Page 3 - Bunul_Econom_1903_36
P. 3
Nr. 36_______________ _ BUNUL ECONOM ___________________________Pag- 3
DIN LUME Memoriul Românilor şi Grecilor precedentă au să-l presimte toţi şcolarii,
din Cruşova. cari vin a se înmatricula, aşadar şi şcolării,
cari au absolvat clasă precedentă la şcoalele
• Politische Corespondenz» publică
M. Sa Reţele Mercuri 1? 9 Sep noastre. In 30 August şi în 1 S pt. v. dela
memoriul pe care Grecii şi Românii
temvrie a părăsit capitala şi s’a reîn 8 — 12 ore a. rn. şi dela 3 —5 ore p. m. se
din Cruşova l’au adresat consulilor, con
tors la Viena, spre a asista la parasta vor ţinea examenele supletorii şi de emen-
tra cruzimei başibuzucilor, cari au je
sul în amintirea reginei Elisabeta. Din dare. Cei-ce s’ar presenta mai târziu, au să
fuit şi incendiat casele.
Viena va lua parte la manevrele cava petiţioneze la direcţiune, dovedind cu. atestat
leriei, ce se vor ţinea în Galiţia. In memoriu se spune, că multor valabil causa întârzierii.
persoane li-s’au tăiat berigata, mai cu Toţi şcolarii, cari întră în I. gmnasială
seamă fetelor, cari îşi apărau onoarea.
Convocarea RetchsrâthnlnL sau I. reală pot fi supuşi unui examen de
Optzeci de persoane au fost ucise, în primire conform normativelor existente. Exa
Cum se depeşează din Viena, în cer
tre cari medici şi preoţi. menul de primire se va ţinea în 30 August
curi bine informate se vorbeşte, că în
Pagubele pricinuite oraşului Cru v., 1 şi 2 Sept v.
numărul proxim al semi-oficioasei „Wie
ner Zeitung“, se va publica patenta prea şova sunt de jumătate de milion de lire Notă. — Şcolarii, cari vin dela un
înaltă, prin care se convoacă dietele turceşti. 400 de case au. fost arse, 200 institut, unde în gimnasiul superior nu au
de magazine au fost jefuite, bisericile
provinciale ale Austriei. învăţat limba grecească, au să fie supuşi
au lost dărîmate. fnc. 7yj
unui examen de primire din limba grecească.
Cruzimile din M&oedonia. Des Didactrul în gimnasiul inferior şi şcoala
D in B u lg a r ia Consiliul de mi reală este de 24 cor. pe an, ear’ în gimna
pre cruzimile înfricoşate ce le-au comis niştri ţinut la Euxinograd sub presi-
bandele lui Sarafov şi a lui Damian In denţa principelui F er din and, a decis, siul superior (clasa V.—VIII.) de 40 coroane
oraşul Cruşova, unde locuesc 7 mii de ca Bulgaria să-şi păstreze strict atitu pe an. — Cei înmatriculaţi pentru prima-
Aromâni, o miie de Albanezi şi 4 mii dată mai plătesc odată pentru totdeauna o
dinea sa reservatâ, însă să facă pregă
de Bulgari, se telegrafează din Salonic tiri pentru ori ce eventualitate. taxă de primire de 8 coroane. Şcolarii nero
ziarului «Wiener Tagblat*: mâni plătesc didactrul, taxa de primire şi
taxa pentru fondul de pensiune duplu. Taxa
Nişte tribunale extra-ordinare bul pentru fondul de pensiune este în gimnasiul
găreşti au obligat pe top cei bogaţi Dela şcoalele * medii giv-or. superior 10 cor., ear’ în gimnasiul inferior
să dea toată averea lor. Cei cari refu- şi şcoala reală de 6 cor. (cei scutiţi de di-
sau, erau legaţi, biciuiţi groaznic şi mar- române din Braşov.
dactru plătesc Vs din această taxă); taxa de
tirisaţi în tot felul din ordinul lui Sarafov.
testimoniu şi de anuar e de 3 coroane (cei
Doi Români bogaţi au fost orbiţi înştiinţare pentru anul viitor şcolar. scutiţi de didactru plătesc numai 2 coroane);
cu fiară înroşite în foc. Un comerciant ear’ taxa de bibliotecă este în clasele infe
Anul şcolar 1903—1904 se va începe
a fost pus în ţeapă. Unui bitrân popă rioare 60 bani„ în cele superioare 1 cor.
turcesc anume Hadji M e hm e d, i-s’a în 1 Septemvrie 1903 st.' v., adecă în 14 (Taxa de membru la societatea de lectură
smuls limba. Trei moschee au fo st a- Septemvrie st. n. ‘Părinţii cari doresc a-’şi a studenţilor este pentru ci. V. şi VI. gimn.
