Page 3 - Bunul_Econom_1903_39
P. 3

Nr .39                                             BUNUL  ECONOM                                                     Pag.  3

             Scandalul  se  porneşte  atunci  cu  o  pu­  dus  pe  1  Oct.  la  Viena,  să  fie de  faţă   Marile  pateri  şi  Taroia.  In
        tere  elementară.                           la  dejunul  ce  s’a dat în onoarea ţarului,  cercuri  bine  Informate  se  asigură,  că
             Khuen  abea  mai  poate  continua  şi  care  a  sosit  la  Viena.
                                                                                               Austro-Ungaria,  Italia," Rusia  şi  Francia
        după-ce  spune  că  el  cu  Korber  n’a  vorbit
                                                         Depinde  însâ  dela  răspunsul  ce-1  s’au  înţeles  pentru  a  face  rinduialâ  în
        despre  chestii  militare  s’aşează.
                                                    va  primi  dela  cabinetul  M.  Sale  că  va   Balcani.  S’a  şi  dat  ordine  corăbiilor de
             Era  vădit,  că răspunsul  dat  de  Khuen   merge  ori  nu  la  Viena,  şi  peste  tot,
        oposiţiei,  n’a mulţumit nici pe  guvernamentali.  că  M.  Sa  îi  primeşte „ ori  nu  demisia,   râsboiu  să  stea  gata  de  plecare.
             Daniel,  care  conducea  desbaterile,  s’a  fiind  adecă  şi  alta  deslegare:  să-i  dea
        coborit  din  scaun  şi  Apponyi  s’a  urcat • să  disolvarea  şi  pe  onorabilii  conspiratori   Tovărăşie  bulgaro-sârbă. Per­
        conducă  el  şedinţa.                       să-i  trimită  la  plimbare.               tractările  dintre  Sârbi  şi  Bulgari  au
             După-ce  Pichler  spune  că  ţeara  cu  to­
                                                                                               dus  la  bun  sfîrşit.  Cele  douâ  state  s’a
        tul  alt  răspuns  ar  fi  aşteptat  dela  primul   Ţ a ru l  Riudei  In  V iena.  Mer-  înţelas  ca  împreună  să  ţină  piept  îm­
        ministru,  Kossuth  propune,  ca  dieta  să  nu
                                                    curi  în  30  Septemvrie  a  sosit  la  Viena  potriva  Turcilor.
        primească  răspunsul  lui  Khuen,  ci  să  se  ţină
        mâne  şedinţă  şi  să  se  discute  asupra  Iui.  Ţarul  Rusiei  Nicolae  al  Il-lea,  însoţit   In  acelaşi  timp  amândouâ  statele
                                                    de  contele  Lambsdorff.  La  gară  a  fost  au  trimis  cătră  hotarul  Turciei  câte
             Szentivânyi,  fruntaş  apponyist,  în-
        tr’astea  vorbea  cu  Hâdervâri  şi  din    întimpinat  de  M.  Sa  Monarchul  şi  de  douâ  corpuri  de  armată.
        gesturile  şi  atitudinea  sa  se  vedea,  că  toţi  archiducii  aflători în Viena,  de con­
        nu  aprobă  pe  primul-ministru.  Când  sulii  ruşi  din  Viena  şi  Budapesta.  Cei        Constantinopol,  28  Sept.  Am­
        auzi  propunerea  lui Kossuth,  se întoarse   doi  Monarchi  s’au îmbrăţoşat şi  sărutat.  basadorii  marilor  puteri  au  cerut  for­
        spre  el  şi  făcu  semn  de  aprobare.                                                mal  Porţii,  să  retragă  trupele  din  Ma­
                                                    Dela  gară  până  la Schdnbrunn  stradele
             Contele  Apponyi  întrebă  atunci      erau  strălucit  decorate  cu steaguri  aus-   cedonia.  Turcia  a  refusat.  Ea  a  ordo­
        Dieta,  dacă  primeşte  propunerea  lui                                                nat,  dimpotrivă,  mobilisarea  de  trupe
        Kossuth.  Din  toate  părţile  se  striga:   triace  şi  ruseşti.  Pe  stradele  dela  gară   nouă  în  Anatolia,  destinate  a  fi  aduse
        Da,  da,  primim.                          până  la  palatul  de  vară au  fost  pe am­  de  urgenţe  în  Macedonia.
