Page 3 - Bunul_Econom_1903_40
P. 3
Nr. 40 B U N U L E C O N O M ___________________________ Pag- 3
riei şi există temerea, că într’o bună di Prima luptă se va da în ziua de (patronese) ale sale pe doamnele Minerva
mineaţă trupele austro-ungare vor întră 26 Sept. la Radova, de cătră divisia I. Dr. Brote, Ana Dr. Moga şi pe doamna Bu-
în sandjacul Novibazar. şi a Il-a. Va lua ofensiva divisia I. A garsky, cari prin generositatea şi conlucrarea
Şi mai interesantă este următoarea doua se va da în ziua de 27 Sept. c., lor la împărţirea darurilor de Crăciun săraci
ştire telegrafică din Petersburg: pentru apărarea 'Jiului, ear’ a treia luptă lor noştri şi la arangearea exposiţiilor noas
Delegaţii macedoneni, cari petrec se va da la Cârcea. tre, dăinuitoare şi însemnate merite şi-a câş
aici, au declarat, că dacă guvernul bul Defilarea se va face în ziua de 30 tigat pentru clasa noastră de mijloc.
gar nu va face acum un pas decisiv, Sept. după o zi de repaos, pe marele Chemarea mai de-aproape a seţiei este
atunci între Bulgaria şi Macedonia se platou dela Balta-Verde. cultivarea simţului de asociare între femeile
va deschide o prăpastie mare şi n’are noastre, adunarea de daruri pentru săracii
să mai fie vorba despre o solidaritate Serate de-ale meseriaşilor români. noştri, ţinerea de prelegeri despre afacerile
frăţească. De altfel, au spus delegaţii, gospodăriei (curăţenie, fierbere, legumărit) in-
resboiul e inevitabil pentru Bulgaria. Bucurie, mare bucurie a cuprins inimile struarea în lucrul de mână femeiesc (tors,
Tratările dintre Bulgaria şi Turcia au noastre, a celor 110 persoane, întrunite, Joi cusut ţăsut) şi valorisarea acestuia; aranjarea
de scop numai câştigarea de timp. Bul la 23 Sept. a. c., în localităţile „Reuniunii me de serate împreunate cu vorbiri despre aceste
garia e pe deplin pregătită şi are şanse seriaşilor români11 Ia a 9-a şedinţă literară lu ramuri, cu îndeletniciri din cusut, tors, etc.,
de succes. — nară. Reuniunii i-a succes adecă, ne spunea aranjarea de petreceri poporale şi mai pe
Manevrele din România Din în cuvăntul de deschidere presidentul ei, dl sus de toate îngrijirea de alcătuirea unei mese
tre trupele cari vor face manevrele re Victor Tordăşianu, a constitui pe lângă Reu a învăţăceilor meseriaşilor noştri. In acest
gale au sosit până acum pe câmpul niune un despărţământ (secţie), consistător scop, Reuniunea în primăvara viitoare va de
manevrelor 8 regimente de roşiori din din doamne şi domnişoare, ce stau aproape mola casa parter de lângă edificiul principat
ţară, cari concentrate în divisii de ca de meseriaşii noştri. Nouă eră se deschide, şi va edifica în etagiu o sală mare pentru
valerie independente au cantonat la Se- nou avănt au să ia dela această dată lucră diferitele întruniri, ear în parter şalele
garcea, Belcim şi Sălcuţa, doue baterii rile Reuniunii, închinate creării, desvoltării şi pentru masă. Membrele secţiei primesc an
de artilerie din Roman şi Brăila, bata înfloririi clasei noastre de mijloc. Femeia ro gajamentul a şe îngriji de adunarea mate
lionul 5 de venători din Galaţi, regi mână, acest îng-r povăţuitor şi îngrijitor dela rialului pentru pregătirea alimentelor, de fert
mentul 1 şi 3 de călăraş din Severin naşterea noastră şi până la apusul vieţii — şi de susţinerea ordinei, de curăţenie şi de
şi Caracal. îşi va avea şi ea rolul însemnat în lucrările ţnstruarea în rugăciuni şi în alte lucruri folo
Trupele de infanterie ale corpului reserVate Reuniunei. In două întruniri, ţinute sitoare a micilor învăţăcei, cea mai mare parte,
I. de armată vor face marşuri în jurul în acest scop de femeile noastre, hotărî e s’a lipsiţi de cultura familiară şi şi de cea şco
Craiovei până în ziua de 22 Septem luat, ca doamnele şi domnişoarele, aparţină lară. Lucrul de căpetenie, cele necesare Ia
vrie c. In ziua de 22 Sept. c. regimen ele ori-cârei clase, să între în şirul membri- fiert, se vor aduna dela toţi binevoitorii şi
tele 1, 5 şi 9 de artilerie vor fi distri lor ajutători ai Reuniunii cu taxa anuaiă de sprijinitorii căuşelor noastre bune, în natură,
