Page 2 - Bunul_Econom_1903_38
P. 2
Pag. 2 _ _______ BUNUtoECj5HO;M ___________________ Nr. Ş8
de mai multe luni, să-şi spună anume cu bleme ce treboc .se le îndeplinească ar V. Unelte agricole. La cererea clientelei
vântul Seu din urmă în această chestie, care mata spre binele ambelor teritorii ale noastre am mijlocit şi cumpărarea câtorva
a agitat atât de mult spiritele politieianilor Monarchiei n’ar face, decât s<5 o slă pluguri şi o măşină de treerat — la care,
maghiari şi austriaci. bească, — că :nici odată nu voiu re calculând o prea modestă provisiune. am
Eatâ acel cuvânt: nunţa la acele,.drepturi şi Îndreptăţiri, realisat un profit curat de cor. 48 95.
înalt ordin de zi câtră armaţi. . cari sunt garantate supremului şef al VI. Depuneri. In ultimele zile ale anu
eu S6-Mi ' rCmânâ armata corn ună şi lui de gestiune, încrederea publicului faţă de
Afaceri de stat importante m’au unitară, aşa cum este ea acuma, con
reţinut, de n’ara putut, după cum aşi stituind o forţă puternică spre apărarea însoţirea noastră s’a manifestat si prin elo-
fi dorit atât de mult, şă iau parte la monarchiei austro-ungare împotriva ori carea de Depuneri la însoţirea noastră, aşa
că cu finea anului cifrăm şi cor. 8434‘46 ca
manevrele din acest an ale corpului 7 cărui duşman. , ;• .... depuneri.
şi 12 de armată.
Credincioasă jurământului seu, în
VIL Casele proprii. Felul afacerilor
însărcinând pe Alteţa Sa imperială treaga mea puţere armată va înainta
noastre, consideraţii de politică economică
şi regală, domnul Archiduce şi general pe calea îndeplinirei serioase a datoriei
şi miseria de cuartire ce domneşte în Hune
de cavalerie Francisc Ferdinand ca sg sale, petrunsă de acel spirit al concor
doara — a îndemnat direcţiunea noastră şă
mS suplinească, din rapoartele sale am diei şi armoniei, care rcspectează ori-ce
folosească o ocaşie potrivită şi să cumpere
avut necontenit cunoştinţă despre cur particularitate . naţională şi resoalvă în piaţa de aici casa şi grădina, ce a fost
sul manevrelor şi am avut mulţumirea, ori-ce contradicţie, utilisând calităţile proprietatea dlui Juchd Ferencz. Pe intravi
la care me aşteptam, de a auzi dela deosebite ale fiecărui popor spre binele
lanul cumpărat să află o casă principală cu
Alteţa Sa numai laudă şi recunoştinţă întregului celui mare.
6 odăi de locuit, un local de prăvălie cu lo
despre starea generală şi operaţiunile Dat în C h lo p y , Sept. 16, 1903 calurile secundare. In curte apoi să află 2
atât a celor două corpuri de armată, case independente şi 4 odăi în legătură cu
cât şi ale detaşamentelor mai mari de * Francisc lo sif m. p.
edificiul principal apoi un magazin şi
honvezime, cari fură trimise acolo. Ziarele maghiare în urma acestui ordin edificii ecnomice. Pe lângă aceste o grădină
La manevrele mari ale cavaleriei scriu foarte vehement contra M. Sale, zicând de aproape 1\t jugăr catastral.
din Galiţia, fiind Insu-mi de faţă, din că Ungaria trebue să se despartă total de
Preţul cumpărării a fost de 20.000 cor.
nou m’am putut convinge despre dis- Austria, ca împăratul Austriei să nu mai fie
pe care fam solvit deplin.
posiţiile lor instructive, despre condu şi Rege al Ungariei.
Rentabilitatea acestei realităţi apare lă
cere şi executare, precum şi despre
murit din faptul, că chiriaşul de pânâ-acum,
excelenta stare şi eminenta capabilitate
ne dă în decurs de 3 ani câte 1600 coroane
de serviciu a tuturor trupelor, cari au anual.
luat parte la acele menevre.
