Page 6 - Bunul_Econom_1903_36
P. 6
Pag- 6. ________ BUNUL ECONOM Nr. 36
Necrolog. Ioan £>răgan, înv. dir. triv. ce în adevăr prin inveaţitinea d-voastră a o înălţime de 700 m. La spargerea ei se
ca tată, Leontjna Drăgan născ. Clamcic, ca venit tămăduirea mea. Rog pe bunul D-zeu produse în norii cei groşi o mişcare bruscă,
mamă, Valentin Drăgan, stud. med- ca frate să Vă binecuvinteze pentru ea. Cu distinsă care îi răspândi, după 3 secunde un alt foc
şi Valentina Drăgan, ca soră, in numele lor stimă D i r k i t s Mityâs. Această scrisoare fii lansat şi de-odată acesta în momentul
şi a tuturor rudeniilor, cu inima frântă de a primit adresatul ca inventatorul crucei detunăturei norii groşi se sparserâ cu totul
nemărginită durere, anunţă încetarea din viaţă electro-magnetice R. B. Nr. 86967, care are şi în mijlocul lor apăru un colţ albastru al
a mult iubitului lor fiu, respective frate: un efect deosebit vindecător contra reumei, cerului senin.
Leontin Drăgan, profesor gimnasial, care s’a afecţiunilor astmetice, ţiuituri de urechi, sgâr- 0 a treia bombă fu aşezată, in mo
născut in 20 Iunie 1878, după abea un an ciuri de inimă etc. mentul când i-a dat drumul la a 2, dar’
de muncă pe cariera prefesorală, muncă pres ploaia udând fitilul nu s’a aprins, norii se
tată cu un zel neobosit — aproape fără pă- resfftcură, se apropiară şi grindina începu să
reche — cu rară abnegaţiune şi multă ar Experienţe cadă. In acest moment fitilul fu aprins şi
doare pentru chemarea sa şi-a dat blândul, bomba lansată In norul vizat
cu tunurile contra grindinei.
nobilul şi generosul seu suflet în mânile Atot La spargerea bombei am fost surprinşi
puternicului Dumnezeu în 8 Septemvrie st. după o secundă sau două de a vedea, că
De câţi-va ani să fac experimente, ca
n. 1903 la 3 ore după ameazi, abia în al grindina numai era compactă, Ci moale şi
prin sguduituri puternice in aer sâ se împrăş
26-lea an al etăţii. Rămăşiţele pământeşti ale se presenta mai mult sub formă de zăpadă
tie norii, cari aduc grindina atât de păgubi
scumpului decedat s’au aşezat spe eternă topită; apoi ploaia şi ninsoarea încetară in
toare. Sguduiturile acestea se fac cu nişte
odichnă Vineri în 11 Septemvrie st. n. 1903, mod brusc, un calm absolut, se restabili şi
bombe, care aruncate cătră norii ameninţă
Zia tăierii capului sf. Ioan Botezătorul, la 2 vântul încetă.
tori, cu ajutorul unor tunuri speciale, se
ore după ameazi în cimitirul gr.-cat. din Din contră, norii cari înaintea experienţei
sparg şi astfel împrăştie norii. Chestiunea
Zagra. Să-’i fie somnul lin. se îndreptau spre Ost-Nord-Ost luară două
încă nu este lămurită cu totul şi se mai
* direcţiuni deosebite şi unul se dirijă cătră
recer experienţe. Eată ce scrie »Revista vir-
Trei incendii în Orăştie. Marţi sara pe Nord ear’ altul cătră Ost constituindu-se din
la 9 ore lumea din Orăştie a fost alarmată ticolă» asupra resultatului celor din urmă nou în nori cu grindină şi causâud recol
încercări.
de un foc ce a isbucnit în strada apei la telor din acele direcţiuni pagube consi
proprietatea funcţionarului Sperer. Focul a Cetitorii noştri au avut ocasiunea să derabile.
fost repede localisat. Au ars numai nişte vadă diferite păreri reproduse după revistele Faţă cu resultatele acestea parţiale,
pae. Mercuri pe la orele 7 şi jum. focul se străine asupra eficacităţei tunurilor asupra dar’ constatate ca eficace spune d. Guerin
ivi din nou tot în aceeaşi casă aprinzându-se spargerei norilor cu grindină. Ciâment, un sindicat de apărare bine orga-
un grajd, care iarăşi fu repede stins. Ziua Astăzi sunt partizani cari susţin efica nisat, ar împuţina cu siguranţă stricăciunile
următoare, Joi, tot în aceeaşi parte a oraşu citatea absolută; dar' în schimb sunt şi alţii causate de grindină.
lui şi tot pe la aceeaşi oră se declară foc cari nu cred în ele din causa eşecurilor
la proprietatea negustorului Herman, arzân- suferite.
du-i casa şi şura, care era plină de nutreţ. Adevărul e că une-ori experienţele au Mai nou.