             Presidiul  anunţă  deci,  că  mâne  se   bele  părţi  înşiraţi  11.000 soldaţi  din  ar­
        va  ţinea  şedinţă  pentru  a  se  dkcuta  mata aflătoare  în  Viena.  La  prânzul  de      Sentinţa  In  prooesul  ofioeri-
        asupra  răspunsului  primului-ministru.     gală s’au rostit toaste de conţinut politici   lor  Sârbi.  Tribunalul  militar  a  pro­
             Oposiţia  plecă  din  sală,  când  din­  referitor  la  situaţia  din  Balcani.  După  nunţat  sentinţa  în  procesul  oficerilor
        tre  guvernamentali  se  cerb  votare  în   prânz  Monarchii  au  plecat  la  Murzteg,  din  Niş.  Căpitanii  Novacovici  Milan  şi
        regulă.  Fiindcă  se  cerea  cu  insistenţă,   unde  s’a  ţinut  vânătoare  arangiată  în   Lazarevici  au  fost  condamnaţi  la  câte
        presidentul  ordonă  votare.                                                           doi  ani  închisoare  şi  degradaţi;  căpi­
                                                    onoarea  Ţarului.
             O  parte  mare  a guvernamentalilor                                               tanii  Dudarovici  şi  Lyubomirski  la  câte
        votează  cu  kossuthiştii  şi  ,cu  poporalii.                                         un  an  închisoare,  locotenenţii  Todoro-
                                                        Fostul ministru-preşed. Khuen
             Sensaţia  e  mare.                                                                vici  Aza,  Svetkovici  Milan  şi  Jezram
                                                   Hâdervâry  a  declarat,  că  demisiunea  Georgevici  la  câte  8  luni  Închisoare;
                            *
                                                   sa  e  irevocabilă.  —  Se  crede  însă,  că  fostul  medic  de  curte al regelui Alexan­
             După  şedinţă  Khuen  s’a  sfătuit    Maj.  Sa  şi  de  îi  va  primi  demisiunea   dru  Dr. Velicikovici şi locotenentul Lou-
        mult  cu  amicii  sei,  ear’  drept  resultat                                          thievici  la  câte  1  lună  închisoare,  ceia-
        al  sfătuirilor  a  tost  —  cel  puţin  aşa   tot  pe  Khuen  îl  va  încredinţa  cu  gira­  lalţi  la  4  luni.
        afirmă  ziarele  —  că  şi-a  înaintat  te­  rea  afacerilor.
        legrafic  demisia  M.  Sale  şi  nici  nu  s’a


       tine,  dar’  n’aşi  fi visat  nici-odată  că am  prins   gându-1  departe  de  dînsa  ii  strigă:  «departe,  tremurau uşor când z cea:  „Dar’ nu  era tăcere
       dragoste  de  un  netrebnic  fricos!  —  Păuna   fugi  de  aici  şi  te  ascunde,  căci  altfel  mor  şi întunerec  la  mine  când  ardea  muntele ?”
       îşi  ascunse  faţa  cu mântie,  plângând.   de  ruşine!»  închise  apoi  uşa  şi  stinse  lumi­                       (Va  urma).
