Page 2 - Bunul_Econom_1903_41
P. 2
Pag. 2 ______________________________ ^ ^ B UN |J L ECONQM ___________________ Nr. 41
dela şcoala din Geoagiu sau de pe la După ştirile din urmă, combinaţia- după amiazi au făcut o excursiune la
Ilia sau din alte părţi, care să înveţe Lukâcs pare â fi câzut. Coroana nu Rodosto.
poate face concesiuni atât de largi,
pe toţi. Şi asta o poate face în 2— 4
cum a propus el. Pe ziua de mâne e V B e rlin . »Frankfurter Zeitung« pri
sâptâmâni.
chemat în audienţă iărăşi Hâdervâry. meşte ştirea, din Shanghai, că Japonesii
Meseria aceasta de împletit corfe, Vor fi chemaţi din. nou la audienţă au ocupat localitatea Masapho din Co-
până acum încă nici nu e prea mult contele Andrâssy şi contele Tisza. Pro rea. Flota rusească ce era la Part-
răspândită. In ţeara întreagă lucră 523 babil, că Maj. Sa va însărcina pe con Artur, a plecat de acolo sub pretext,
măestri de corfe cu 457 calfe şi aju tele Andrâssy cu constituirea cabinetu că bântue duma şi holera. Rusia dispune
lui. Speranţa într’o pacînică resolvare de 90 vase de răsboiu. Isbucnirea unui
toare. Acesta e numărul acelora care
a crisei se menţine totuşi. ■ răsboiu între Rusia şi Japonia nu este
trăesc numai şi numai din împletitul
Joi contele Iuliu Andrâssy şi con esclusă.
corfelor. Ca industrie de casă, aşa cum
tele Ştefan Tisza au fost chemaţi la
vS sfătuim noi să faceţi, iarna, pe lângă Viena. Ei vor fi primiţi Vineri în au Rusia şi Serbia Ziarele ruse
celalalt lucru al dvoastră, să ocupă in dienţă. se ocupă pe larg de noua situaţie po
ţeară cu împletitul corfelor vreo 9— 13 litică din Sârbia. »Petersburgkija W jie-
mii de oameni. Şi au frumoase câştiguri. S ofia. »Autonomna Makedonija* domosti« spune, că noul cabinet şerb
anunţă, că dela Naciovici (din Constan- însemnează o mare biruinţă a radicali
Când sătenii noştri se vor împrie
tinopol) au sosit ştiri, că nu sunt şanse lor extremi, cari nu voesc să sufere în
teni şi se vor deda cu împletitul cor
pentru o pacînică resolvare a chestiu- cabinet nici cel mai mic amestec al
felor, pot avea pe de-o parte bune câş Austro-Ungariei.
nei macedonene. In urma acestei ştiri
tiguri din vânzarea corfelor, dar’ mai s’a ţinut Joi noaptea un consi
ales pot avea câştiguri mari din poa liu 'de miniştri, care ar fi decis Alegerile din Bulgaria. Alegerile
mele ce le vot vinde pachetate frumos mobilisarea armatei. paflamerrtare din Bulgaria se duc cu o
■
■ i ■ ■
violenţă extremă. După o întrunire ţi
în corfele făcute de ei.
Semne de pace? Sesiunea die nută acum trei zile, în care a vorbit
Astfel de venite să urcă pe câte Danew, a avut loc pe stradă o luptă
tei imperiale a Germaniei se va începe
un sat la zeci de mii de coroane. vie între partizanii guvernamentali şi
la 1 Decemvrie. Guvernul, dupâ-cum
Acum e tocmai vremea de adu zankovişti. S’au tras şi focuri de revol
raportează o telegramă din Berlin, va
nat nuiele de răchită şi salcâ pentru presenta deja în prima şedinţă un pro ver. Au fost răniţi o mulţime de inşi,
între cari şi generalul de brigadă Kir-
împletitul corfelor. Adunaţi fraţilor şi iect de lege în scopul urcării contin kow, precum şi căpitanul Vasileff.
la iarnă pe lucra -— cu Dumnezeu. gentului de recruţi cu 10.000 mai mult
decât până acum.
Congresul.
