Page 2 - Bunul_Econom_1903_35

Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 35

lantă. Natural că mai întâiu trebue crescuţi meşte în numele adunării salutul »Asocia­ Conferenţiarul a fost viu aplaudat şi fe­
artişti, şi să se formeze un repertoriu, — căci ţiunii*, prin graiul, dlui Dr. Cristea. licitat pentru succesul cu care a , elaborat
ce folos de clădirea teatrului dacă nu avem Intrându-se- In ordinea de zi, se aleg această temă.
cine se joace acolo şi ce să ne represintel? doi notari ad-hoc In persoanele dlui Vasile Urmează dl Virgil Oniţiu cetind o
De acum începe o epocă nouă în viaţa Goldiş şi Dr. Iosif Blaga. schiţă umoristică »Tata Moşu«, nişte amin­
societăţii. Conform planului de acţiune, care Dl Dr. G. Dobrin propune şi adunarea tiri din copilărie scrise cu mult umor. Publi­
se va presinta adunării actuale, ea are să admite, ca rapoartele tipărite să nu se mai cul l’a recompensat prin frenetice aplause
pună la disposiţia comitetului mijloacele ne­ cetească, ci să se considere ca atare, ear’ cele pentru distractivele momente, ce i-le-a pro­
cesare pentru a crea burse şi a publica pre­ netipărite să se cetească în şedinţa viitoare, curat dl Oniţiu prin scrierea d-sale. Orele
mii pentru piese. odată cu rapoartele comisiunilor. Urmează fiind deja aproape 1, şedinţa se încheie,
Termină cu cuvintele: alegerea comisiunilor. La propunerea dlui ear’ cea următoare se anunţă pe mâne la
»Fie cât de modest pasul acesta, el Zevedeiu Murăşan, comisiunile se alcătuesc orele 9 dim.
indică începerea înfiinţărei Teatrului Naţional. din următorii domni:
Prin el punem peatra fundamentală la măre­ Comisiunea pentru censurarea raportu­ La mormântul lui Alexandru Roman,
ţul templu al Thaliei Române, care are să
vestească de-a-pururi graiul românesc. lui general al comitetului: Dr. V. Branişte, Conform comunicării, ce a făcut în şe­
Dr. P. Barbu, Dr. Marciac, Dr. Alexandru
De mare însemriătate e momentul a- dinţa de dinainte de amiâz întreg comitetul
cesta pentru ori-care Român, pentru mine Fodor şi Nic. Henţu. cu preşedintele ei în frunte şi urmaţi de un
este în deosebi mişcător, căci printr'însul Comisiunea pentru censurarea socoteli­ numâros public a făcut un pelegrinagiu după
văd cum începe să se întrupeze visul meu lor şi a bugetului: Dr. G. Dobrin, Rubin Pa- ameazi la orele 5 la mormântul regretatului
din tinereţe, vis care a devenit steaua con­
ducătoare a vieţii mele. tiţia, P. Herlea, D. Munihiu şi I. Halalaie. Dr. Alexandru Roman, un zelos fost membru
Şi sub impresiunea emoţiunii tremurânde Comisiunea pentru adunarea de mem­ al societăţii pentru fondul de treatru, mem­
de bucurie, cu glasul slăbit al vârstei, mul­ brii noi: Ioan Oncescu, Avram David, Sa- bru al academiei române, profesor de limba
ţumesc bunului Dumnezeu, că mi-a lungit muil Roşu, lsidor Blaga şi Gerasim Căr- şi literatura română la universitatea din Bu­
zilele să pot presida şi această serbare şi pinişan. dapesta, politician şi ziarist distins. Dl pre­
— dimpreună cu D-v. şi în fruntea excelen­ şedinte Iosif Vulcan a rostit în faţa rămăşi­
ţilor mei colegi colaboratori să aşez eu în In fine, comisiunea pentru censurarea
temelia instituţiunii noastre teatrale — prima planului de acţiune al comitetului: Gavriil ţelor pământeşti, cari zac în cripta familiară
cărămidă. Precup, Dr. Laurenţiu Pop, Dr. I. Radu, ’T. din cimiterul din Sebeş, un mişcător discurs
Adunarea generală e deschisă*. V. Păcăţianu şi Dr. Vasile Fodor. arătând meritele ce a câştigat pentru lumi­
narea şi progresul poporului seu, depunând
Dl preşedinte Iosif Vulcan terminând La propunerea dlui Dr. G. Dobrin se
totodată pe mormânt o frumoasă cunună în
discursul seu, a fost cu frenesie aclamat de hotăreşte ca şedinţele comisiunilor sunt pu­
cătră adunare. blice, prin urmare pot lua parte la ele mem­ numele comitetului societăţii.
Urmează dl protopop 5. Median bine- bri societăţii îns# * numai cu vof consultativ. Concert şi teatru.
ventând pe oaspeţi din partea Sebeşenilor, In fine dl preşedinte face cunoscut
făcând elogii bărbaţilor ce stau în fruntea adunării, că S’âu anunţat cinci disertaţiuni începutul concertului şi teatrului a fost
societăţii. din partea dldr: Dr. V. Branişte, Virgil fixat pentru orele 7 şi jumătate seara. Mult
Preşedintele mulţumeşte oratorului şi Oniţiu, Dr. 1. Blagdp Dr. Tiberiu Brediceanu înainte nu mai înceta a sosi public aşa, că
apoi dă cuvântul ieromonachului dl Dr. Miron şi Sebastian Stanca. pe la orele 8 pavilonul din grădina hotelu­
Cristea, care ca representant al comitetului Dl Dr. V. Branişte este invitat a-’şi lui »Central», era texit de lume, încât dacă
central al „Asociaţiunii", salută în numele ei ţinea discursul, care tractează despre: »Na­ cineva întră, cu greu putea eşi. Publicul de­
adunarea Societăţii de teatru. Constată im­ ţionalismul în arid dramatică< d-sa în fru­ venind nerăbdător, dedea mereu semne ca
portanţa adunărilor noastre ca şi cea pre- moasa d-sale lucrare se întreabă că: »de să se înceapă representaţiunile. In fine la 8
sentă, care susţine şi desvoltă conştiinţa na­ unde se pornească teatrul naţional?» şi arată şi un sfert cortina se ridică şi se începe cu
ţională în poporul nostru. Arată importanţa că piesele teatrale numai atunci vor avea executarea programului compus astfel:
teatrului, accentuând cu deosebire menirea resultat moralizătpr şi educativ, dacă motivele 1. a) „Hei leliţă din cel sat", cor de
lui de a forma caractere. lor vor fi luate din viaţa poporului şi se va G. Dima, şi „Sub fereastra mândrei mele",
Preşedintele în răspunsul seu mulţu- glorifica persoane măreţe în caracterile lor. exec. de corul reun. meseriaşilor din Sebeş.

