Page 1 - Bunul_Econom_1903_39
P. 1

A n al  IV .                               Orăştie,  4   Octomvrie  n. 1903.                                       Nr.  39














                    REYISTA  PENTRU  ACRiCULTURA,  INDUSTRIE  Şl  C0MERC1U
        ORGAN  AL:  „Reuniunii  Economice  din  Orăştie11  şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul  SiMiului11.


                    A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                              I N  S E R Ţ I U N I :
        Pe an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fL)                           se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
                Pentru  R o m â n ia   15  lei  pe  an.  în  flecare  Duminecă.                   Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
           CJTUL  CASEI DE  PĂSTRARE POŞTALE  Nr.  10095.                                          C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  PO ŞTALE  Nr.  10025.

                                                   cătanele  numai  jse  câte  un  an.  Şi  a-  nu  s’a putut  rupe atâta  vreme,  ca  dieta
                    Nu  uitaţi                     nume dî^ j l ^ lf^votarea asta se întemplă  să  voteze  pentru  autiţ,. acestg,  dările  şi

        de  dobă  şi  de  steag.                   în  fiecare  primăvară.  In  primăvara  asta  cătanele.  Aşa  am  ajuns' în  Situaţia,  tx.
                                                   regele  a  cerut  prin  guvernul  ţerii  mai  să  chiamă  »ex-lex«  (în  afară  de  lege).
                                                   multe  cătane,  ca  până  acum.  Cum  în         Starea  asta  e  pentru  ţeară  foarte
             Vedem  cu  toţii,  că  în  anul  acesta  dieta  ţerii,  în  vremea  asta  sunt mai  tot  păgubitoare  şi  nime  nu-i  poate  şti  sfîr-
        nime  nu  ne  cere  să  plătim  darea  şi  Unguri,  aceştia  au  zis,  că  numai  aşa  şitul.  Se  poate  să  mai  ţină  mult  încă
        nime  nu  ne chiamâ feciorii  la asentare.  votează  cătane  mai  multe,  dacă  în  lucrurile  încâlcite  şi  să  poate  să  vină
        De  vreme-ce  mulţi  dintre  noi  nu  ştim  schimb  le  dă  dreptul,  ca  regimentele  în  curănd  la  ogaşa  renduită.
       să  ne  tălmăcim  rostul  şi  pricina  ade­  din  Ungaria,  să  fie  de-aici  înainte  co-   Odată  însă  totuşi  trebue  să  vină
       vărată  a  acestor  stări  de lucruri                                                          şi  atunci  va  fi  atunci.  In  câte­
        neobicinuite,  credem uşor poveş­                                                             va  zile  dieta  va  vota  dările  şi
       tilor goale,  ce  se pornesc  şi  prin                                                         cătanele.  In  ţeara  întreagă  se
        asta  ne  facem  un  rău,  pe  care                                                           vor  porni  ca  fulgerul  asentările
       mai târziu îl vom simţi păgubitor.                                                             şi  strîngerea  dărilor.  Sute şi mii
                                                                                                      de executori (jucuţei)  vor năpădi
             Primim  aproape  în  toată
       ziua  zeci  de  scrisori,  prin  care                                                          satele  noastre  şi  vor scoate  fără
       cetitorii  noştri  ne  întreabă  ce                                                            milă  dările ce  s’au  grămădit ne­
       este  adevărat  din  vorba,  că  da­                                                           plătite.  Şi  va  fi  amar  şi  vai  de
       rea  de  pe  anul  acesta  s’a  şters                                                          omul  sărac  şi nepregătit  la asta.
       şi  că  nu  va  mai  trebui  plătită                                                           Feciorii  voinici  de  lucru  îi  vor
       nici-odată.  Şi  apoi,  că  feciorii                                                           strînge  sub  steag.  Executorii ne
       noştri,  cari  în  anul  acesta  nu                                                            vor  lua  şi  coaja de  mălaiu,  pen­
       au  fost  chemaţi  la asentări,  câş­                                                          tru  darea  îngrămădită.
       tigă  un  an  de cătănie,  căci  anul                                                               Ca  să  nu  ajungem  reu  şi
       acesta  li-se  socoate  ca  împlinit                                                           să  nu  ne prăpădească  nime ave­
       la  cătănie.                                                                                   rea  noastră,  câştigată  cu  multă
             Răspundem  tuturor  şi  ves­                                                             trudă,  întoarceţi  spatele vorbelor
       tim  cetitorilor  noştri  iubiţi,  că                                                          goale  şi  răuvoitoare  şi  ascultaţi
       din  vorbele  răspândite  nu  e  ni­                                                           sfatul  nostru,  pe  care  Vi-’l  dăm
       mic  adevărat.  Adecă:  pentru-că                                                              din  inima,  ce  Vă  are  dragi:
       în  anul  acesta  nu  ni-se cere da­                                                                Mergeţi  nesiliţi  cu  dările la
       rea,  aceea  nu  se şterge şi feciorii                                                         notari  şi la  perceptorii.  Dacă nu
       care  vor  fi  asentaţi  mai  târziu                                                           vi-le  primeşte,  alege-vi-ţi  Dvoas-
       nu  câştigă  nici  un  an.  Ca  să          Marea  casă de vânzare parisiaoă  din  Budapesta.  tră,  în  fiecare  sat  câte  un  în­
       cunoaşteţi  cu  toţii  adevărul  spuselor  mandate  în  limba  ungurească  şi  nu  în  crezut,  care  să  vă adune  banii  de  dare
       noastre,  vom  descrie  pe  scurt  isvorul  cea  nemţească,  cum  e acum.  Mai  marii  şi  să-i  depună  pe  cărticică  la  una  din
       stărilor  de  azi  din  ţeara  noastră şi  sta­  cătanelor  însă  zic,  că  prin  aceasta,  ar­  băncile  noastre,  care  vă  este  mai la  în­
       rea,  ce  va  urma  după-ce  lucrurile  din  mata  monarchiei  noastre  s’ar  împărţi  demână.  Plătiţi  în  rate  şi  în sume  cum
       nou  vor  ajunge  în  ogaşa  lor  regulată.  în  două  şi  s’ar  slăbi.                puteţi,  mici ori  mari,  până când  credeţi
            Avend  ţeara  noastră  constituţiune        Din  neînţelegerea  asta  apoi  s’au  că  cu  suma  plătită  vi-se  poate  plăti
       (anume renduială pentru  cârmuire), nime  pornit  valurile  certelor  şi  a  încâlcituri­  darea  întreagă  pe  un  an.
       nu  are  la  noi  dreptul  să  ceară  dări  şi  lor  nespuse.  Nici  unii  nici  alţii  nu  lasă   Şi  apoi:
       cătar.e,  fără  învoirea  dietei  şi  a  sanc­  din  ce-au  apucat.  De-aceea  de  azi-pri-   Feciorii,  care  sunt  buni  şi  sosiţi
       ţiunii  regelui.                            măvarâ  să  tot  ceartă  într’una  în  dieta  la  asentări,  să se  înştiinţeze  la comanda
            Dieta  totdeauna  votează  dările  şi  ţerii.  Aşa_ să  face,  că  în  toiul  certelor  militară  de  bună  voie,  ca şă-’şi  înceapă
   1   2   3   4   5   6