Page 4 - Bunul_Econom_1903_40
P. 4
Pag. 4. B U N U L E C O N O M Nr. 40
Advocatul poporului.
P e n t r u E c o n o m i Medicul casei.
Nutriţi roii pe timp ploios. In afaceri de călătorie (afară de
Contra boaletor de gingii. ţară) trebue cerute informaţiuni şi îngăduinţă
Nu arare-ori se întâmplă, că mai multe
Când gingiile sunt umflate, se recomandă dela fisolgâbirău şi agenţii de călătorit sunt
zile de-arîndul albinele din roii de curând
următorul mijloc simplu. Se cumpără dela Bateri a înştiinţa persoanele, cari călătoresc
esiţi nu pot sbura de loc pe afară din pri
farmacie tinctură de mirhae. Intr’un păhar în timp de 24 ore la primăria comunală, la
cina ploilor neîntrerupte şi astfel, neavând
cu apă caldă se toarnă 8 — 10 picături de fisolgâbirău în timp de 3 zile. Cei-ee nu au
deloc miere în stup, multe din ele pier, ear’
tinctură şi ne clătim gura. Dacă amestecăm fost încă asentaţi, dacă doresc a călători,
cari râmân în lipsă totală de miere, nu pot
puţin cognac cu tinctură de mirhae şi muind trebue să-’şi ceară îngăduinţă dela comanda
găti nici faguri, nici prăsi pui.
puţină vată în acest amestec, care o băgăm armatei comune eventual dela ministrul de
Contra acestui râu se poate lupta, aju
apoi în măsaua găunoasă, putem calma du honvezi. Contractul ce se încheie între agenţi
tând roii cu miere. In stupii de scândură
rerea de măsele. şi persoanele cari călătoresc se poate desface
sau mobili se pune un fagur, doi cu miere.
în cas de lipsă fără a suporta călătorul alte
Dacă nu am avea miere de reservă, scoatem
Contra insomniei. spese decât cele făcute cu subscrierea aceluia
fagurii trebuincioşi dintr’un stup în care nu
Un mijloc uşor şi practic contra in şi a reînapoia banii primiţi ca arvună. Ia
e lipsă de miere. Neavând miere în faguri,
somniei constă în aceea, de a ne freca îna acest cais încă trebue sfătuit fisolgăbirăul.
putem da miere scursă, dar’ fără să fie a-
inte de culcare cu o perie sau cu un Călătorii, cari dau peste neajunsuri şi năca
mestecată cu apă. Aceasta se pune pe înse
prosop (ştergar) aspru corpul mânile ş* zuri în ţara cari s’au dus, să se adreseze cu
rate într’un taler, după-ce mai întâiu s’a
picioarele, pentru-ca să facem sângele să cir rugări cătră consulul austro-maghiar, (Art.
stîmpărat. Pentru-ca albinele să nu se înece,
cule. In timpul zilei se va lua o baie rece, de lege XXXVIII, din 1881. Ord. min. «te
se pune pe deasupra ei bucăţele de paie sau
se vor face fricţiuni (frecări) şi plimbări în interne din 1897 nr. 37205. Art. de lege
aşch ţe, şi astfel talerul se aşazăîn stup. Tot
aer curat! VI. §. 64).
aşa se dă hrana şi în coşniţele imobile (de
nuiele, pae etc.). D mineaţa talerul se înlătură.
Umflături de urechi. Pentru paguba săvîrşită pe holde
Neavând miere, se poate topi zăhar în este a se face rugare pentru despăgubire in
apă, dându-se ca şi mierea fluidă (curgă- Se ia simmichie, oblojeli cu muşeţel, timp de 8 zile, şi anume dacă paguba nu
cioasă) într’un taler. Dacă apa cu zăhar s’ar spălaturi şi abureli cu nalbă, ceai de tei, de trece peste 40 cor., la primăria comunală,
ferbe, ar fi şi mai bine. ienupăr, de smeură. Să nu se mănânce ardei, ear’ dacă trece peste această sumă la fisot-
piper, hrean, pătlăgele roşii. In urechi să se
găbirău. (Art. de lege XII. §. 103, 104, 105,
pună untdelemn şi să se acopere urechile cu
Cum să apărăm varza contra omidelor? şi 106).
oblojeli calde. Acidul boric este bun ca
Unul dintre mijloacele cele mai în gargară.
semnate pentru scutirea verzei contra omide Pentru femei.
lor este: stîrpirea ouălor acestora. Bube dulci.
