Page 4 - Bunul_Econom_1903_38
P. 4
B UNUL E C O N O M Nr. 38
Junghiu,
P e n t r u E c o n o m i Advocatul poporului
Se feibe în vin alb lemnul Domnului
şi se bea cât se poate de feibinte. Burueana Martorul, citat fiind de ori-ce auto
Stropirea pomilor roditori.
să se lege pe locul unde este junghiul. Sau ritate publică, trebue să se presente ta ziua
Dacă voim'să avem pomi roditori să se bea un păhăruţ de rachiu bun, în care şi ora nu milă, căci altcu m va fi pedepsit Cit
nătoşi, să aut întrelăsâm a-’i stropi, după-ce s'au pus şi 2 picături de Rosmarin. bani, ba chiar şi cu închisoare. Contra sen
le-am cules rodurile şi i-am curăţit, cu ur tinţei de pedeapsă se poate recura în timp
Contra nasului roşu.
mătoarea apă de var: de 8 zile. li stă martorului însă în drept, cai
Se iau 3 klgr. de peatră vânătă şi se Se întrebuinţează cu succes următoarea să-şi facă socoată despre toate perderile şi
topeşte în vre-o 3 litri de apă feartă, după- ' pomadă compusă din: spesele avute în aceea zi, şi a pretinde ime
ce s’a topit, şe amestecă turnând cu încetul, ! Ergotină 3 grame. Oxid alb de zinc diata restituire a lor dela partida care l’a
I 7 grame. Vaselină 30 grame.
cu un băţ, în 5 litri de apă rece, conţinută chemat, eventual dela advocatul acelei partide
într’un butoiu; apoi după-ce s’au topit deo sau dela judecătorie. (Art. de lege LIV. §.
i Lesicări (umflături) ăe picîoăre.
sebit 3 klgr de var alb, în 2 litri de apă, 206 din 1868).
se amestecă şi aceasta în totalitatea apei de Se întâmplă adesea, că umblând mult,
mai sus. ies nişte beşici foarte dureroase pe picioare, Contra alegerii membrilor de
i Ungândune picioarele cu următoarea alifiie, primărie se poate face recurs, în timp de
Şi cu un pulverisator se stropeşte până
| scăpăm repede de aceste beşici: 15 zile dela publicarea resultatului, la comi-
lă crengile cele de mai sus.
[ Săpun alb 50 gr., său de luminare 50 siunea administrativă. Recursul este a se
Acest amestec, destul de uşor de făcut,
gr., alcool camforat 25 gr. şi oţet camforat înainta prin fisolgâbirău. (Articlul de lege
distruge muşchii şi ouăle insectelor, precum
| 25 grame. XXVI. §. 81).
şf toate boaleie, de cari sunt atinşi pomii
roditori. | Leşinul. Contra preliminarului de spese
Amestecul acesta dă pomilor multă pu
Celui cu leşin i-se desfac legăturile, se al comunelor se pot face observări în timp
tere. Trebue să se repete această lucrare în
duce la aer curat în casă, se stropeşte pe de 15 zile delta data publicării aceluia. (Art.
fiecare an, ca să se susţie sănătatea lor.
! faţă cu apă, oţet, apă colonia la nas, se fac de lege XXII. §. 120 din anul 1886).
Petrolul este asemenea foarte bun pen
frecături la tâmple. Să stea culcat întins, cu
tru stropire. Desgroparea sicrielor se poate face
i capul mai jos, se fac stropiri cu apă rece pe
număr pe lângă îngăduinţă dela autorităţi.
| faţă, i-se dă să bea vin negru încălzit, ori
înmulţirea rodurilor. j rachiu, cognac. (Art. de lege XIV. §. 123 din 1876).
Grâul care ai să-l sameni, sau* şi altă Contra disposiţiunîlor făcute de
plantă, pune-1 să se moaie în apă, 24 cia- PENTRU MESERIAŞI primării cu ocâsiunea încuartirărilor de sol
suri, în apă pune şi puţină salitrâ. Apoi îl daţi, se poate face recurs la solgăbirău, în
scoate şi-l samănă, ear’ cu apa care rămâne Gravatul (scrisul) ps metal şi sticlă. scris sau verbal, dar’ până Ia hotărîrea adusă
stropeşte ţarina. de acesta, trebue împlinite disposipile luate
Gravatul pe ori-ce metal se face aco
Alt mod este următorul: de primărie. (A rt de lege XXXVI. §§. 14 şl
perind faţa metalului cu o pătură de ceară 54 din anul 1879).
