Page 1 - Bunul_Econom_1903_41
P. 1
Anal IV. Orăştie, 18 Octomvrie n. 1903. Nr, 41
REYIŞTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reusianii Economice din Orăştie" şi „Renninnii roite de agricultură diu coiitatul Sibiiului“.
A B O N A M E N T E : A P A R E: I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pentru Rom ânia 15 Iei pe an. In fiecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc inăînte, '
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025.
Dar’ pachetarea merge mai greu. In- I şi aşa să omoară cu şezutul şi cu urîtul.
Isvoare jde venit.
tâiu nu o ştie, a doua nu are corfe Gel dintâi u lucru e să avem materialul,
11. ieftine şi la îndemână. Acestui neajuns din care să pot împleti corfele. Şi acesta
Mulţimea poamelor, ce-a rodit a- am dori să-i punem capăt prin sfatul îl avem aproape în fiecare sat, căci cor
*"nul acesta ne îndeamnă ca dintre toate ce vi-1 dăm, ca să îndrăgiţi meseria îm- fele să pot împleti din: nuiele de ră
isvoarele de venit, ce ni-se îmbie, chită şi salcă, din spetează, din pi
ţnai întâiu să ne oprim asupra in pirig şi din altfel de ierburi tari.
dustriei de împletit coşerci (corfe, Ori una ori alta din aceste ma
tolteie). terii să găsesc în satele noastre.
Poate vi-se pate cam neînţeles Meseria în sine e foarte simplă.
lucrul, cum de roada poamelor ne Să luăm de pildă împletitul corfe
duce gândul la coşerci. Iată cum : lor din nuiele de răchită ori salcă.
Cei-ce umblă mai adesea pe la După pfcatul frunzelor, în lu
oraşe vor fi vezut, de bună seamă, nile Noemvrie până în Februarie,
prin ferestrile (vitrinele) bolţilor fel tăiem nuielele de răchită ori de
de fel de poame frumoase, aşezate salcă, le legăm în mănunchiuri şi
toate în corfiţe rotunde* şi atât de le aşezăm în pivniţe ori în alt loc
frumuşele, încât îţi remân ochii pi potrivit. înainte de-ale coji (a des
roniţi la ele. Intrând în boltă, cu face coaja) le ţinem capetele ver-
gândul să cumpărăm poame, ne gelor în apă de un deget şi le lă
miră preţul cel mare, ce ni-se cere săm acolo, până dau în mugur.
pe câte 4— 5 kilo de poame, stru Atunci le curăţim frumos şi apoi
guri, perseci şi altele. Ştim, că în le netezim cu un cuţit de lemn.
sat la noi atâtea poame le putem Dacă nuielele sunt mai groase, le
avea cu câte 20— 30 cruceri şi în despicăm în doue şi aşa le folosim
boltă ne cer pentru ele 1 fl. şi 1 fl. la împletit.
50 cr. Şi nici poamele din boltă La împletit lucrătorii se aşează
nu sunt mai bune şi mai frumoase, câte 4— 6 în jurul unei mese ro
ca ale noastre dela sat. tunde, pe care au aşezate nuielele
Ne întrebăm dar’ : care e taina şi un vas cu apă, în care le în
scumpetii celei mari a poamelor moaie, înainte de-ale împleti. îna
din boite, doar nici negustorul nu inte de toate să face din nuiele
poate să capete pentru fiecare 10 mai groase forma coşercii: fundul
cruceri 40 cruceri. Taina zace în şi marginile, care apoi să împle
îngrijirea şi pachetarea poamelor tesc cu nuielele mai subţiri. Toc
menite spre venzare. mai ca la ţesut: nuielele mai groase
Oamenii, cari vreau să se a- (care dau forma) sunt urzeala cor
leagă cu un câştig din roada poa fei, ear’ nuelele mai subţiri sunt
melor, le lasă întâiu să se coacă Banca din Pittsburg (Am erica). băteala pânzii. '
bine, le culeg apoi cu îngrijire şi Precum să poate vedea, lucrul
mai pe sus de toate le pachetează cu pletitului de corfe. — întreagă meseria e foarte simplu şi uşor. Cu toate aces
minte şi aşa de potrivit, ca poamele să e o jucărie. O poate învăţa ori-cine şi tea însă e neapărat de lipsă, ca la în
ajungă proaspete şi frumoase şi în de copii de şcoală. Şi încă în scurtă vreme. ceput să fie un lucrător învăţat, care
părtări cât de mari. Şi ce e mai mult: meseria împletitului să arete şi celorlalţi cum să face lucrul
Îngrijirea şi culesul poamelor, o de corfe să face de toamna târziu şi aievea. Pentru câţi-va florini poate sa
poate face bine ori-cate ţăran al nostru. în vreme de iarnă, când ţăranii noştri tul să-şi cheme un lucrător de corfe
m - Domnii abonenţi restanţieri sunt rugaţi a trimit© preţul abonamentului
oa Gliequttl oe T*m alăturat la Nr. 38.