             —  Eu  gândeam  că  o  să  mă  primeşti   narea.  Cu  inima  sârindu-i  în  piept,  se  uita
       cu  bucurie,  o  să  mă  ascunzi  la  tinel  după Tănase,  plecând  şi  pitindu-se  în umbră   Marea  casă  de  venzare  parisiană
             —  Ol ruşine,  strigă fata, ruşine că m’am   după  case,  ea  vâzii încă  muntele cum licărea,
       logodit  ţie;  dar’  ascultă  ce-'ţi  spun  eu  acum,   şi  se  întuneca  încet,  şi  ea  nu  dete  nici  un   din  Budapesta.
       că  mai  curând  ori  arde  Bucegii,  decât  eu   râspuns  când  veniră  s’o  cheme  să  vadă  mi­
       să-’ţi  fiu  ţie  nevastă.                  nunea.                                                    (Vezi  ilustraţia).
            —  Şi  eu,  strigă  Tănase,  şi  eu  îţi  spun   Din  aceea  zi toţi  văzură  pe Păuna  afară   In  25  Aug.  n.  pe  Ia  orele  7  seara  a
       ţie  că  nu  mă  vei  vedea  de  acum  decât schi­  din  calevsarbădâ,  nu  mai  rideau  buzele  de   isbucnit  în  «Marea  casă de vânzare parisiană»
       lod  ori  mort!                             pe  care  sburau  aşa  de  lesne  glumele şi  erau   din  Budapesta,  str.  Kerepes  qr.  38,  un  foc
            In  acel  moment  Stau  faţă-’n faţă  amân­  totdeauna  gata  la  răspuns  şăguitor  şi cu  tăiş.   îngrozitor,  care  a  mistuit  întreg  palatul,  se­
       doi  tinerii  cu  ochii  aşa  de  aprinşi  de  mânie,   In  tăcere  îşi  vedea  acum  de  lucru  se  simţea  cerând  o  mulţime  de  morţi.  Focul  s'a  ivit
       încât  luceau  în  întunerec.  De-odată  se  răs­  insă  adesea  aşa  de  obosită,  incât  era  silită   mai  întâiu  în  etagiul  I.,  apoi  cu  o  mare  iu-
       pândi  de-asupra  lor  o  lumină  roşie,  şi  când   să  se  aşeze  pe  marginea  fântânii  şi  cu  apă   ţală  în  al  Il-lea,  III-lea  şi  IV-Iea.  Palatul  în­
       priviră  în  sus,  le  păru  că  s’a  aprins  unul din   să-şi  răcorească  fruntea.  Câte-odată  îşi  pri­  treg  era  o  mare  de flăcări.  Pe vremea  isbiic-
       vârfurile  stâncoase  ale  Bucegilor.  Tot  mai   vea  visând  faţa  în  fântână,  ori,  speriată,  se  nirii  focului  se  aflau  în  magaziile  din  parter
       mare  se  făcea  jăratecul,  până-ce  se  ridică  o   uita  în  sus  la  Bucegi.  Neaşteptat  începu  a se  vre-o  65—70  calfe,  vre-o  200  muşterii,  şi  in
       flacără  roşie  din  care  părea  că  sare  stele.  zice,  că  Tănase  ar  fi  fost  în  sat;  cutare  şi  etage  vre-o  40—45  persoane.  Cei  din  etagiu
       Logodnicii stau înmărmuriţi.  Ferestrile caselor  cutare  susţinea  că  l’a  văzut  la  lumina  mun­  săriau  jos  pe  trotuar,  rămânând  mulţi  dintre
       vecine  începură  a  se  deschide,  oamenii  stri­  telui  în  flăcări,  că  i-a  auzit  chiar  glasul  îm­  ei  morţi.  Scenele  ce  s’au  petrecut  nu  se  pot
       gau  unii  câtră  alţii:  arde  pădurea!  ba  arde   preună  cu  acel  al  Păunei.  Când  o  întreba   descrie.  Ilustraţia  de  pe  pag.  I.  representă
       muntele!  Cânii  lătrau,  cocoşii  cântau.  Atunci  pe  dînsa  despre  aceasta,  picături  de  sudoare  edificiul  în  ziua  ce  a  urmat  focului.
       Păuna  apucă  pe  flăcău  de  umăr,  şi  respin-  i-se  puneau pe frunte  şi în  jurul buzelor,  care
   1   2   3   4   5   6   7   8