Page 4 - Bunul_Econom_1903_37
P. 4
^Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 37
dări, folosim în loc de ţesală o perie aspră mai des în aceste săculeţe, căci dacă cumva
P e n t r u E c o n o m i
de trestie; dacă sunt uzi şi murdăriţi spălăm varza au atras umezală trebue din nou uscată,
locurile murdare cu apă câldicicâ şi le uscâm altcum mucezeşte şi putrezeşte. Înainte de a
Se sădim pomii primăvara sau toamna?
cu şomoege de pae său o petecă de lână. o ferbe o ţinem în apă curată câteva zile şi
Mulţi susţin, că au obţinut resultate Nările, ochii ect. îi vom şterge cu un burete apoi se găteşte ca de obiceiu. Varza astfel
mai bune sădind arbori fructiferi primăvara, umed de toate murdăriile. conservată nu se deosebeşte întru nimica de
alţii susţin contrarul. Amândoi pot avea cea proaspătă.
dreptate în anumite caşuri, căci totul depinde
dela clima ce domneşte în localitate, dela Medicul casei.
posiţiunea şi dela composiţia pământului, Advocatul poporului.
aşa că nu putem da preferinţă în mod ho-
Contra arsurilor.
tărit unuia din aceste moduri de sădiri. Orbii, cari doresc a fi primiţi în insti
Dacă nu avem o iarnă prea timpurie Când ne ardem pe corp cel dintâiu tutul statului din Budapesta trebe să fie ne-
şi suntem siliţi a sădi într’un pământ uscat, lucru va fi a Unge rana cu uleiu de bună curaveri şi să aibă o etate la băeţi intre
nisipos, care cere multă umezală atunci să calitate sau unsoare curată şi apoi o presă- 8—18 ani, ear’ la fete între 8—15 ani. Ce
direa de toamnă este de preferat, pentru-că răm cu sare de bucătărie. Urmând astfel nu rerile trebue înaintate în cursul lunei Maiu
până la primăvară Ie pot creşte pomilor ră ni se va beşica rana. sau Iunie Ministrului de culte şi instrucţiunei
dăcinile şi mai ales aşa numitele mustaţe publice adăugând următoarele acte: Atesta
R em ediu cănd ne înecăm cu un
prin care se hrănesc pomii şi totodată rădă tul de botez, atestatul medical, atestatul de
corp strein.
cinile ce s’au făcut prin tunderea lor se pot moralitate şi învăţământul ce are extrădat de
închide şi vindeca, ear’ primăvara când căl Când cineva se îneacă cu vr’un corp primăria locală, subsemnat şi de preotul şi
dura pătrunde în pământ pot da naştere la străin obiceiul este a lovi pe cel înecat cu învăţătorul din comună precum şi de obligă-
noi rădăcini. Trebue să ne ferim a sădi prea palma sau pumnul în spate. Corpul străin mântul de plata cheltuelilor de cătră părinţi
târziu toamna, căci cu începerea gerului şi-a într'adevăr va fi dat afară, însă numai când sau rudeniile copilului şi în fine dacă copi
zăpezii, căldura necesară pentru a face se lovitura se face în momentul când omul lul doreşte a fi primit fără plată şi atestatul
crească rădăcinile va lipsi şi pomul uşor tuşeşte. Mult mai sigur este a ridica ambele de paupertate. Atestatul de paupertate pre
va peri. mâni în sus. Prin aceasta coşul peptului să cum şi cererea şi adusele ei sunt scutite de
Inlr’un pământ arjilos şi greu este de ridică în sus şi plămânii iau o astfel de pO- timbru. (Ord. ministrului de culte şi instr.
preferat a sădi primăvara, fiindcă toamna siţiune, că ne scăpăm mult mai uşor de publ. Nr. 28381 din 1874).
pământul fiind prea umed, rădăcin.le pot corpul străin.
putrezi prea uşor din causa apei prea îmbel
Contra tusei.
