Page 6 - Bunul_Econom_1903_37
P. 6
Pag. 6 . _________________ - BUNUL ECONOM Nr. 37
Soţia mea a fost bolnavă doi ani şi cu fermitate planul, de a stabili o comuni mare. Pro Oct. s’a încheiat cu cor, 5-45—5-50. —
după-ce a purtat şease săptămâni crucea tate de interese între Sârbi, cari sunt duş Cucuruzul a fost foarte scump. Speranţele bune ce
dvoastră dublă electro-magnetică R. B. Nr. manii fireşti ai Bulgariei •— şi Bulgari. le aveau neguţătorii mai nainte, s’au nimicit, căci
86967 s’a însănStoşat pe deplin, reumatis timpul secetos împedecă desvoltarea lui, In gara dela
mul şi astma ei a încetat, pentru care nu Dar acest plan nu putea încă să ajungă Kobânya s’a plătit cu cor. 6'40. — Făina s’a căutat
pot fi îndeajuns mulţumitor invenţiunii d- la maturitate în împrejurările de faţă. Stările foarte mult, mai ales de cpnsumenţi. — Preţul unturii
voastre minunate. Repet mii de mulţumiri. dinastice în Bulgaria şi Sârbia sunt, ce-i fi al slăninii s’au urcat din noii, şi anume la slănină
Cu deplină stimă Klinka jâno's (Angern). drept, astăzi atât de puţin limpezi, încât e cu 1 cor. la 50 kg., eai’ la untură cu 3 cor. la
Această scrisoare a primit-o inventato pur şi simplu imposibil de a prevedea cum 50 kgr.
rul crucet vindecătoare electro-magnetică R. se vor desfăşura lucrurile în această privinţă. Cursul pieţii din Budapesta
B. Nr. 86967, dl Mllller. Albert (Budapesta
V., Strada V.dâsz Nr. 42/G.) — în 17 Septem. n. 1903 —
Ştiri mărunte, Per 50 klgr. Piinent . . 6200— —*—
Din incidentul dureroasei lovi Grâu . . 7 2 0 - 7-75 Cassia . . 8600— 98 —
Cuişoare . 9200—100 —
Săcară .
turi ce a ajuns familia noastră prin — Sfinţiri de biserici. La 21 Sept. n. Orz . . . 5 9 0 - 6-10 Ghimber . 75-00—142'—
5-30-
5 70
moartea iubitului nostru frate şi tată se va face sfiţirea bisericii rom. gr.-or. din Mei . . . 5-75- 6 20 Paprică . 7000—180'—
Ulei de in 7500— 77 —
Topliţa-română şi a celei din Sân-Miclăuşul- Ovăs . . 5'4o— 5'85
Constantin, Cucuruz. 6 0 0 - 6-25 „ derap. 6400— 65'—
mare (corn. Arad). Răpită. . 1 0 0 0 - 11-40 „ de lem. 129 60—148'—
mulţime de amici şi binevoitori ne-au Trifoi . . 48 00— 6 3 - In brut. . OO'OO-------•—
— In Craiova se va .ararigea O mare Cânep.br. 64 0 0 - 70 —
trimis condolenţele lor mângăitoare. Lucernă. 43-00- 5 2 -- Lână nsp. 12000-124--
exposiţie de costume naţionale. Mohor . 9 5 0 - 10-50
Neputându-le mulţumi pentru aten Măzăriche 7-00- 750
— Expoziţia pictorului Smigelschi, din Fasole . 7-50- 12 — Migdale . 175-00-250 —
ţia ce ne-au dat fiecărui în particular, Smochine 30"00— 38"—
Blaj, va sta deschisă până la 22 Sept. n. Mazăre . ... 6-00- 7 —
îi rugăm să primească mulţumitele noas Mazăr. coj 1 4 0 0 - 22-— Alune . . 138-00—142 —
— Biserica gr.-or. din Pervova a fost Linte . . 10-- 13"— Stafide V. 60‘00— 70 —
tre pe calea aceasta. Păsat . . 5 7 5 - 6 —
jăluită de nişte hoţi necunoscuţi, furând 100
Orăştie, 18 Sept. 1903. Mac . . . 27-00— 29‘— Per. 1 klgr.
coroane. Săm. de in o o -o o - 00 - .
