Page 3 - Bunul_Econom_1903_41
P. 3

Nr.  41                                  __________ BUNUL  ECONOM___________                                          Pag.  3

        protosincelul  Dr.  Eusebiu  Roşea,  dnii  proto-   Serate de-ale meseriaşilor români,  . mătorul:  Corul  clericilor  de  sub  dirigiârea
        presbiteri  Mihail  Popovici  (Orşova)  şi  loan                                       dlui  loan  Petrişor,  elev  în  curs.  al  IlI-lea,
        Papiu  (Sibiiu),  făcând  serviciul  diaconal  dia­                                    ne-a  însufleţit  cu  o  frumoasă  composiţie  co­
        conii  Demetnu  Câmpean  şi  Iosif Enescu.                (Urmare  şi  fine).          rală;  sodalul  mâsar  dl  Laurenţiu  Boldor  ’şi-a
             După  terminarea  serviciului  divin  Exc.   Cetindu-se  prin notarul  Reuniunei,  dl  I.   făcut  întiarea  în  şirul  debutanţilor, cam  sfios,
        Sa  şi  Preasfinţiţii  episcopi  Nicolae  şi  loan   Apolzan,  sumarele  şedinţelor  administrative   cu  poesia  «Negoism*  de  Gorun  şi  cu  mai
        s’au  reîntors  la  reşedinţă.  Deputaţii  congre-   dela  ultima  şedinţă  literată  încoace,  am  aflat   multă  inimă  în  poesia  «Dunărea  şi  Oltul*
        suali  şi  publicul  s’au  îndreptat  spre  palatul   că  localităţile  Reuniunei  au  fost  căutate  în   de  Coşbuc;  sodalul  curelar,  dl Alexă Crăciun,
        comitatens.                                răstimp  de  d-nii  Dr. D.  Ciuta, adv. în  Bistriţa,   dispunând  de  o  voce  dulce  şi  plăcută,  a
             întruniţi  aci,  deputaţii  aleg  o  delega-   I.  Socaciu,  profesor  şi  fost  president  al  Reu­  cântat  cu  multă  evlavie  priceasna  «Ochiul
        ţiune  compusă  din dnii I. Budinţan,  M. Cirlea,   niunei  surori  din  Braşov,  Dr.  Ştefan  Pop,   inimei  mele...*;  sodalul  pantofar,  dl  Vasile
        T.  Haţeg,  I.  Papiu,  M.  Popovici,  cav.  Puşca-   adv.,  Vasile  Goldiş,  secretar  consist.,  Roman   Dumitru,  ne-a  predat  cu  pricepere  poesia
        riu,  Dr.  T.  Puticiu  şi  P.  Rotariu,  care  să  in­  Ciorogariu,  dir.  semin.,  toţi  din  Arad,  Corio-   »El-Zorab*  de  Coşbuc;  corul  dlui  Petrişor,  a
        vite  pe  Exc.  Sa  Metropolitul  să  binevoiască   lan  Bredicean,  adv.  în  Lugoj,  Dr.  I.  Glariu,   executat  de  tot  frumos  composiţia  «De când
        a  deschide  congresul.                    director  semin.,  P.  Drăgâlină,  prof.,,  ambii   mândra  m’a  lăsat*  de  G.  Dima;  sodalul  lă­
                                                   din  Caransebeş,  Dr.  Aurel  Lazar,  adv.  în   cătuş  de  maşini  dl  Ilie  Milca,  a  declamat cât
                    Şedinţa  primă.
                                                   Oradea-mare,  cari  au  ţinut  să  îmbie  şi  în­  se  poate  de  bine  poesia  «Dormi  iubită*  de
             Puţin  înainte  de  12  ore  Exc.  Sa  Me­
                                                   semnate  ajutoare  băneşti  pentru  scopurile   Vlăhuţă;  dl  Panfilie  Crişanu,  sodal  lăcătuş,
        tropolitul,  însoţit  de Preasfinţiile Lor  episcopii
                                                   Reuniunei.  Tot  din  acele  sumare  am  aflat   s’a  achitat  în  mod  vrednic  prin  predarea
        Nicolae  şi  loan,  întră  în  sală,  întimpinat  din
                                                   cum  în  fruntaşa  comună  Poiana  s’a  alcătuit   poesiei  «Regretul*  de  Coşbuc;  dl  Milca,  mai
        partea  deputaţilor  cu aclamaţiuni „să trăiască!'
                                                    • Reuniunea  meseriaşilor  şi  a  neguţătorilor   urcând  tribuna,  ne-a  cântat  cu  multă  însu­
             Ocupând locul  presidial  cu  P. S. S. epis­
                                                   din  Poiana*,  carea  prin  delegaţii  sei,  d-nii   fleţire  cântecele  comice  «Dragă  Neicuşor*  şi
        copi,  I.  P.  S.  Sa  metropolitul  loan,  ceteşte
                                                   loan  Şerb,  măestru  cojocar,  totodată  presi­  «Alle  Leit  sau  Moldova  englezească*  şi  nu
        discursul  de  deschidere.
