Page 1 - Bunul_Econom_1903_40
P. 1
Anal IV. Orâştie, 11 Octomvrie n. 1903. Nr, 40
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl COMERCIU
ORGAN H : „Rmniii Economice din Orăştie" şi „Reanimi române de agricultura din comitatul Slbiinlai".
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl-); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu preţ uri moderate.
Pentru R om ânia 15 Iei pe an. In flecare Duminecă. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025.
(duzii, pomiţarii), e un mijloc foarte bun letnici cu munca, ce le crează aceste
Isvoare de câştig. cultivarea vermilor de mătasă. noue isvoare de venite, binele să va
Pentru satele aşezate la şesuti cu sălăşlui în satele noastre. Căci atunci
De toate au ţeranii noştri: căsuţa fânaţe întinse sau grădini cu pomi e ţeranii noştri şi în cele mai multe ca
pentru locuit, pământul de pe care a- un bun isvor de câştig stupăritul. şuri muierile şi copii acelora vor câş
dună grâu şi cucuruz şi grădinile cu Aceste şi alte multe de felul acesta tiga cu uşurinţă coroanele trebuincioase
poame şi legumi. Banii însâ sunt corbi sunt astfel de isvoare de câştig, care pentru sare şi oţet, aţă şi ac şi câte
albi prin satele noastre. De alte mărunţişuri. Ba de multe-
multe-ori nu se află în câte ori vor rămânea şi pentru
un sat nici crucerii pentru cumpăratul unui purcel ori
sare şi uloiu de lampă. Vrend viţel.
să ajutăm pe ţeranii noştri, In numerii viitori vom
trebue ca înainte de toate să desluşi câteva soiuri de muncă
le arătăm, să-i îndrumăm la prin care ajungem la noue is
astfel de isvoare de câştig, voare de câştig.
care să le asigure baremi cru
cerii trebuincioşi pentru nea
Agricultura
păratele lipse casnice.
Nu să găseşte în toată în Statele-Dnite ale Americei.
ţara un astfel de sat, care să
Asociaţiunea de agricultură
nu îmbie unul sau mai multe
germană a arangeat un turneu (că
isvoare de câştig lateral, adecă lătorie) în Statele-Unite, pentru-ca
astfel de muncă, pe care să representanţii agriculturii germane
o putem face pe lângă munca să aibă ocasiune a face o privire
regulată a lucrării pământului asupra agriculturii, creşterii vitelor
şi a valorării productelor ameri
sau a meseriei.
cane. Extragem şi noi, din »Rev.
Amintim aici, în fuga con Econ.«, pe scurt, câteva din im-
deiului, câteva din astfel de is presiunile unui participant la acel
voare şi ne vom . opri la câ turneu.
teva din ele să le desluşim. In Ost este în us mai mult
cultura intensivă: cultura grădini
Pentru satele apropiate
lor, cultura legumilor, cultura in
de oraşe bun isvor de venit tensivă a vitelor (vacile lăptoase
lateral este cultivarea de le BISERICA CEA NOUĂ DIN NEW-YORK. de Iersey). Aici se întrebuinţează
gume, lăptăriile şi cultura galiţelor. să deschid şi îşi revarsă binecuvântările si îngrăşeminte artificiale în abundanţă şi aici
Pentru satele aşezate în ţinuturi lor asupra tuturor acelor ţerani, care am dat de cel mai mare progres în agricul
tură. Cu totul altfel stau împrejurările în Vest,
muntoase pom ăritul e un prea bun is ascultând de sfaturile noastre să vor
unde se face înainte de toate o cultură ex
vor de venit. pune pe muncă sîrguincioasă, de câte-
tensivă de grâu. In Dakota nordică, Minne-*
Pentru satele, care au hotar mlăş ori lucrările de economie le îngădue sota s. ex. sunt câmpuri peste câmpuri de
tinos ori care sunt aşezate pe margini aceasta. grâu. In întreagă regiunea Missouri şi Missi
de văi şi păraie şi astfel au la înde Munca, ce o cer aceste folositoare ssippi pământul este enorm de roditor, şi cu
mână: sălci, rechite, aluni, spetează, pa isvoare de câştig e, atât de lesnicioasă toate-că aici se cultivă neîntrerupt grâu după
pură, pipirig etc , un admirabil isvor de şi atât de simplă, încât ori-care ţeran grâu, totuşi pământul se poate numi încă a -
proape virgin. Aici se arată adevărul ameri
venit este împletitul de coşerci şi miei de-ai noştri o poate face, fără să aibă
canism, care din ceea-ce există stârue să
coşuleţe pentru poame, pâne etc. trebuinţă de învăţătură mare şi înde
scoată tot cât e posibil. Fermele, 200— 250,
Pentru satele în care sunt sau s’ar lungată. aparţin întreprinzătorilor capitalişti, care sunt
putea cultiva cu bună isbândă frăgarii Când ţeranii noştri să vor înde şi în posesiunea căilor ferate şi a grânarelor
Domnii abonenţi restanţieri sunt rugaţi a trimite preţul abonamentului
ou Chequul ce l’am alăturat la Nr. 38.