’ vă
De câte-ori se dâ prilej, ca şi noi rugăm a fi încredinţaţi, că vă întindem braţe unde protopopul Sergiu Median în o cuvân
de putini şi vă primim cu inima deschisă. tare ftumoasă a ştiut cu multă măestrie să
Românii să ne afirmăm pe terenul cul Bine aţ; venit!*
aducă în legătură săibarea bisericească de
tural şi social, totdeauna sunt cuprins
La acest discurs dl preşedinte Iostf astăzi, cu adunarea .Teatrului*, cum îi zic
de un pesimism poate nejustificat. Me Vulcan răspunde: ţăranii. . •
tem că va lipsi reuşita, atât faţă de noi .Domnilor ş fraţilor! Nici-odată, la nici Şedinţa p rim ă .
înşine, cât şi faţă de celelalte neamuri o adunare n’am venit cu atâta bucurie, ca
acum la adunarea din anul acesta. Cu această Deja ia ICP/g ore a. m. sala festivă a
conlocuitoare în patrie. Sunt fericit că
adunare se va începe o nouă eră în viaţa şcoalei gr.-or. rom1, unde s’au ţinut şedinţele,
cu ocasiunea festivităţilor dela Sebeş, societăţii pentru fond de teatru.
era plmâ de lume. Sala ca şi curtea şi cori
am fost convins de contrarul. Reuşita Se vor lua nişte conchise, în urma că doarele şcoalei sunt frumos împodobite cu
rora soci-tatea noastră va face un pas îna
adunării societăţii pentru fond de teatru verdeaţă. Puţin înainte de orele 11 soseşte
inte pe calea progresului. De 30 de ani şi
a fost completă în toate privinţele. mai bine am adunat fond material, acum a pre-edmtele care e v u aclamat şi ea loc la
Numerosul public a fost pe deplin sost timpul să ne gândim la punerea în masa presid ală încunjurat de membrii pre-
practică a acestui fond. Acuma începem să senţi ai comitetului dimpreună cu primarul
satisfăcut şi sunt convins, că toţi oas înfiinţăm teatrul nostru naţional. oraşului Conrad Otto şi senatorul orăşenesc
peţii, ca şi Sebeşenii, vor păstra dulci Colegii din comitet, dimpreună cu mine Vasile Aldea. Tot aci se află şi ieromonachul
suveniri din zilele de 28 şi 29 August, Ve stiîngem mânile din inimă şi ve mulţu Dr. Eiie Chrlstea ca delegat al »Asociaţiunii*.
mim pentru discursul de bună primire*.
ce au petrecut împreună la serbările Din comitet sunt presenţi: Dnii Iosif Vulcan,
Terminând dl preşedinte, fu din nou
naţionale din Sebeş. preşedinte, Virgil Oniţiu,,v,-preşedinte, Dr.
viu şi cu multă căldură aclamat. Iosif Blaga, secretar, Emanuil Ungureanu,
Pentru cei-ce nu au putut parti
După presentările de rigoare oaspeţii N. Petra-Petrescu şi Vasile Goldiş, membri.
cipa la ele, dăm o descriere cum s’au au fost conduşi pe la cuartirele lor, făcân-
La orele 11 di, preşedinte Iosif Vulcan
petrecut lucrurile acolo. duli-se ovaţiuni la intrarea în oraş, de cătră
deschide şedinţa prin o cuvântare în care
public.
Joi, 27 A ugust n. arată scopul creării »unui nou oigan pentru
Seara de cunoştinţă.
răspândirea culturei naţionale*. Spune, că
Sosirea com itetului
După obiceiul adoptat ia astfel de oca- teatrul stă alăturea de biserică şi şcoală,
şi oaspeţilor.
siuni, pubiicul s’a adunat seara în pavilonul dându-le ajutor pentru propagarea moravuri
Joi după amiazi pe ia 4 ote, încă îna dela .Hotel Central*, la o cină comună şi lor, deşteptarea bunului gust, închegarea
intea sosirii trenului, gara presinta un aspect spre a face cunoştinţe. Animaţia a fost mare vieţii soc ale, desvoltarea şi afirmarea senti
neobicinuit; se adunase acolo comitetul aran- şi toastele încă nu au lipsit. A vorbit mai mentului naţional, poleirea limbei şi tot ce
giator dimpreună cu fruntaşii Sebeşeni şi un întâiu preotul local dl Zevedeiu Mureşan, sa priveşte progesul cultural al unui neam;
nutnăros public pentru a primi comitetul şi lutând oaspeţii, căruia apoi a răspuns dnul aminteşte, că întocmai şi altor popoare, po
oaspeţii, ce veniau se participe la adunarea Iosif Vulcan, în cuvinte foarte mişcătoare. porul nostru simte trebuinţa teatrului. De-
şi festivităţile din Sebeş. In tot cursul serii lăutarii lui Sandru din oare-ce limba este viaţa unei naţiuni şi lite
Când trenul se opri în gară, aclamări Vingaid, au contribuit mult la petrecerea ratura hrana ei sufletească, teatrul este orga
entusiaste se auziră, la adresa preşedintelui aceasta românească. nul, piin care se ofere aceea hrană. Deci în
societăţii dl Iosif Vulcan, şi a oaspeţilor so fiinţarea teatrului pentru noi Românii este o
Vineri, 28 August n.
siţi şi când se coborî din vagon, însoţit de chestiune de viaţă şi aceia, care voesc a
dl vice-preşedinte Virgil Oniţ, secretarul dl După-cum este obiceiul Românului, ca împedeca aceasta, comit un atentat în contra
Dr. Iosif Blaga şi membrul în comitet dl tot lucrul să-l înceapă cu invocarea ajutoru civilisaţiunii. Sub numirea, .Teatru Naţional*
Em. Ungureanu, dimpreună cu numeroşii oas lui lui Dumnezeu, aşa şi de astă-dată lucră nu s’a înţeles edifiiciul, ci instituţiunea teatrală.
peţi sosiţi tot acuma, dl protopop gr.-or. Ser- rile adunării au fost precedate de: Primul scop nu poate fi altul decât regula-
giu Medeanu bineventează în numele Sebeşe- rea chestiunii teatrale, dându-i o direcţiune
Serviciul divin.
nilor, pe cei sosiţi, prin următoarele cuvinte: potrivită trebuinţelor poporului nostru, creând
Serviciul divin s’a celebrat atât în bi stipendii pentru talentele, cari vreau să se
»Stimaţilor oaspeţi! Românii din Sebeş
şi din împrejurimi au aşteptat cu multă dra serica greco-orientală cât şi în cea greco-ca- dedice teatrului, fixând premii pentru piese
goste să primească pe ştim. oaspeţi în ţinu tolică, împărţindu-se şi comitetul în două, teatrale şi înfiinţând o trupă teatrală ambu-