F a m ilia B a reia n u . S. de cânep . 8-75- 9-50 Unt proasp. 1'50— 2" 16
Prune . . 12-75— 16-50 Caş Emental 2"10— 2"20
Mai nou. Lictar . . 16-50- 18-50 „ Groer . 1 2 0 - 140
„ Trapist. 120— 1"50
Untură .
67-00— 68-50
Slănină . 56-50— 59’- „ Liptau . 0"88— 1'30
Evenimentele din Balcani. Zahar brut 22"25— 2250 Brânz. de oae 110— 2"40
Budapesta. Starea critica a ţerii, Cafea lava 75 00—120"—
Zi de zi sosesc ştiri despre noue cioc care dăinueşte acum de mai multe luni, Caf. Santos 36"00— 38’— Bumbac bal. 00 00—00 00
Portoc. iada
5"50—12 50
Caf. Portor. 78'00—120 —
niri între Turci şi bandele bulgare. Aprpape în loc să între în ogaşa cea bună, se Lămâi „ 4-50— 650
în toate comunele unde se întâlnesc, se iau pare c^ se încurcă şi mai mult. Cei Per 100 klgr. Oue (i44o)lada 57-00—63' —
la luptă. Agenţia »Reuter« afirmă, că până cari ar fi chemaţi, ca în cele din urmă Miere . . îo o -o o - 120-- Per 100 Litr.
acum au fost ucişi de cătră Turci 40.000 totuşi să facă o încercare mai cu suc Ceară . . 13000- 1 4 0 - Spirt raff. 145 00—148’—
Nuci . . . 30-00— 60 —
Bulgari, bărbaţi, femei şi copii. Rapoartele ces spre aplanare, se zice că sunt con Cartofi roza 5"40— 6 — Spirt brut 143"00—146 —
„ denat 35'50— 37‘50
consulare spun, că numărul satelor incen tele IhUus Anârăssy şi tostul ministru- Cart. galb. 5 00— 5'75 Trevere . P8-00—100 —
Ceapă roşie 3 00— 6'80
diate din vilaetul Monastir se urcă la 80—100. preşedinte Colpman Szell.' Până de pre- Usturoi . 1200— 16 — Sliguviţ . 110-00- 120.—
sent înse nici âceea nu se ştie, când Piper n . 122 00—142 — Esenţă oţet 95'00— 98"—
Cu toate acestea, se zice, că răsboiu
va sosi M. Sa !§ Budapesta. In privinţa
nu se va face. ... Preţui făinei din 17 Septem n. 1903.
In privinţa aceasta, eată ce spune, aceasta ne aflăm deci cuprinşi de o
după »Neue Fr. Presse*, dl Trandafir Djuvara, ceaţă, prin care greu se poate pătrunde. 0 1 Per 50 klgr. 4 5
3
2
senator, fost ministru plenipotenţiar al Ro 12-70 12-30 11-90 11-50 11-10 10 60
mâniei la Constantinopol: PENTRU INTREPRINZETORI 6 7 7i/3 8 Tărâţe
— Sunt optimist, nu cred că vom Deva. — Pentru zid.rea de nou a po 9-70 9-30 8-00 5-80 4 --
avea răsboiu, adecă atâta timp, cât Rusia dului de pe linia ferată Livezeni Lupeni, nu CURSUL MONETELOR
nu-1 va voi şi se va menţinea înţelegerea mit podul vălii Balea, sunt a să înainta o- 11 34
austro-rusă. Şi toate simptomele ne îndrep ferte până la 22 Sept. n. oficiului de archi- G albinul................ .... 19-05
Napoleon d’or (20 franci) aur .