buite la cele patru brigăzi de infanterie, 1 cor. 20 bani (10 bani lunar). Ele formează sau se vor procura din ajutoarele băneşti,
spre a se putea da prima luptă de bri o secţie a Reuniunii si sunt cârmuite de o îmbiate de aceia, cari nu poartă economie de
gadă contra brigadă. presidentâ, o vice-presidentă şi de un comi câmp. Ăst mod putinţă li-se dă şi părinţilor
Divizia Ii-a va executa prima ma tet de 20 membri, alese din sinul secţiei. dela sate să jertfească din produsele lor
nevră în ziua de 22 Sept. c., în împre Presidentul şi vice-presidentul Reuniunii sunt (munca câmpului) pentru susţinerea la învă
jurimile orăşelului Balş, pe malurile Ol- bărbaţi de încredere, ear’ notarul şi cassarul ţătură a fiilor lor, aplicaţi la meserii, ştiut
teţului. Reuniunii, au aceleaşi funcţii în secţie. Secţia fiind, că la anumite meserii băeţii nu primesc
Divizia L va avea terenul de ope constituită, a ales presidentă pe d-na Elisa- dela măiestrul, la care sunt angajaţi, nici
raţiune la Nordul judeţului. beta Poponea, soţia vice-pres dentului reu îmbrăcăminte şi nici mâncare, ci numai în
Divizia independentă de cavalerie niunii, vice-presidentă pe d-na Paraschiva Cio- văţătura. Bucuria noastră deci justificată este,
va fi comandată de A. S. R. Principele ran, soţia harnicului măcelar şi zelos membru când dat ne e a vedea cum reuniunea soda-
Ferdinand, divizia I-a va fi comandată al Reuniunii, a dlui Maniu Cioran, ear’ de lilor aflat-a mijlocul potrivit şi puţin costisi
de dl general Teii, ear’ divizia Il-a de membri în comitet 10 doamne şi 10 dom tor pentru ajutorarea si creşterea fiitorilor
dl general Gigârtu. întregul corp de nişoare. Ca lucrările secţiei de bune resul- noştri măiestri. D-zeu ocârmuitorul a toate
armată este pus sub ordinele dl ui ge tate să fie încoronate, secţia a numit cu mare să-şi reverse darurile sale şi asupra acestei
neral Popescu. însufleţire şi cu unanimitate de protectoare întreprinderi folositoare! (Va urma.)
văzu, că amândoi ochii şi nasul primiseră o cea de onoare pe pept, şi o fată care-’l adu
groaznică tăietură, dar’ văzu însă că sângele cea de mână şi cu suris vesel zicea cătră
începe iarăşi să curgă. Acum era sigură că trecători: »Iată-’mi logodnicul: un viteaz, ve Biserica cea nonă din New-York.
iubitul ei încă nu murise, şi se grăbi a-’i ră deţi semnul pe peptl*
cori buzele, dându-’i să bea, şi a-’i lega ră »Şi pe obraz!* adăoga Tănase suspi
(Vezi ilustraţia).
nile cu ştergarul ei. Un lung suspin eşi din nând. Nici-odată nu fusese nuntă aşa mare,
peptul lui, şi când auzi că-1 strigă pe nume, de aproape şi de departe se adunase lumea In New-York, oraşul zidirilor uriaşe, s’a
ridică mâna şi pipăi faţa Păunei. >Păunica şi căia pe Păuna cea frumoasă, care lua pe zidit în stil bizantin o mare biserică.
mea!* zise el cu un glas ce abia se auzia, orbu. Ea însă era veselă şi rîdea tuturor zi
Biserica nouă, numită »Sfânta Sofia*,
lasă-mă să mor aici, sunt orb, de ce mai când: »Sunt mândră! am un viteaz de băr
are o dimensiune, că ar cuprinde sub aripile
sunt eu bun pe lume?» bat! şi slavă Domnului că sunt voinică şi
— Nu, nu, strigă Păuna, eşti logodni pot să muncesc pentru amândoi!* sale mai multe biserici din lumea nouă şi
cul meu iubit, şi vrând Dumnezeu, bărbatul Muntele însă pe care lumea-1 văzu-se veche. Biserica este de 165 metri înaltă, so
meu, în curând! Dar’ taci acum! taci! arzând, se numi Peatra arsă, căci ciobanii şi cotită dela suprafaţa pământului. In interio
Multe şi lungi săptămâni trecuseră din vânătorii cari urcaseră după capre negre ju rul ei încap 70.000 oameni, cu 20.000 mai
aceea dimineaţă, săptămâni în care Păuna rară, că au găsit acolo stânci prefăcute în mult ca in marea biserică a Sf. Petru din Roma.
nu se mişcase zi şi noapte de lângă patul cărbuni. Milioane de cor. costă ridicarea unei
lui Tănase, şi neobosită îl îngrijise. Intr'o zi atari biserici.
oamenii din sat văzură venind pe drum doi
călători: un orb în manta soldăţească, cu cru-