Page 1 - Bunul_Econom_1903_38
P. 1
Anal IV. Orăştie, 27 Septemvrie n. 1903. Nr. 38
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI C0MERC1U
ORflAN AL: „Reusinnli EcoDomice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură, din comitatul Sibiinlni",
A B O N A M E N T E : A P A R E ■ I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t
Pentru R o m â n ia 15 lei pe an. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte. \':-
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10015. în flecare Duminecă. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025. a
noastre româneşti. Şi este bine aşa, pen- Reese deci din acestea destul co
tru-că unii dintre ţeranii noştri cetesc lămurit, eă suntem datori ca rodurile
aceste sfaturi de aşa: încât pe o ureche aduse de un an sau mai mulţi ani buni,
întră, ear’ pe cealaltă iasă ear’ afară. să ştim cum să le întrebuinţăm şi să
Suntem la începutul toamnei, tim Şi-apoi pe astfel de oameni îi poţi aduce căutăm a face, ca în anii de lipsă tot
pul, când omul îngrijat de iarnă, ce de la încercarea vre-unui lucru bun, numai să putem avea ceva. Ceea-ce pentru
multe-ori vine înainte de vreme, caută tocându-le mereu la ureche acelaşi lucru. unii din noi, e ceva străin.
cu dor în urmă la celea-ce le-a făcut Chivernisala, aceasta la poporul Bine ar fi, când ţeranii noştri, tot
în frumoasele zile ale verii. A venit nostru e foarte nesocotită. De aceea şi deauna în săvîrşirea lucrurilor lor, şi-ar
aşa zicând timpul, când trebue să jne când se fac bucatele, ei tot în suferinţe aduce aminte de albină, luând pildă
numărăm bobocii, adecă să ve dela ea, cum îşi agoniseşte toată
dem care-i rodul muncii noastre vara ce-i trebue pe iarnă şi mai
de peste an. are de unde da şi omului.
Adeseori omul nu e mul Dacă se vor face toate aces
ţumit cu rodurile muncii sale. tea şi pe lângă lucrarea pămân
Ştim, că cu toţii am ddri mereu tului ţăranii noştri vor învăţa şi
numai bine, numai belşug, numai ti * ' ~-i alte chipuri cinstite de a trăi şi
sănătate şi fericiri, şi numai a- să nu aştepte ca singur.pămân-
tunci am zice că D-zeu e bun. tul să-i hrănească, şi mai ales
Când însă se întâmplă, că D zeu dacă se vor deda cu chivernisala,
/ . . -fb-C /& \
ne învredniceşte de un an nu atunci se poate nădăjdui, că vor
prea mănos, atunci ne năcăjim r ' ^ - - trăi o viaţă mai bună.
şi ne căim, ba unii aproape chiar Sfaturi, cum s’a zis mai sus,
şi înjură pe D-zeu. Ar trebui însă, se vor tot da; rămâne numai ca
&
ca tot cu mulţumire să primim ţeranii să le urmeze şi va fi bine,
şi cercările ce ne trimite, fără a Căci: Cel-ce lapădă învăţătura,
cârti, căci toate ni-se dau dela ureşte sufletul seu; ear’ cel-ce as
J ii ?** ** 'ăr* *
Dzeu spre binele şi folosul nostru. cultă sfaturi, capătă minte.
Un an de lipsă, este pentru . \ Şi earăşi: cel-ce păzeşte în
noi o îndrumare la lucru şi chi- văţătura bună, pe c ă i l e v i e ţ i i
vernisală. umblă; ear’ cel-ce nesocoteşte
A munci şi a lucra, după mustrarea dreaptă, zăpăcit umblă.
noi, nu este tot una. A munci
însemnează mai ales a-ti încorda. Marea nenorocire din Paris. N’aduee anul, ce-aduce ciasul.
»
toate puterile la un lucru oare
care, după care, foarte adese-ori, se I se află. Şi când au, şi când nu au, tot Deja de luni de zile s’au încercat toate
iveşte un folos foarte mic. A lucra aşa trăesc şi se hrănesc. Şi aceasta se mijloacele pentru aplanarea crisei ministe
riale şi parlamentare ungare, cari s’au născut
însă nu însemnează a-ţi slei toate pu întâmplă tocmai din pricina că nu ştiu
în urma pretensiunilor partidei oposifionale,
terile săvîrşind cutare ori cutare lucru, chivernisi cum trebue mult-puţinul ce-’i
kossuthiste, de a se introduce în armată
ci a te folosi pentru săvîrşirea lui de posed.
limba de comandă maghiară. însuşi M. Sa
mijloacele cele mai corăspunzătoare şi Un proverb românesc zice: »Când şi-a dat toată silinţa, ca situaţia să nu iee un
aducătoare de folos Şi acelea mijloace eşti sănătos, adu-’ţi aminte de boală, caracter grav, ci ca iniţiatorii acelor postulate
sunt, pentru ţeranii noştri, căci de dînşii ear’ când eşti sătul, adu-’ţi aminte de să renunţe benevol la acelea, ca nefiind co
respunzătoare cu legile ţării deja sancţionate.
e vorba, maşinile de cultivat pământul foame «.
Dar’ toate au fost înzadar. Astfel silit a fost
şi împlinirea sfaturilor date de câtră Un altul eară zice: »Se ştrîngem
M. Sa ca, aşa zicând într’un cias să resolve
cărturarii noştri, aproape zilnic prin foile bani albi, pentru zile negre». aceea, ceea-ce nu s’a putut resolva în decurs