tăţesc să credem, că înţelegerea se menţine 20 Maree germane aur . . 2348
tectură din Dtva. . .
azi mai mult de cât ori-când. Bilete germ. 100 Mărci . . . . 117-37
Braşov. — Pentru transportarea mai
Dacă însă Bulgaria ar încerca să facă „ francese 100 franci 95-20
multor utensilii de cancelarii sunt a se înainta ,, române 100 lei . . 94"65
o lovitură, atunci ar fi pur şi simplu sdro-
oferte până Ia 22 S- pt. n. oficiului economic
bită de Turcia din Braşov. Vadiu 50 cor. Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
Nu trebue să se uite importanţa mi
Dela 24—30 Sept, n. 1903,
litară a Turciei. Tui cia are în Asia reserve
nesleite şi Turcul e un soldat admirabil. Joi 24 Mediaş.
Vineri 25 Verieţia-inferioară.
Pricina nenorocitelor tulburări din Balcani Tîrgul productelor In Budapesta. Sâmbătă 26 Lăpuşul-unguresc.
e la tot caşul interesele contrare. Bulgari, Duminecă 27 Sic. Alma. Monor.
Luni 28 Abrud. Reteag.
Sârbi, Români, Greci, Albanezi au interese Marţi 29 Sălaşţ a*acul-de sus. Cojocna. Timişoara.
Tergul internaţional de grăne n’a suferit nici O
Etăd. Ciuc-Sereda. Bachnea. Uzon.
contrare unor altora. Mărginirea sferelor de schimbare. Ceea-ce priveşte importul, Rusia are te Mercuri 30 Albalulia. Mă ăşturul-Clujului. Alma-
interese, este politica balcanică a viitorului. renul cel dintâiu, exportând în săptămâna trecută cherec. Codlea. Zelau. Ruşiîn-muţii.
Viitorul e însă foarte depărtat. Nu 16 8 mii. m. m. grâu. Atât exportările din America (comit. Bistriţa-Năseud). Terfalva.
cred că chestia se va putea resolva într’un cât şi importările ei sunt mici. De altcum de present Călindarul vechiu şi non al septemânei.
pieţele europene pun foarte puţin preţ pe grâul a-
timp apropiat.
merican. — Pe piaţa Budapestei preţurile cerealelor încă Dum. a 14-a d. Ros., gl. 5 sft. 3.
Noi Românii stăm în mod firesc de nu sunt sratorite, ci acelea aci se urcă, aci scad. — 20 Eastachiu
D um .
7 Muc. Sozont
partea Turciei, căci interesul nostru e să Săptămâna trecută s’a adus gr&u foarte mult, circa Lum i 8 (f) N ast. Născ. d. D . 21 Mateiu
menţinem atâta timp cât e posibil, Turcia. 400.000 m. m., cu toate acestea preţul i-s’a urcat cu Marti 9 f PP. Ioâch. si Ana 22 Mauricia
23 Tecla
Mere.
Edgar Quinet spunea încă pe la 1856 că 10—15 fii. Pe Oct. s’a încheiat Cu cor. 7'54. — Se Joi 10 Mucenita Minodora 24 Gerhard
11 Cuv. Teodora
cara a avut un comerciu mai întins. Preţurile s’au
România trebue să meargă mână în mână Vineri 12 Muc. Antonom 25 Cleofas
menţinut. Pro Oct. s’a încheiat cu cot. 6T5. — Orzul Sâmb. 13 Muc. Cornelia Sut. 36 Ciprian
cu Turcia. Şi aceasta e pentru noi singura n’a suferit nici o schimbare în preţ. Pro Oct. s’a în
politică adevărată. Rusia urmăreşte astăzi cheiat cu cor. 5'65. — Ovesul a avut o trecere mai Redactor-responsabil: Aurel P. Bareianu,-