Fluturele de varză îşi aşază ouăle înce
Unge bubele cu muguri de plop ferţi Must pentru muştar.
pând de la începutul lui Maiu, în mici gră-
în untură şi ceară, sau cu unt scos din un
măjioare pe partea de din dos a foilor plan Se scoate must rămas, se face cenuşe
amestec de seminţe la un loc de in, cânepă,
telor noastre de grădină. Ouăle au coloarea de viţă de viie, şi se pune în must o parte
de dovleac, fasole, grâu, orz, ovăs, săcară>
galbenă. Stîrpirea se întâmplă prin trecerea din acea cenuşe şi se lasă până a doua zi,
mei, porumb, miez de nucă, bălegar de oaie,
pe rând dela legumă la legumă şi turtind, apoi se ferbe bine punându-i 20 sau 25 gu
păr negru de porc şi nici decum apă sau
atât ouâle, cât şi micile omide care s’ar fi tui tăiate, se lasă să scază trei părţi, pe urmă
alt lichid; toate ferbe-le într’o oală de vr’o
ivit, cu ajutorul unei hârtii. Hârtia n’are altă se toarnă în vase, şi când voeşte cineva să
4 cupe. Oala se ferbe într’un cuptor de aşa
menire, decât scutirea mânii contra necurăţe facă muştar, pisează muştarul, îl ceme prin
făcut, ca prin fundul oalei să picure într’un
niei. In Iulie se arată a doua generaţie, sîtă deasă, îl opăreşte de zece-ori, apoi pune
vas cleiul ce va eşi; oala cu capac.
adecă al doilea rând de fluturi, cari depun câte puţin must şi amestecă mereu până se
şi ei ouâ; de astă-dată insâ numai pe frunzele îngroaşe după piac.
verzei. Dacă nimicirea ouălor din prima ge PENTRU MESERIAŞI *
neraţie n’a fost desăvîrşit făcută, nimicirea Cum se scoate sarea prea multă din bucate.
ouâlor din a doua generaţie, adecă din Iulie, Pentru sticlari. Se întinde un şervet sau o pânză de
este neapărat trebuicioasă ca cel mai bun
Curăţitul sticlelor se face în următorul in peste gura oalei in care se află bucatele
mijloc contra stîrpirii omidelor pentru înlătu
mod: Se taie în bucăţele mici hârtia, se şi se presară o mână de sare pe acea pânză,
rarea pagubelor ce ele ar pricinui.
vîră în sticlă, apoi se umple cu apă cam pe prisosul de sare îndată se trage, trebue să
Cine aşadar în Iulie, din 4 în 4 zile,
sfert şi se scutură sticla în toate părţile. se observe la aceasta, ca bucatele să fie bine
merge dela fir la fir de varză să strivească
Murdăria se duce cu desăvîrşire şi sticla ră ferte. Tot acest efect are şi un burete curat
ouâle, nu va mai fi silit mai târziu să culeagă
mâne foarte curată. In loc de bucăţele de hâr pus in oală, pe când bucatele se află în fier
cu zilele fiecare omidă râslăţită dearândul pe
tie, se pot întrebuinţa grăunţe de cucuruz. bere. Buretele suge din bucate toată sarea
toate frunzele verzei, ce adesea nici chiar cu
In cas când sticla e unsuroasă, se cu de prisos.
chipul acesta n’ar putea să fie în stare a-şi *
răţă de minune cu zaţ de cafea, sau cu balegă
scăpa varza de aceşti duşmani primejdioşi. Cartofi cu slănină.
de cal, şi apoi se spală sticla cu apă ferbinte.
* Se rumeneşte unt, se pune făină în-
Ouăle ou coaje moale provin din causă, tr’însul şi dupâ-ce se va colora bine, se pune
Pentru zidari.
că găinile nu au destul carbonat de calce piper şi un buchet de pătrftnjel; se adauge
Spre a apăra zidurile de a fi străbătute
(var) în hrana lor. slănină şi bucăţele de şuncă macră (slabă)
de ploaie, se spoeşte partea exterioară a lor
Pentru a tămădui răul, pisaţi cretă şi se fierbe pe jumătate, se aruncă într'însul
cu apă de săpun ordinar, de rute; grăsimea
amestecaţi-o în mâncarea paserilor de curte. cartofi cruzi, curăţiţi şi tăiaţi. După-ce vor fi
săpunului astupă porii zidului, împedecând
Acest neajuns provine şi când paserile sunt ferţi, se ia grăsimea de pe dînşii şi se d&
străbaterea apei.
prea grase. la masă.