Căuşele acestor trei incendii până acuma dat resultate cu totul satisfăcătoare, alte ori
nu s’au putut afla. Se crede că focurile au n’au dat resultate bune de loc, şi în fine Bulgaria cumpără cartuşe din
fost puse înadins de vre-un reu făcător. une-ori au dat resultate dubioase. De aci Ungaria. »N. W. Tagblatt? anunţă
* s’au format cele 2 curente pro şi contra. următoarele: •
Oficeri austriac! la manevrele române. Adevărul este, că apărătorii sistemului Guvernul bulgar a însărcinat mai
La începutul lunei viitoare vor sosi în Bu de spargerea norilor cu tunurile pot avea multe firme din Viena să-i trimită ime
cureşti 6 oficeri austriaci autorisaţi de a dreptatea de partea lor, dar’ trebuesc studii diat 16 milioane cartuşe. Firmele s’au
asista la manevrele dela Craiova. poate îndelungate până să-’şi determine toate adresat la ministerul de răsboiu comun,
* condiţiunile în care să-’şi facă experienţe, ca
ca să le împrumute aceste cartuşe, mi
Un învăţător român mţjionar. Cetim in să reuşească. nisterul însă li-a refusat cererea. Gu
»Şcoala şi Familia»: Pentru buna reuşire a Norii să găsesc la înălţimi variabile, vernul bulgar s’a adresat cătră firme
feluritelor sărbări ce s’au săvîrşit cu prilegiul şi au direcţiuni variabile. Numai aceste 2 maghiare, cărora ministerul de honvezi
adunării generale a Asociaţiunii în Baia-mare cause pot da naştere la atâtea şi atâtea li-a dat ca împrumut cele 16 milioane
a contribuit, fără îndoială, foarte mult şi dl schimbări de moduri de experienţă. cartuşe. v
Alexiu Pocol, învăţător şi mare proprietar Noi nu ne-am perdut speranţa, că va
de mine în Baia-mare. Colegul nostru abia veni ziua când viticultorii vor lupta şi contra Budapesta, 9 Septemvrie «Bi
este de 28 ani. El a studiat cu multă trudă acestui flagel. In ţara noastră nu se fac ex roul telegrafic ungar« anunţă, că nu
pedagogia în Gherla şi s’a luptat cu multe perienţe, aşa că tot din străinătate trebue sâ
este exclus, ca monarchul să-şi schimbe
neajunsuri până ce a ajuns la pănea învăţă ne vină şi această chestiune resoivată în planul cu privire la călătoria în Galiţia.
torului. După nevastă avea nişte băi părăsite. mod definitiv. E probabil, ca Majestatea Sa să vină
A vrut să le vândă, dar’ nu-’i da nimeni ni Ca cronicari fideli’ dăm mai jos des la 20 Sept. la Budapesta, de unde va
mic pe ele. A căutat pe urmă tot dînsul să crierea unei experienţe făcute la Cernay-Er- merge la Viena în 29, pentru a primi
vadă nu e cum-va ascuns norocul pe unde mont (Francia) în ziua de 8 Maiu st. n. orele
pe Ţarul Rusiei.
va prin baia pustie. Şi căutarea nu i-a fost 71/* sara.
zadarnică, căct a dat de o vînă puternică de După mai multe furtuni succesive, la Bruxella, 9 Sept. «Indenpendance
aur. Să zice că venitul brut al acelor băi 8 Maiu 7 ore sara, o furtună violentă venea; Belge« vesteşte, că Rusia şi Austro-
ar fi cam de 60 mii coroane pe lună. Cu nori groşi apărură, având la basa lor o co Ungaria vor interveni energic în afa
toate acestea colegul nostru nu a abzis de loare, roşcată ca a aramei, semnul norilor cu cerile orientale.
frumosul titlu de învăţător, căci şi astăzi este grindină.
titularul şcoalei gr.-cat. rom. din Baia-mare. Dl Guerin Clement, viticultor la Sammois, Londra, 9 Sept. Agenţia »Reu-
* văzând această furtună apropiată, care nu ter« face cunoscut, că până acuma au
Domnului Miiller Albert Budapesta V anunţa ceva bun, se duse repede la via sa
Vadâsz u. 42/G. Am primit crucea inventată dela Cernay, unde stabili un post de apărare. fost ucişi de cătră Turci 40.000 Bul
gari, bărbaţi, femei şi copii.
de d-voastră şi vă rog a primi nenumăratele Sosind, furtuna începu cu violenţă, îndată
mele mulţumiri din inimă pentru ea, deoare dete drumul ia o bombă care se ridică la
