Page 4 - Bunul_Econom_1903_35
P. 4
Pag. 4. _________ BUNUL ECONOM ________ _________________ Nr. 35
Ingrăşarea gâştelor. lemnului, dându-i o resistenţă colosal de mare.
P e n t r u E c o n o m i
Dintre paserile noastre de casă, gâscă Cu cât lemnele sunt mai groase cu atât treş—
bue să stea mai mult în baea de var.
Năpârlirea (schimbarea penelor) găinilor. este cea mai potrivită pentru îngrăşat. Atât
gâştele tinere, cât şi cele bătrâne, le putem Să ştie că fagul este lemnul cel mai
Năpârlirea găinilor nu se iveşte la toate
pune la îngrăşat, cu deosebirea, că cele ti tare între lemnele moi cum sunt plopul, sal
găinile la un termin hotărît. Pe când unele nere se îngraşe mai repede şi dau o came cia etc. însâ este foarte slab faţă de stejar.
găini încep cu năpârlirea deja prin August,
mai gustoasă decât cele bătrâne, a căror carne In urma acestei preparaţiuni s’a dobândit fag
altele aşteaptă cu schimbarea penelor până
de multe-ori nu se poate mânca de tare ce tot aşa de tare ca şi stejarul.
prin Septemvrie şi şi mai mult. Deşi în acest
este. O gâscă îngrăşată dobândeşte în 4—5
timp găinile nu ouă, totuşi tocmai în cursul săptămâni o greutate de 7—11 klgr., din care
năpârlirei trebue să le dăm o îngrijire deose
revin: 0 5—1'5 kgr. pe ficat, 2—3 kgr. pe
bită mai ales ce priveşte nutrirea lor, căci Medicul casei.
grăsime (untură) şi 15 kgr, pe pept. Putem
acuma, ca nici când, corpul lor recere multe
calcula că din greutatea gâştei vie 69—74°/o
materii hrănitoare, din care se formează no-
(la sută) rămâne pentru cea curăţită gata pen Cholerina.
uele pene ce au a înlocui cele vechi. Şi toc
tru fript.
mai în această epocă critică a lor vedem că Se vorbeşte despre cholerină, când pe
sunt mai mult neglijate, sub cuvânt, că nu Cea mai bună mâncare pentru îngrăşa lângă o diaree (urdinare) se ivesc şi vărsă
este de lipsă a le da mâncare mai bună, că tul gâştelor este cucuruzul (porumbul), care, turi, prin ceea-ce ea samănă întru câtva cu
pentru a fi mai uşor de mistuit, se moaie
şi aşa nu produc ouă. Aceasta este o idee cholera, însă nu este nici când mortală ca
mai întâiu in apă sau lapte. In lipsa de cu
greşită şi de aci vine apoi, că găinile slăbite aceasta. Causa ce provoacă cholerina este
curuz se mai poate folosi şi făina de orz şi
prin năpârlire nu încep a oua înainte de Fe totdeauna un stomac stricat şi răcit. Bolna
hrişcă şi cartofi ferţi, de-asemenea muiate în
bruarie sau Martie. Cu cât se vor nutri mai vul trebue să stea în pat şi să păzească toate
apă sau lapte. îndopatul încă se practică şi prescripţiunile medicului cu cea mai mare
bine în cursul năpârlirii, cu atâta va decurge
chiar şi pe la noi, folosind în acest scop cu
aceasta mai repede, cu atât mai curând vor stricteţă. Preparatele de opiu se folosesc cu
începe cu ouatul. deosebire cucuruzul muiat. Gâştele ce se în cel mai mare succes. Când vărsăturile sunt
Vom da găinilor in cursul năpârlirii ca doapă se ţin închise într’un loc strîmt şi mai dese, se dă bolnavului mici bucăţele de ghiaţă
întunecos. Apa de beut nu este permis a le
mâncare, cu deosebire grăunţe de tot felul, ca să înghită şi se fac injecţiuni de morfiu.
lipsi nici când, nici aşternutul de pae, care Pacienţii care sunt în stare mai bună pot
cum e cucuruz, orz şi ceva ovâs, fără a uita
se schimbă cât de des pentru intreţinerea lua câte puţin vin de champagne răcit în
şi verdeaţa, care le este foarte de folos.
curăţeniei. gheaţă. In general se va Introduce în stomac
câte ceva mai des însă câte puţin.
Ariceala.