runcate în aer cu dinamită, tot aşa şi da copfii la aceste scoale, sunt poftiţi a se 1 cor., pentru cl. VII. şi VIII. gimnasială z
măreaţa biserică gr eco-română. presenta cu fiii sau cu fiicele lor în cance coroane.
laria direcţiunilor respective în zilele de 1, 2
Fetele românce şi albaneze au fost Didactrul se poate plăti în 2 rate se-
şi 3 Septemvrie v., adecă 14, 15 şi 16 Sept.
tîrîte, din biserica naţională română n metrale; Va la înscriere, ear’ Va la începutul
st. n. pentru înmatriculare. — Şcolarii, cari
violentate. Mai multe din ele au înebunit. semestrului II., dar’ celelalte taxe se plătesc
se înmatriculează pentru prima-dată la şcoa
In Trstenic s’au smuls limbile la lele noastre medii, vor aduce testimoniu şco de-odată şi întregi cu ocasiunea înscrierilor.
trei Români: toti Albanezii si mulţi lar, extras de botez şi certificat de revacci- Direcţiunea.
9
9
' 9
Greci au fost ucişi. nare. T estim o n iu l şcolar, de pe clasa
Tot ce-au vorbit e<, n’a priceput nime — Cum nai dus? plecat teleap — teleap ca un biet moşneag
nea; că ei nechezau, să’nţelegeau în limba lor. — Cum să duc, am crezut că amândoi ce sunt, încoace, ca să v’aduc ştirea asta.
II trânteşte pe smeu de nu s’alăge nici sunteţi perduţi. Eu îţi spun drept, cum am Acuma, la mulţi ani cu sănătate şi să ne
praf dintr’însul. Stau caii, atuncea, de se făcut. încalecă pe calul tău, —- pe-al smeului mai vedem în cinste.
hodinesc bine şi după-ce s’au hodinit, flăcăul lasă-1 aicea, — şi du-te la mere acolo unde
pune pe fată pe calul smeului, ear’ el ră ai văzut îngălbenind. Du-le împăratului, dar’ Bunica şi nepoata.
mâne pe al lui. Şi s’au ridicat în slavă, la pe urmă să vii aicea acasă şi să locuim, să
casele lui Domnu Oftaiu. Domnu Oftaiu ta hospodorim cu toţii în pace. (Vezi ilustraţia).
man şedea la masă cu bucătarul, numai ei Cât ai bate în palme, flăcăul ia mere Ilustraţia din nrul piesent ne înfăţoşează
amândoi. Până să între înlăuntru, flăcăul şi şi le duce împăratului. Cum se spală împăra o odâie, în care vedem că sărăcia nu-şi are
fata dau de trei ori roate palaturilor şi Domnu tul, cum face ochi. Erau bune de leac, se locaşul. Cu toate acestea o vrednică familie
Oftaiu îi zăreşte şi zice cu groază: vede treaba, merele celea. împăratul zice: trebue să locuiască aici. Bunica îmbătrânită
— Văleeu, bucătar, acela-i gineri-meu — Să facem cum ne-a fost tocmeala. cu ochii slăbiţi, cu mâni deja tremurânde,
totuşi mai găseşte ceva de lucru în casă. Ea
cu fata mea. Ce-i de făcut oare, că acuma Ia-ţi fata şi jumătate din împărăţie, trăiţi în peteceşte o rufă mai veche, la care nu se
trebue să mă rog să mă erte el pe mine. pace si fiţi bine-cuvântaţi de Domnul. caută dacă împunsăturile sunt mai regulate
— Ce să fie de făcut, eşi şi Dumneata Flăcăul de colo: sau nu. Cusătura ar merge cum ar merge,
înaintea lor şi cazi în genunchi, spre ertare. — Nu, nu, nu, că eu am cu ce trăi. însă a pune aţa în ac, cu tot ochelarii nu-i
Domnu Oftaiu cade în genunchi, ear’ Să-mi daţi trei băniţi de bani să le mai este cu putinţă. Dar’ iată că se găseşte
ajutor în nepoţică. Deşi ochii sunt tineri, ne-
flăcăul zice: dăruesc tatei, că eu am să plec de pe aicea. deprinderea nu-i face uşoară această impor
— Eu văd ce-i asta. Dumneata cazi în Ia trei băniţi de bani, le dete tatălui tantă lucrare. Cu greu dar’ totuşi aţa este
genunchi spre ertare, ai crezut că mă dai seu şi pe urmă pleacă la Domnu Oftaiu. pusă în ac şi vrednica nepoţică îşi reia lu
pierzării, atuncea. Eu te ert, dar’ mere împă Ajuns aicea, a făcut o nuntă de s’a dus crul la ciorap ce l’a lăsat pe scaun, veselă şi
făloasă că a putut să ajute şi ea bunicei, care
ratului ai dus. vestea în lume. Cine n’a auzit de nunta îngrijeşte de ea cu atâta dragoste.
— Apoi să mă erţi şi de asta. N’am dus. asta? Eu i-am lăsat bând şi veselind şi am