însoţire economică de magazin şi VIII. Profitul curat'. Luând în conside
Cu cât este mai justificată părerea
anticipaţiuni în Hunedoara. rare tinereţa însoţirii noastre şi felul aface
favorabilă a Mea despre valoarea mi
, ---- •> » t » «K---------------- -------- ■ ; rilor noastre şi mai pe sus de toate, nizuind
litară, despre serviciile devotate şi des
să aşternem însoţirii noastre o temelie cât
pre cooperarea armonică a tuturor păr Raportul direoţituiii ! mai solidă şi mai puternică — vă rugăm să
ţilor din armata Mea, cu atât mai mult cătrâ primiţi propunerea noastră, ca întreg profitul
trebue, şi cu atât mai mult vreau a-i I-a adunare generală ordinară a Însoţirii.
curat al primului an de gestiune şă-’l pre
menţinea actualele ei instituţiuni dove daţi fondului general de reservă, ce să va
dite ca bune. (Urţnare şi fine). crea de adunarea presentă. Când vă rugăm
Se afle cu deosebire armata Mea, IV. Mijlocirea de împrumuturi hipo- primiţi propunerea aceasta, Vă împărtăşim
să
— a cărei organisare solidă, tendinţele tecare, incdsso şi provisiuni au adus înso că atât membrii direcţiunii şi ai comitetului
unilaterale, cari ignorează înaltele pro- ţirii un profit curat de cor. 31048. de supraveghiere, cât şi funcţionarii însoţirii,
F O I Ţ A Cel mai mare dintre cei patru fraţi, a Brâncoveanu oftă adânc şi zise:
cărui faţă voinicească era încunjurată de o — Doamne! facă-se voia Ta!
barbă mare, se uită la cadavrul frate-lui seu, — Brâncovene, — zise Sultanul,— un
Carmen Sylva şi îl podidiră lacrămile. singur copil îţi mai rămâne. Gândeşte-te binel
Sultanul băgă de seamă. Brâncoveanu se uită la copilul cel plă
Constantin Brâncoveanu. — Lapădă-te, fiu meu, de legea ta;
pând, îşi văzu soţia leşinată, îşi văzu fetele
ţie ţi-e dragă vieaţa; treci la legea noastră plângând cu hohot, dar’ răspunse fără şovăire:
(Urmare şi fine). şi ai să fii fericit! — Facă-se voia Domnului!
Fiul lui Brâncoveanu însă păru că nici — Copile, zise Sultanul, dă-te la legea
Sultanul arătă pe al doilea fiu. Acesta
n'ar fi auzit cuvintele lui, ci scoase din haină noastră şi vei trăi!
căzu în genunchi în faţa tatălui seu. Bătrânul
o icoană, pe care o purtase pe inimă. Ochii lui dulci căutară spre tatăl seu,
îngălbeni de frică, că nu cum-va fiul seu să
— Dacă i-e cuiva de aci milă de par’că ar fi vrut să dobândească deia privi
slăbească; dar’ el ridică spre dînsul ochii sei
mine, să trimită icoana aceasta tinerei mele rea lui curaj şi putere.
pătrunzători şi zise roşindu-se:
soţii. Ea să-i ajute, când i-se va apropia — Eu mor bucuros, tatăl strigă dînsul
— Tată! numai eu ţi-am adus năcasuri
ceasul morţii. cu voce limpede. Sunt mic, într’adevăr, dar’
şi ţi-am turburat vieaţa din pricina inimei
Vocea îi tremura, nici o mână nu se sunt din neamul tău.
mele slabe şi sângelui meu iute. Nu pot să
ridică, ca să apuce giuvaerul. Atunci el aruncă Şi se rostogoli şi capul lui.
me duc să dorm somnul de veci, pânâ-ce
icoana la pământ şi o călcă în picioare, Atunci i-se duse şi puterea bătrânului.
nu-ţi voiu săruta mâna şi nu-ţi voiu cere ertare 1
zicând: Căzii în genunchi, trase la sînu-i cadavrele,
Faţa bătrânului se însenină" „iarăşi şi
. — Aşa, încaltea n’are să fie spurcată le rnângăe şi le sărută, se jeli, îşi chemă co
blagoslovindu-l îi zise: de voi, păgânilor I piii drăgostos pe nume, pe urmă se ridică
— In ceasul acesta, ori-ce Jgreşală e Pe urmă îngenunchift, sărută giuvaerul şi zise cu glas puternic: — ’Mi-aţi omorît,
izbăvită, fătul meul... Du-te la Dumnezeu 1 cel sfărîmat şi făcu el singur semn călăului păgânilor, patru feciori. D-zeu să vă prăpă
Si tot îngenunchiând, îşi întinse şi acesta să-i tăe capul, care, când căzu, stropi cu dească iarăşi şi iarăşi! Să vă strângă de pe
capul spre gâde. sânge pe Sultan. faţa pământului, cum se risipesc norii în faţa