poartă. Ear’ cu mânjii — are să ia inimile Baba i-a arătat caii cei frumoşi.
F O I Ţ A
dela opt şi are să pună Ia loc altele de — Vai de mine, zice flăcăul, d’apoi
putregaiu şi au să se facă nişte telegari să cai de-aceştia să iau eu?
D. P opa nu poţi pune mâna pe ei; cele opt inimi are — Apoi m’ai slujit bine şi ţi-se cuvine
să le pună la cel de-al noulea, să-l facă cu să iei.
DOMNU OFTAIU nouă, dar’ are să fie urît, flocos, jigărit, să-ţi — O fi ş’aşa, dar’ eu ţi-am adus nouă
— P O V E S T E — fie scârbă să te uiţi la dînsul şi are să-l cai ş’aicea văd numai opt.
svîrle în gunoiu după uşă. Atunci are să te — Aşa-i, dar’ pe unul Tam omorît cu
(Urmare).
chieme să-ţi alegi calul, dar’ tu să nu iei din iapa şi l’am svîrlit încolo.
Mergând pe drum, numai eacătă că-i cei frumoşi Să întrebi unde e al noulea cal; — Tot umblând prin grajd, flăcăul dă
zice iapa: * ne vrând să ţi -I dea, tu să eşi şi să pleci, cu ochii de dînsul.
— Voinice, voinice, eu am să per. Tu că pe urmă te chiamă ea, singură. — Hehe, uite căluţul meu unde şede.
ce ai de gând să faci? Flăcăul ajunge acasă. Baba, când l’a Baba, de colo:
— Să iau un cal cu nouă inimi. văzut, mai c’a remas moartă. — Pe-acela nu ţi-’l dau, că-i păcat de
— Poate nu ţi-a da în gând ce ţi-oi — Bună dimineaţa, mătuşă. D-zeu. M’ai slujit destul de bine şi mi-aş
spune eu, ascultă-me: —• Mulţumim, nepoate, mulţumim. face eu singură osândă.
Eu am nouă mânji. Când oi ajunge — Iţi pare bine că ţi-am adus iapa? — Eu nu vreau să ştiu de asta. Mi-’l dai ?
acasă, baba are să mă vîre în grajd şi are Baba n’a mai putut răspunde de ciudă. — Nu ţi-’l dau.
să mă omoare, ear’ pe tine în casă, să bei, Aleargă fuga în grajd, omoară iapa, îşi face — Dacă nu mi-1 dai, iacătă, că şi
să mânânci şi n’are să te lase să eşi până toate meşteşugurile cu mânjii şi strigă: eu plec.
nu şi-a mântui toate ale ei. Mie are să-mi — Haide, voinice, vino şi-’ţi ia calul, Şi pleacă. Merge el cât merge şi baba
tae capul şi are să-l pună în parul cel dela alege-ţi pe care-1 pofteşti. Răcoarea îl şi strigă: