Page 3 - Bunul_Econom_1903_35
P. 3
Nr. 35 BUNUL ECONOM Pag- 3
2. „ TrecitoriuT, comedie de Fr. Coppe, declamaţiune din Bucufeşti. El ne-a făcut torului Francisc Ferdinand. Cu hotă-
jucată de dşoara Eîisaveta Moga şi Zaharie seara aceasta să nu o mai uităm şi să ne rîrea asta se aduce în legătură şi ab-
Bârsan. o reamintim cu plăcere ţoatâ viaţa noastră. sentarea Sa dela manevrele mari. Ho
3. Fantasie din opera „Mignon", de A. Aş putea zice, că am asistat la jocul unui tărârea asta a luat-o de mult, dar’ a
Thomas, pentru violinâ şi pian de J. B. Sin- artist desăvârşit. Cu deosebire i-am remarcat voit ca înainte de a o executa să în
gelee executată de dl Octavian Murişan şi talentul în «Greva fierarilor*. Mimica, vocea cerce tot posibilul, ca actuala crisă să
dl Otto Baumann. a fost atât de naturală, încât îţi făcea im se resoalve fără abzicerea Sa. Asta ar
4. „Greva fierarilor*' monolog de Fr. presia realităţii. Tot aşa de bine a jucat şi fi, după unii, causa că situaţia atâta
Coppâ, predat de Zaharie Bârsan. în comedia «Trecătorul* şi «Intre patru vreme nu se descurcă.
5. a) „Ce te legeni codrule", de Sche- ochi*. Marei majorităţi a publicului a plăcut
letti şi b) „Solomoane căpitane", de Kirchner, mai mult piesa din urmă, tractând un obiect
Atentat contra prinţului Bul
pentru voce de bariton şi pian, cântate de vesel şi mai uşor de înţeles. La buna reuşită
dl Octavian Murişan, acompaniat ia pian de a representaţiunilor teatrale au contribuit fără gariei* După ştiri din Sofia, s’ar fi
dl Otto Baumann. îndoială şi dşoarele Elisabeta Moga (Sebeş) descoperit în preajma palatului o mină
6. „Eu m i duc, codrul rimâne", cor mixt şi M iţi Muntean (Braşov) şi dnii Moldovan pe o întindere de 30 metri, evident
de Şorban, executat de corul reuniunii me şi Tătar. Rolurile au fost bine studiate şi destinată şi preparată pentru un aten
seriaşilor din Sebeş. jocul natural, nesilit.
7. „Intre patru ochiu, comedie într’un Pe lângă sgomotoasele aplause ale tat cu dinamită.
act de L. Fulda, cu persoanele: Dr. Alex. publicului, dlui Bârsan i-s’a oferit o frumoasă
Maniu: Zaharie Bârsan, Steluţa, soţia lui: cununa de lauri, ear’ d-şoarelor Moga şi Visita regelui Angliei la
Dşoara M iţi Muntean, Baronul Petrov: D. Muntean câte un buchet, de flori. Viena. • Regele Eduârd VII. a sosit
Moldovan, Veta, camerieră: Dşoara Eîisaveta Luni la 5 ore d. m. din Marienbad la
Concertul-teatru s’a terminat târziu
Moga, şi Avram, servitor A. Tătar. Viena. La gară l’a întimpinat Majesta-
aproape de miezul nopţii, lăsând în inima
tea Sa Francisc Iosif şi toţi archiducii
Pe când meseriaşii români din Sibiiu tuturor un plăcut suvenir de a fi asistat la o
aflători în Viena, precum şi autorităţile
se pot lăuda cu seratele lor literare, tot ast serată artistică adevărat românească.
civile şi militare în frunte cu primarul
fel şi cu drept cuvânt se pot lăuda mese (Va urma).
riaşii români din Sebeş cu corul lor mixt. Vienei. Oraşul e splendid decorat. Sara
a avut loc un prânz de gală în sala
Arare-ori găseşti Intre diletanţi un cor care ceremoniilor. Marţi regele Eduard s’a
se cânte cu atâta pecisiune şi cu sentiment. DIN LUME dus în cimiterul capucinilor şi a depus
Aplausele repetate au fost bine meritate, nu
flori pe mormântul împărătesei Elisabeta
numai de cântăreţi dar’ mai ales de dirigin
şi al prinţului de coroană, apoi a visi-
tele corului dl învăţător Io an Pavel. Cri sa ministerială. Nici o ho-
tat oraşul Viena. La amiazi regele
Dl Octavian Murişanu s’a dovedit şi tărîre până' acuma pu s’a luat în pri Eduard şi împăratul Francisc Iosif au
dela aceasta ca un v.olonist dester şi un ba- vinţa crisei. M. S. a întrerupt audien luat dejunul la ambasadorul englez, sara
ritorist bun cu o voce puternică şi plăcută. ţele la Budapesta, ca să primească la la orele 5 V2 s’a dat un prânz familiar
Nu mai puţin s’a distins dl Otto Baumann Viena pe Regele Angliei \şi Joi seara la archiducele Otto, ear’ de acolo su
acompaniatorul la pian al dlui Murăşanu. s’a reîntors iarăşi la Pesta. La mane veranii au mers la operă. Mercuri, au
Dacă concertul a mulţumit publicul pe vrele mari încă nu participă lăsând a fost la vânătoare în Lobau, ear’ sat a
deplin apoi putem zice, că partea teatrală a fi înlocuit de moştenitorul de tron Fran- suveranii au mers la teatrul de Curte
stirnit în auditor un adevărat entusiasm de cisc Ferdinand. Pin causa gravei situa- (Hofburg-Theater), unde s’a predat piesa
admiraţiune. Şi este uşor de explicat, căci ţiuni fel de fel de svonuri se răspân »Roba roşie«. Joi la orele 10 regele
rar, foarte rar, ne este dat, se auzim pe desc. Astfel »Trib. Pop.« scrie: Eduard VII. a părăsit Viena, ear’ M.
scenă o limbă românească curată şi predată Ştirile ce ne sosesc în momentele
j Monarchul nostru s’a întors earâşi la
de persoane care îşi cunosc bine rolul ce din urmă prevestesc o sensaţie de ex Budapesta.
au se predee. Eroul sării a fost fără îndoială tremă importanţă. M. Sa ar f i hotărît
dl Zaharie Bârsan, absolvent al şcoalei de să abzică de tron în favorul moşteni
— Hehei, fecior de lele. ce mi-ai fost, — Cum ai gândi că-i mai bine. de bei şi mănânci, ear’ altul vine de-ţi ia
vino înapoi şi-ţi ia calul. Cine te-a învăţat, Flăcăul încalecă pe cal, dar’ când dă Doamna şi se duce.
dacă te-a învăţat cineva, bine te-a învăţat; să încalice îi cade căciula din cap şi zice: — Oleoleo, câne de cal, cânii carnea
ear’ de ai făcut de capul tău, bun cap ai avut. — Cal, căluţul meu, mai stai că mi-am ţi-ar mânca, tocmai acuma vii şi-mi spui?
Se întoarce flăcăul, ia calul în braţe scăpat căciula. — Acuma, că de acuma înainte poţi
— că era slab prăpădenie, nu alt ceva — — Asta-i acuma! Lasă, că mai găseşti să bei şi să te veseleşti, dar’ Doamna în
şi-’l duce pân’ la poartă. După-ce l’a scos tu căciulă. Căciula ta îi acuma în urmă peste mână n’ai s’o mai vezi, c’a venit un frate
afară din poartă, zice calul: noue mări şi nouâ ţâr. al meu cu nouă inimi.
— Stăpâne, stăpâne, de-acuma lasă-mă Cât ai clipi au şi fost la Anghel Duhu — Ş’apoi c’a venit, hai înainte.
jos, dar’ ţine-ţi firea. Mări; dar’ până acolo au mers tot prin slavă, — Cum hai, că fratele meu are nouă
Şi s’a scuturat. ca nu cumva să-i simtă calul cel cu trei inimi, ear’, eu numai trei şi nu-’l pot dovedi.
Si când nai-s’a scuturat inimi al smeului. De avut putere avea calul — Haide aşa.
s
Munţii s’au cutremurat flăcăului, dar’ vorba ceia, până nu pui mâna — Haide I
Apele s’au tulburat.
pe lucru, nu eşti încredinţat că-l ai. Paza încalecă smeul şi porneşte, dar’ calul
Unde vrei să mergem stăpâne? bună trece primejdia rea. Fata şedea tot la lui nu poate merge iute, ca celalalt. Numai
— Unde să vreau, la Anghel Duhu uşă, ca o sfântă, ear’ Smeul era înlăuntru de nechează calul smeului la frate-so dinainte.
Mării, că am o soră acolo şi vreau s’o iau. bea şi mânca. Flăcăul smânceşte fata din — Măi frate, măi, mai stăi, că şi crep.
Când aude calul aşa, zice: uşă cu nepus în masă şi pleacă pe icî în — Cum să stau? Cânele de smeu să-l
— Hehei, am şi eu un frate acolo. El colo, în drumul lui. Calul smeului şi simte. omoare şi pe dînsul şi pe dînsa ?
e cu trei inimi, dar’ eu sunt cu nouă şi nici Se smânceşte din grajd, rupe pana câpăstru- Adecă pe flăcăul şi pe fată.
habar de grijă n’am. Cum vrei să mergem lui, bate cu piciorul în scară şi zice: (Va urma.)
ca vântul ori ca gândul? — Anghel, Anghel Duhu Mării, tu stai