Ariceala este o boală de pele la cai şi A dvocatul poporului.
boi, dindărătul chişiţelor şi se numeşte astfel Cald-cream (coldcrem).
fiindcă din pele ese un fel de zamă, care li Cold-cream-ul este o alifie albă, care
peşte peri mai mulţi la un loc şi le dă ase C arte de servito r se scoate dela pusă iarna pe obraz fereşte pelea ca să nu
mănarea ţepilor dela ariciu. Ea dacă nu e se înăsprească. Ea se prepară din ceară, sper-
primpretorul respective căpitanul oraşului de
vindecată poate produce răni mai grave şi macetă, ulei de migdale, apă şi cu un mic
unde este servitorul. Pe teritorul altei auto
face ca boul sau calul să schioapete. Ea este adaos de ulei de trandafiri.
rităţi încă se poate căpăta carte de servitor,
mai deasă la caii pâroşi la chisiţă şi. provine
dacă va aduce atestat de bună purtare din
mai ales din umezeală şi murdărie. La boi
comuna de unde este. Femea măritată în
o constatăm mai cu seamă la aceia care sunt mod legal, mai trebue să aibă şi învoirea
hrăniţi numai cu borhot. Pentru femei.
soţului seu. Dar’ dacă femeia nu trăeşte lao
Ca să vindecăm această boală sunt mai
laltă cu bărbatul, această autorisaţiune nu
multe mijloace. Cel mai bun este însă urmă
este necesară. Dacă cartea de servitor se Fasole albă cetăţenească.
torul. Tundem perul cât ţine pelea bolnavă
perde sau se distruge, trebue imediat anun
şi încă ceva jur împrejur şi apoi se freacă Se pune la fert boabe de fasole nouă
ţat la autoritatea, care o au extrădat sau
cu pae uscate sau o petecă de postav uscat, în apă clocotită cu sare şi puţin unt sau
unde locueşte posesorul ei. (Art. de lege
până-ce se usucă pelea bolnavă; în urmă fa unsoare de porc, se recoreşte din când în
XIII. §§. 9, 70, 71, 78 din 1876. — Ord.
cem o spălătură uşoară cu acid carbolic (acid ministr. de interne nr. 86154 din 1897). când cu apă rece; după-ce a fert în deajuns
fenic) sau creolină 5 la sută sau sublimat 1 se scurge, se pune în o tigae cu o bucată
la miie (a se procura dela apotecă). Apo; bună de unt sau unsoare de porc, se rume
muiem câlţi în apă în care am disolvat (to neşte, i-se adaugă pătrânjel tocat, sare, piper
pit) peatră acră, o bucată cât o nucă de mare PENTRU MESERIAŞI şi zamă de lâmâe sau oţet.
în un litru de apă, îi punem pe partea bol *
navă şi pe deasupra punem alţi câlţi uscaţi Conservarea lemnului. Friptură Înăbuşită.
şi în fine legăm tot cu o cârpă curată. Se
Sunt o mulţime de metoade a prepara Se pune în cratiţă slănină, morcovi, ţe-
mai poate folosi în loc de peatră acră si
diferitele soiuri de lemne, aşa ca el să nu ler, rădăcină de pătrânjel, toate tăiate mă
peatră vînâtă sau apă de plumb. Legătura
putrezească uşor dacă vine la umezeală, cum runt; apoi se ia o bucată de carne fragedă
se prenoeşte de 2—3 ori pe zi. Animalele le
este d. e. şi în pământ, dar' mai toate au şi se pune întreagă peste acestea, se adaogă
hrănim bine şi le vom ţinea la un loc uscat
neajunsul pentru noi, că se recer instalaţiuni ceva zamă şi se acopere cratiţa îngrijind a
cu desăvârşire şi nu le vom pune la muncă
costisitoare şi nu se poate executa în mic. lua din când în când din zamă şi a o da
până-ce nu le trece ariceala.
Cu toate acestea avem un metod, care se peste carne. După-ce se frige bine se mai
Sunt unele ariceli, care nu se vindecă
poate folosi de ori-cine, care doreşte a-şi pune la cuptor, ca se prindă faţă. Se poate
aşa repede cu aceste medicamente. Când ele
prepara lemnele în cantităţi mai mici. — In pune în zamă şi puţin vin şi zamă de lămâe
se învechesc, produc schiopături, pielea crapă
un vas mare sau în o varniţă bine încheiată sau să se împăneze cu slănină. Se serveşte
la chişiţă şi se îngroaşe. In astfel de caşuri
punem lemnele unele peste altele şi peste cu zama peste ea şi cu o garnitură de co
vom chema veterinarul, care va prescrie alte
ele o pătură de var nestins, pe care îl udăm nopide (carfiol) sau de cartofi.
medicamente mai radicale.
încetul cu încetul ca să se stingă. Apa în
cărcată cu var va pătrunde până în inima