şugate. Nu trebue să ne temem de acest PENTRU MESERIAŞI
lucru primăvara, pentru-că pe de-oparte căl O bună medicină de casă contra tusei
dura face ca se evaporeze multă apă din atât la copii cât şi la oameni mari este
Cum se scoate rugina din oţel?
pământ, ear’ pe de altă parte prin drcula- amestecând o lingură de masă de miere cu
ţiunea mustului 1n pom încă se întrebuinţează trei vârfuri de cuţit de floare de pucioasă şi Pentru-ca să se scoată rugina din oţel, se
multă apă din pământ. dăm bolnavului se ea din acest amestec la moaie obiectul care este ruginit într’o solu-
fiecare oră câte o linguriţă mică. ţiune puternică de cianid de potasă în apă
în decurs de câteva minute, până când ru
Cepe uriaşe.
gina se ia de pe obiect. După aceea se scoate
Secretul de a dobândi cepe extraordi Pentru femei. şi se curăţă cu un fel de unsoare compusă
nar de mari constă în următoarele: Luăm din cianid de potaş, săpun şi apă. Diferitele
toamna cepele cele mai frumoase şi cele unelte se pot apăra de ruginire, dacă se moaie
mai sănătoase şi le punem în tot timpul Cum cunoaştem cafeaua falsificată? în olei de in ferbinte şi se lasă să se usuce.
ernei într’un mic sac atîrnat lângă sobă (cuptor), Boabele de cafea, ca să aibă o înfăţişare Varul de copal încă are proprietatea să o-
în care se face zilnic foc. mai frumoasă se vopseşte foarte adeseori de prească ruginirea. Obiec:e de fer şi de oţel
Primăvara plăntăm aceste cepe într’un cătră vânzători. Ca să recunoaştem dacă ca se pot apăra şi în următorul mod, de rugi
pământ bun; în timpul creşterii lor ele nu feaua este vopsită sau nu, o muem în apă nire. Să se disolve o linguriţă de camfor
vor da decât frunze fără a forma fus şi flori de ploae caldă. La cafeaua nevopsită apa într’un funt de slănină, se curăţă spuma şi
în schimb bulbii se vor îngroşa aşa că cepe rămâne curată, pe când la cea vopsită apa se amestecă atâta grafit, până când primeşte
de câte x/2 kilogram şi mai bine nu vor fi se colorează verde, galben, cafeniu etc. după- coloarea ferului. Ori şi ce maşină se poate
rarităţi între ele. cum a fost vopseaua întrebuinţată. freca cu acest preparat, care se lasă ud în
* decurs de 24 ore şi pe urmă se curăţă cu
Curăţitul cailor. Păstrarea verzei (curechiului) în stare un petec de in. Obiectele vor rămânea cu
uscată. rate în decurs de mai multe luni, când se
Deşi întreţinerea curăţeniei pe pelea
calului este o condiţiune de căpetenie pen In Francia este obiceiul a păstra peste poate reinol această procedură.
tru sănătatea lor, totuşi prin un ţeselat prea iarnă varza şi uscată. Ei urmează în urmă *
aspru putem face de multe ori mai mult rău torul mod. De pe căpăţinile de varză se în Pentru brutari.
decât dacă nu am ţesela de loc. Pelea calului lătură mai întâiu toate frunzele până-ce se Pentru a lipi crepăturile ce se produc
este foarte simţitoare şi de aceea şi curăţi dă de cele albe sau puţin galbin şi apoi la cuptoare adeseori foarte de timpuriu, să
tul ei trebue să se facă cu îngrijire. înainte se atîrnă la un loc bine aerisat să se svânte recomandă următorul mijloc durabil şi eftin:
de toate trebue însă să facem deosebire în bine de umezala ce conţin. După aceasta se 2 klg. de făină de Chamotte, 2 klg. de lut
tre soiurile de cai. Un cal greu de muncă tae mărunt pe gilâu (rindea) în modul obici gras, jum. kilo răşină pulverisată şi un pătrar
va fi în tot caşul altfel tractat, ca un cal de nuit ca tăeţei. Se pune în fine pe site la kilo sare. Toate acestea substanţe se disolvâ
rasă nobilă. Ceea-ce pentru cel dintâiu este soare unde rămâne mai multe zile. După-ce în apă ferbinte şi se amestecă până se for
o plăcere la ţesalat pentru acesta din urmă varza s’a veştejit bine sitele se pun în un mează un aluat subţirel. înainte de a lipi cre
poate fi un chin. De aceea la astfel de cai cuptor potrivit încălzit, până-ce varza tăeată păturile cu acest aluat, se udă cu apă rece,
nu vom folosi' ţesala la curăţit, altcum de se usucă cu desăvârşire. Pentru păstrare se apoi se toarnă composiţia preparată în ele.
vine gâdilicios şi capătă tot felul de năra pun în săculeţe care sunt atîrnate la un loc
vuri. La astfel de cai dacă sunt foarte mur uscat. Este de lipsă ca să facem revisuire