D IN L U M E Constaiţţînopol. După un co
municat oficial al Porţii în districtul Conform convocatorului, Mercuri în 14
Budapesta. Mercuri înainte de Florina a avut loc o ciocnire, în care Octomvrie n. a. c. s’a început sesiunea ordi
* -
*
amiazi Maj. Sa a primit pe şeful sta au fost ucişi, peste 100 de revoluţionari nară a congresului naţional-bisericesc al me-
tului major br. Beck într’o audienţă de bulgari.•. La o altă ciocnire în districtul tropoliei gr.-or. din Sibiiu.
o oră. După amiazi a primit pe minis Ochrida au căzut 32 de revoluţionari. Deschiderii congresului a premers servi
trul de linance Lukâcs, care şi-a des Pelerinajul compus din o sută de ciul divin împreunat cu chemarea Duhului
făşurat părerile asupra situaţiunei în Maghiari a sosit aici din incidentul ani Sfânt, oficiat în biserica parochială din su-
sensul, că numai pe lângă concesiuni versării de 200 ani a i evoluţiei lui Râ- burbiul Iosefin prin Excelenţia Sa Inaltprea-
naţionale suficiente se poate încerca o kocy, s’a presentat eri sub conducerea sfinţitul Archiepiscop şi Metropolit loan, asis -
împăciuire. După Lukâcs fii primit Hâ- contelui Nyâri la biserica sf. Benedict, tat de Preacuvioşii archimandriţi Dr. Ilarion
dervâry. unde este înmormântat Râkoczy, ear’ Puşcariu, Filaret Musia şi Augustin Hatnsea,
F O I T Ă bea nici la cântecul nevinovat al copilului, gânde, icoana îmbrăcată în argint a maicei
nici la surişul plin de amor al soţiei lui ti durerilor. înduplecată de rugăciunile împără
nere, nici la poveştile bătrâne şi glumeţe ale tesei îngenunchiate, pleoapele icoanei reci se
M ic h a il E m if e s c u
ostaşilor înnălbiţi în bătălie şi nevoi. Se umeziră şi o lacrimă curse din ochiul cel
FET-FRUMOS DIN LACRIMA simţea slab, se simţea murind şi n’avea cui negru al mamei Iui D-zeu. împărăteasa se ridică
să lese moştenirea ţirei lui. Trist se; scula in toată măreaţa ei statură, atinse cu buza
— POVESTE -
din patul împărătesc, de lângă împărăteasa ei sacă lacrima cea rece şi o supse în adân
In vremea veche, pe când oamenii, cum tînără — pat aurii,’ însă pustiu şi nebînecu- cul sufletului seu. Din momentul acela ia
sunt ei azi, nu erau decât în germenii viito văntat — trist mergea în răsboiu cu inima purcese îngreunată.
rului, pe când D-zeu călca încă cu picioarele neîmblânzită, — şi împărăteasa, rămasă sin Trecu o lună, trecură două, trecură
sale sfinte petroasele pustii ale pământului, gură, plângea cu lacrimi de văduvie singură nouă şi împărăteasa făcu un fecior alb, ca
— în vremea veche trăia un împărat întune tatea ei. Părul ei cel galben, ca aurul cel spuma laptelui, cu părul bălaiu ca razele lu-
cat şi gânditor ca mează-noaptea şi avea o mai frumos cădea pe sinii ei albi şi rotunzi nei. împăratul surise, soarele surise şi el în
împărăteasă tîneră şi zimbitoare, ca miezul — şi din ochii ei albaştri şi mari curgeau înfocata lui împărăţie chiar stătu pe loc, în
luminos al zilei. şiroaie de mărgăritare apoase pe o faţă mai cât trei zile n’a fost noapte, ci numai senin
Cinzeci de ani de când împăratul purta albă ca argintul crinului. Lungi cearcăne şi veselie, — vinul curgea din bufi sparte
răsboiu c’un vecin al lui. Murise vecinul şi vinete se trăgeau împrejurul ochilor, şi vine şi chiotele despicau bolta ceriului. r ■>
lăsase de moştenire fiilor şi nepoţilor ura albastre se trăgeau, pe faţa ei albă ca o Şi-i puse mama numele: Făt-Frumos
şi vrajba de sânge. Cinzeci de ani, şi numai marmură vie. din lacrimă.
împăratul trăia singur, ca un leu îmbătrânit, Sculată din patul ei, ia se arunca pe Şi crescu şi se făcu mare ca brazii
slăbit de lupte şi suferinţe, — împărat, ce’n treptele de peatră ale unei boite în zid, în codrilor. Creştea într’o lună cât alţii într’un an.
vieaţa lui nu rîsese nici-odată, care nu zim- care veghea, de-asupra unei candele fume- Când era destul de mare, puse sk-’i
