Page 3 - Bunul_Econom_1903_37
P. 3
Nr. 37 BUNUL ECONOM ____________________________ Pag- 3
In Europa. Trebuinţele pentru consum în anul de Conjuraţie In armata serba.
grâu săcară orz ovăs cucuruz faţă sunt evaluate astfel : Mai mulţi oficieri din Niş au redactat
M i l i o a n e m ă j i m e t r i c e : În 1903 în 1902 un Memorand, in care au cerut, ca ofi-
ip o j 478-76 37636 206'17 34248 142 84 milioane măji metrice cerii părtaşi la omorul regelui Alexan
1902 498-44 406-99 209'12 340 07 115-51 grâu . . . 823 06 803-97 dru şi reginei Draga să fie sau delătu-
In statele transoceanice. săcară . 400-85 408-05 raţi din armată sau sâ fie aspru pedep
grâu săcară orz ovăs cucuruz orz . . . . 27387 267 71 siţi. Afacerea a produs sensaţie enormă.
M i l i o a n e m ă j i m e t r i c e : ovăs . . . 522-24 485-81 Mare parte a oficerilor, cari au subscris
1903 343 86 1717 5812 167-82 577 47 cucuruz . . 725-20 • 778-51 Memorandul, a fost deţinută. E teamă
1902 326-80 19-47 62-98 162 56 655 42 In total . 2,745-22 3,74405 de turburări sângeroase. In toată Ser
bia armata stă gata de luptă. S’a por
Producţiunea faţă de anul trecut în mi („Rev. Ec.")
lioane măji metrice: nit cercetare strictă. Poporaţiunea pre
tutindeni e pe partea conjuraţilor. In
In Europa DIN LUME Niş s’au făcut mari demonstrări; toate
— 19-08 — 38-63 — 2-95 - f 2 41 -f- 27 33
ferestrile dela palatul prefecturei au fost
In statele transoceanice Maiestatea Sa abzice. Ziarul sdrobite. Manifestanţii au cerut elibera
-j- 17 06 — 2 30 — 4-86 + 5 26 — 78 05 nemţesc »D. T. f. U « întăreşte ştirea, rea oficerilor arestaţi. In Kragujevaţ s’a
Conform acestor date recolta anului pre care s’a mai lăţit odată şi pe urmă s’a descoperit un nou complot.
cedent este inferioară: desminţit, şi anume că M. Sa ar fi zis S’au făcut demonstraţii şi din mo
In Europa . . . . . . cu 3152 mii. mm. cătră Khuen Hedervâry următoarele cu tivul, că regele Petru I. şi-a înrolat fiiul
In statele transoceanice . » 62 89 » » vinte: »Dacă nu se va resolva în cu ca gregar în regimentul 6, care, precum
In total . cu 9441 mii. mm. rând crisa, eu voiu abzice de Tron«. se ştie, a comis asasinatele din noaptea
de 11 Iunie. Regele, în urma acestor
Reservele recoltelor anterioare se pre-
sentă astfel: Meeting de protestare in Bu- demonstraţiuni, e foarte speriat. Poarta
1903 1902 1901 ooresti. Săptămâna trecută studenţii conacului e păzită de gardă numeroasă;
milioane măji metrice universitari români din Bucureşti au din odaia lui de durmit o sonerie duce
grâu . 20-75 33 25 6194 ţinut un meeting de protestare contra la casarme; din fereastră atârnă o scară
săcară . 15 95 774 1654 brutalităţilor comise de Bulgari asupra de funie, o luntriţă stă gata să-l treacă
orz . . 625 8 16 9 28 Românilor din Macedonia. Ei au per- în ori-ce moment peste Dunăre.
ovăs 2110 1408 23-96 curs mai multe strade cu musica în
CUCUI UZ 23-65 2015 35-77 frunte, intonând imnul » D e ş t e a p t ă - t e Principele Ferdinand al Bul
In total 8770 83-38 147-53 Ro mâ ne » . In sala »Daria» s’au ţinut gariei a primit din partea a trei con-
mai multe discursuri.
Deci provisiunile sunt şi în acest an ducetori ai comitetului macedonean un
mici, cu toate că recolta anului 1902 a fost Agitaţie in Croaţia. Din Agram Memoriu, în care îi cer, ca, sau sâ vină
excelentă. Recolta numai cu ceva mai mică în ajutorul Macedonenilor, sau să pără-
se scrie, că oposiţia unită croată va
decât cea din anul precedent şi cuantitatea porni o agitaţie în toată ţara pentru sască Bulgaria. Comitetul i-a dat 2 zile
restrânsă de provisiuni ne fac să conchidem, timp de resgândire.
limba de comandă croată la regimen
că deşi in anul de faţă au fost destule' bu
tele din Croaţia. Şefii oposiţei au de
cate de cualitate satisfăcătoare, este aproape Regele Italiei — la Londra.
clarat, că ei n’au nimica contra limbii
sigur, că productele grele şi frumoase, cu şi
de comândă germană, dacă însâ Ungu Din Roma se raportează, că regele Victor
cele bune şi de mijloc bune vor fi articole
rilor li-se va acorda limba de comandă Emanuil III. al Italiei, pe la jumătatea
căutate. In acest an sunt aşa dară norocoase
maghiară, atunci şi ei reclamă, ca sol lunii Noemvrie va merge la Londra se
statele cari au producte de cualitate bună.
daţii croaţi se fie instruaţi şi coman
In această privinţă situaţiunca Ungariei este facă visitâ regelui Eduard VII.
daţi în limba croată.
destul de bună.
creştineşte. Când se uită la cel mai mic, care — Cum o vrea D-zeu. Vieaţa noastră Fâ-te turc şi lapădă-te de stăpânul tău
era încă copil, ochii i-se umplură de lacrimi. e în mâna ta! ca să fii şi bogat şi fericit!
* Poporul sta grămădit împrejur şi Brân- — Un Văeărescn nu-şi trădează domnul
Atunci se auzi sgomot în odaia de ală coveanu se uita la mulţime cu privirea liniş şi biserica! strigă acesta.
turi şi întră un paşă, care le porunci să tită. Intre ei recunoscu pe doamna şi pe
Şi-’şi plecă capul de îl tăie.
meargă cu dînsul la Sultan. fiica-sa, — pe cari Turcii le aduseseră ca să După aceasta Turcii puseră mâna pe
Sultanul şedea pe malul Bosforului, în- fie faţă la groaznica privelişte, — şi ochii al treilea fiu al lui Brâncoveanu, un băiat
tr’un chioşc minunat, ce strălucea de aur si Iui se întunecară.
de petri nestimate. Un muezin înaintă, făcu trei plecăciuni, falnic cu ochii negri, plini de foc şi cu un
păr negru ca peana corbului.
— Brâncovene, zise dînsul, adevărat şi zise:
Mustăţile abia îi mijeau.
este că ai vrut să te desparţi de împărăţia — Stăpâne, noi avem un obiceiu, anume
noastră şi să-ţi faci ţara neatîrnată? Spune? că osânditul poate fi ertat dacă îşi schimbă — Lapădă-te de credinţa ta, zise Sul
Adevărat este că ai pus de ai bătut monede legea şi se dă la sfânta noastră credinţă. tanul, şi te cruţ!
din bogăţiile tale ? Spune, cum ai putut lucra -— Brâncovene, zise Sultanul, lapădă-te — Nu-’mi face ruşinea, vorbindu-mi
astfel, fără de teamă, par’că n’ai fi avut stă de câneasca ta credinţă creştinească, şi îmbră- astfel, zise el
pân ?... Desvinovăţeşte-te 1 ţişază credinţa noastră, împreună cu fiii tâi, Şi îngenunchiă, ear’ capul lui se rosto
— De-am domnit bine ori rău, zise ca să trăiţi şi să fiţi liberi! goli până dinaintea picioarelor tatălui seu.
domnul, aceasta numai D-zeu o ştie; ear’ — Mai bine să se stîngă neamul meu,
Acesta oftă din adâncul inimei şi zise:
dacă am fost mare pe pământ, uitâ-te, acum decât să mă lapăd de sfânta mea credinţă!
— Doamne! Facă-se voia ta!
ce suntl — Atunci pregătiţi-vă de moarte! strigă
— Brâncovene, măsoară-ţi vorbele! Sultanul, încruntându-se. (Va urma).
Sunteţi toţi pedepsiţi cu moarte; nici unul Şi porunci ca să pună mâna pe Vă-
din neamul tău nu va scăpa cu vieaţă. cărescu.
