Page 2 - Bunul_Econom_1903_36
P. 2
Pag- 2 BUNUL ECONOM Nr. 36
La Începutul anului şcolar. Secoli întregi poporul nostru a A XlII-a exposiţie de vite de prâsilf.
fost lipsit de razele binefăcătoare ale
Şcoala şi Biserical eată cei doi ştiinţei, din care causă a şi lâncezit atâta Subsemnatul comitet central îşi permite
vreme în sclăvie. Sclăvia corpului am a vesti pe cei interesaţi, că exposiţia de vite
stîlpi pe care se razemă viaţa spirituală de prăsilă a XllI-a, ce era să se ţină la 9
a unui popor, ce se pretinde civilisat. scuturat-o de pe noi, acuma rămâne ca August a. c. ia comuna Racoviţa, dar ca-
Pentru noi Românii, mai mult câ la să scuturăm de pe noi şi lanţurile ne- rea s’a amânat din causa boalei de gură şi
alte neamuri; Credinţa în D-zeu, Mo ştiinţei, care sunt tot atât de rele ca de unghii, ce grasase intre vitele locuitorilor
şi jugul robiei corporale. »/» corp li din Racoviţa şi din comunele învecinate, se
rala şi Cultura minţii şi a inimii este
ber, o minte liberă« să ne fie de visa, va ţinea tot in comuna Racoviţa, Luni in 21
o condiţiune de existenţă nu numai ca Sept. n. c. (Sărbătoarea Naşterii Maicei Dom
popor dar’ şi ca persoană singuratică. de care vpm fi călăuziţi de aci înainte. nului).
Credinţa nestrămutată în Biserica noas Adevărata libertate numai atunci vom La exposiţie sunt admise vitele (bovine)
dobâdl, când vom avea şi libertatea
tră strămoşască ne-a mântuit neamul de prăsită a locuitorilor din comunele Raco
•conştiinţei noastre, dobândită în prima viţa, Avrig, Brad, Sebeşul-inferior şi superior,
de peire în timpuri de grea încercare;
linie prin şcoală. De aceea punem ală Porceşti, Boiţa şi Tălmăcel.
ea ne-a menţinut limba, obiceiurile şi
turea Biserica şi Şcoala. Numai amân Premii se vor împărţi în sumă de 200
conştiinţa, că existăm ca popor. Vre cor., dăruite de comisiunea economică a co
două, mână în mână ne poate duce la
murile s’au schimbat şi noi trebue să mitatului nostru şi anume: in grupa I. Bo
ne acomodăm să mergem înainte pe mântuire şi de aed la mărire. vine de prăsilă; rassa indigenă şi străină:
Suntem în pragul anului şcolar
toate căile ca se nu fim înăduşiţi de pentru tauri 1 premiu de 16 cor.; pentru
1903/4. Nu este ertat nici unui părinte vaci 1 premiu de 12 cor. ; 2 premii de câte
alţii a căror dorinţă ar fi, ca să rămâ
cu copii, în vârstă de a cerceta şcoala, 10 cor.; 1 de 8 şi 1 premiu de 6 cor.;
nem îndărăpt, ca pe ruinele noastre să
se neglige ai trimite acolo. Acela care pentru junei junince şi tâurenci: un premiu
se poată ei ridica. Pe lângă Biserică
nu va urma astfel comite păcatul cel de 10 cor.; 2 de câte 8 şi 2 premii de câte
avem ca mijloc civilisator şi moralisator mai mare şi trebue să se aştepte la 6 cor.; pentru viţei şi viţele: 1 premiu de 8
Şcoala. Fără şcoală astăzi omul este blăstemele copiilor sei proprii, când vor cor.; 2 de câte 6 şi 2 premii de câte 2 cor.;
mort. Cercetarea ei ni-se impune cu deveni la conştiinţă, cât rău, câte su In grupa II. Oi de prăsilă: pentru berbeci 1
atât mai vârtos, căci învăţăturile ce ferinţe trebue se îndure în urma ne- premiu de 10 cor.; 2 premii de câte 4 cor.;
pentru noatini 1 premiu de 6 cor. şi 2 pre
primim în ea nu ne arată numai calea ştiinţei de carte. Trimiteţi dar’, iubiţi
mii de câte 4 cor.; pentru noatine 1 premiu
cum să urmăm învăţăturile Bisericei, părinţi, copii voştri la şcoală, căci fa de 6 Cor.; 2 de câte 4 şi 1 de 2 cor.; pen
dar’ ne mai dă şi îndrumările cum tre ceţi o faptă bună, pentru care ve-ţi tru oi 1 premiu de 8 cor. şi 2 premii de
fi binecuvântaţi la timpul seu, de fii
bue să trăim între semenii noştri şi câte 6 coroane. 4
vostrii şi întreg neamul, din care faceţi
cum ne putem câştiga în mod mai Juriul este compus din membri comi
parte. Pe de altă parte facem un căl tetului central al Reuniunei noastre cum şi
lesnicios cele de lipsă traiului nostru. din fruntaşii din comunele admise.
duros apel catră aceia în a căror mână
Cu cât are omul mai multe cunoştinţe începutul exposiţiei la ora 9 a. m.
zace instrucţiunea tinerelor odresle ale
cu atâta este mai liber mai neatîrnâ- poporului nostru. Nu pregetaţi nici o Celelalte detailii sunt cuprinse în pro
tor de alţii. Şi ceea-ce este pentru om muncă şi nici o osteneală pentru-ca se gramul stabilit şi publicat pentru exposiţia
amânată.
tot astfel se poate zice şi despre un daţi neamului fii instruiţi, căci gloria Sibiiu, 7 Septemvrie n. 1903.
popor întreg. Un popor incult, neştiu de a avea cetăţeni luminaţi cu ştiinţă Comitetul central al „Reuniunei române
tor rămâne vecinie subjugat celui mai de carte Vă revine vouă. de agricultură din comitatul Sibiiu“.
cult, fiindcă cultura dă putere. D . Cornşa, Vie. Tordăfianu.
preş.’ secretar.
sau să fumeze, ori să spună vre-un cuvânt, »Vin Turcii!*, era strigătul de groază
F O I T 9 A
până-ce nu-i întreba el. care sguduia ţara şi n’o lăsa nici-odată să
Un act, eu deosebire solemn, era zilni se liniştească.
Carmen Sylva cul spălat şi pieptănat al barbei lungi şi albe, Pe dată-ce câte un Domn domnea prea
în timpul căruia bderul primea lumea şi da mult, începeau să se urzească intrigi împo
Constantin Brâncoveanu. cuvântul pe rînd fiecărui musafir, el stând triva lui la Constantinopol şi era ridicat fără
pe divan, eăr’ ceiâlalţi stând în picioare de de veste, sugrumat, înjunghiat, ori otrăvit*
Era în August 1714. jur împrejurul odăii. şi altul îi lua locul. (Va urma.)
Const. Brâncoveanu domnea de mult. Astăzi, n’a rămas nici urmă din vechea
Acum era în vîrstă de 60 ani şi era domn demnitate şi strălucire, dar’ n’a mai râmas
înţelept şi iubit. Patru feciori mândrii îi îm urmă nici din nesiguranţa, în care trăia lu D. Popa
podobeau casa şi îi înveseleau betrâneţele. mea pe atunci şi care făcea de-’şi păstra ci
Pe vremurile acelea şi până în zilele neva tot aurul în lăzi şi-’şi avea toată mobila D O M N U O F T A IU
noastre, domneau numai obiceiuri patriarcale. odăilor alcătuită din covoare, pentru-ca să — P O V E S T E —
Nu numai domnul, ci fiecare boer avea cur poată ridica tot peste noapte, când petrun-
tea în toată regula, avea zilnic o masă de deau Turcii în ţară.
cel puţin şasezeci şi adesea câte o sută de De aceea, nici nu există monumente, (Urmare şi fine).
persoane, la care mâncau toate rudele, până căci în totdeauna toate erau pustiite. —i Ce-i de făcut, că eu şi per.
la cele mai scăpătate, şi avea şi o mulţime Multora dintre străbunii celor cari tră — Ce să fie, tu nu te poţi pricepe, ca
de robi, de cari îngrijea părinteşte, şi graj iesc astăzi le-au fost tăiate capetele de Turci, să trânteşti pe smeu?
duri cu cai frumoşi. şi sunt mulţi cari nu sunt aşa bătrâni, şi — Nu mă pot pricepe. Cum să-l trântesc?
Feciorii, chiar de ar fi fost de mult cari s'au născut în închisoare, după-ce mai — Ridicâ-te în slavă şi tă odată în lă
însuraţi şi de ar fi avut copii, tot n’ar fi în- nainte, în ochii mamei lor, fuseseră tăiate turi. Smeul, atunci, are să vie în gât, moare
drăsnit să şeadă jos de faţă cu tatăl lor, capetele tatălui lor. şi scăpăm de dinsul.