Grâul ce are să se samene să se moaie topită; se lasă a se; usca şi pe urmă se scrie
mai întâiu într’un vin bun şi după aceea să cu un vîrf ascuţ.t ca să pătrundă ceara până
se samene. la metal. In golul făcut astfel, să se toarne
Sau: oţet tare sau mai bine acid acetic dela far Pentru femei.
Fă leşie de cenuşe din mai multe fe macie.
luri de erburi arse, şi pune grâul sau alt rod Peste acesta să se pună un amestec fă Compot de pere.
să se moaie în această leşie timp de 24 cia- cut Cu 100 grame de alaun (peatră acră) şi
suri şi apoi îl samănă. 100 grame de peatră vânătă (sulfat de cupru) Se aleg pere de Cele bune, coapte, dar’
nu prea moi, se curăţă şi se taie felii, li-se
copt în o cratiţă în cuptor.
rade coada cu cuţitul, se pun să stea câtva
Pentru a face gravura mai adâncă, du
în apă rece, apoi se ferb până se moaie,
Medicul casei. pă-ce s’a lăsat pe metal această composiţie atunci se pun de nou în apă rece; se scot
se spală cu apă multă ceara, fără a freca şi
de-acolo şi se sbicesc pe sîtă, se pun pe
pe urmă se începe ear’ operaţia cu oţet şi
urmă în zahăr curăţit şi după 24 ore se ferb
Scrofulele. cu composiţie. cu zahăr 4 minute, apoi se lasă eară să se
Dacă se face operaţia de 3 sau 4-ori,
Se bea ceaiu din mierea ursului, de fe- răcească. Atunci să pune zahărul să se lege,
vom căpăta o scriere foarte bine făcută.
rigea, de morcov, de suc de nucă verde; se se dă ferbinte peste prune, şi după-ce se ră
*
mai fac apoi băi sărate, cu pucioasă, cu foi ceşte, se toarnă în sticle.
Grăsime pentru uns trăsurile sau maşinile. *
de nuc verzi şi cu piperul lupului; oblojeli
De obiceiu trăsurile şi maşinile se ung
cu stevie, su sfeclă, cu morcov, sfeclă cU apă Şuncă în frigare.
numai cu untdelemn simplu, acest mod de
de var, spălaturi cu acid fenic; se bea unt Se pune o şuncă în vin alb vechiu ca
ungere are neplăcerea, că costă mult şi ce e
delemn, frecări uscate pe corp, mâncare bună ceapă şi morcovi tăiaţi telii, cimbru şi frunze
mai rău este, că acesta se trece foarte re
şi haine calde. de dafin. Vasul în care s’a pus şuncă trebue
pede. De mai mulţi ani se întrebuinţează Cu
să fie bine acoperit cu o cârpă, ca să nu ră
mUlt succes grăsimi compuse din diferite ma
Arsură pe corp. sufle. După-ce a stat aşa câtva timp, se pune
terii, pentru ungere.
Contra arsurii să se frece corpul cu Una dm acăste grăsimi se compune în frigare şi se stropeşte mereu cu zama în
muştar alb pisat mărunt şi lapte dulce, sau din: său curat 1 parte, untdelemn de măsline care a stat. Când e aproape friptă, i-se scoate
cu uleiu sau untdelemn amestecat cu albuş 1 parte. Acest amestec nu se topeşte decât şoricul, se tăvăleşte în pesmet pisat, se pune
de ou bătut şi presărat cu cenuşe de linte la 30 de grade când este pus pe osie. din nou în frigare ca să se rumenească şi se
arsă. Se mai foloseşte şi sânge de epure Altă grăsime se compune din: plomba- servă cu marinata în care a stat, care niai
amestecat cu rachiu, ungăndu-se trupul cu el- gină în praf fin 30 gr., untură de porc 170 gr. nainte trebue ' rumenită cu unit şi scăzută.