                                                   dent  al  Reuniunei  şi Aron Şerb,  măestru faur,   mai  lipsea  decât  lauta  ca  să  ne  închipuim
             Terminat  discursul,  Exc.  Sa  numeşte
                                                   au  luat  informaţiuni  despre  modul  de  pur-   transportaţi  la  restaurantul  «Voci*  de  pe
        notari  provison: dintre deputaţii archidiecesei,
                                                   cedere  la  activarea  Reuniunei.  La  şedinţă   şoseaua  Bucureştilor.  Corul  seminarial  entu-
        din  cler  pe  protopresb.  asesor  consistorial M.
                                                   între  alţii  au  asistat  şi  măestrul  pantofar  dl   siasmat  de  ovaţiunile  făcute  în lumina  feerică
        Voilean,  ear’  dintre  mireni  pe  Dr. I. Şenchea
                                                   Munteanu  din  Sălişte,  care  bineventat  de   —  bengalică  a  cântat  mai  multe  piese  viu
        şi  Dr.  G.  Proca,  dintre  deputaţii  diecesei
                                                   president,  a  dorit  sporiu  în  lucrările  Reu­  aplaudate.
        Caransebeşului,  din cler  pe protopresb. I. Pin-
                                                   niunei.
        ciu  (Ciacova),  ear’  dintre  mireni  pe  Dr.  loan                                        La  fine  a  urmat  sortarea  cărţilor  (15
                                                        Ca  lucru  nou,  în  două  colţuri  ale  salei   exemplare)  dăruite  de  reuniune,  a  două  pa-
        Sârbu  şi  Dr.  loan  Miclea,  dintre  deputaţii
                                                   celei  mari,  harnicul  compactor dl  Petru  Ilies,
        diecesei  Aradului,  din  cler  pe  protopresbite-                                     chetaşe  ilustrate,  un  chip  representând  Si-
                                                   deştept  şi  neobosit  inventator  de  plăcute  su-
        rul  Dr.  loan  Trailescu  (Chişineu),  ear’  dintre                                   biiul,  în  frumoase  cadre,  toate  dăruite  de  un
                                                   prize,  a  aplicat  la  adresa elevilor  seminarului
        mireni  pe  Dr.  A.  Lazar  şi  V.  Goldiş.                                            anonim  şi  un  frumos  tablou,  lucrat  cu  pene­
                                                   «Andreian*,  zeloşi  conlucrători  la  şedinţele
             Urmează  presentarea  credenţionalelor.                                           lul  de  dl  Scarlat  Ilieş,  sodal  compactor  şt
                                                   literare,  la  probe  şi  la  producţiunile  publice,   fitul  dlui  Petru  Ilieş.  Norocoşi  la  câştiguri  au
        La  apelul  nominal  răspund  68  deputaţi.
                                                   un  transparent  cu  inscripţia  «Bine  a-ţi  venit   fost  19  din  110  persoane  presente.
             Prin  mandatari  îşi  presintă  credenţio-
                                                   în  Reuniunea  sodalilor  români  din  Sibiiu*
        nalele  22  deputaţi  absenţi.                                                              Presidentul  mulţumeşte  tuturora  pentru
                                                   ear  pe  pâretele  din  partea  opusă,  la  un mo­
             Terminată  presentarea  credenţionalelor                                         toate  şi  invită  pe  toţi  şi  pe  toate  la  lucrare
                                                   ment  dat,  iluminându-se  şalele  cu  foc  ben-
       şi  constatându-se că sunt  presenţi 68 deputaţi,                                       pentru  representaţia  teatrală  şi  concertul  din
                                                   galic,  ne  apare  în  litere  luminoase  transpa­
       Exc.  Sa  propune  şi  congresul  primeşte  con­                                        Octomvrie  şi  pentru  adunarea  de  daruri pen­
                                                   rentul,  ce  conţinea  cuvintele:  «Trăiască  stu­
       stituirea  în  secţiuni  de  verificare.                                                tru  săraci.  Astfel  ştie  împreuna  reuniunea
                                                   denţii  seminariali*.  Vii  şi  nesfârşite  aplause
             Prin  acestea  fiind  ordmea  de  zi  exhau-                                      sodalilor  folosul  cu  frumosul.
                                                   au  însoţit  acest  act  la  adresa  dlui  Ilieş  şi  la
       riată  pentru  şedinţa  primă,  Ex.  Sa o  închide,
                                                   cea  a  elevilor  sem nariali.                                           „D A LTĂ "
       fixând  proxima  şedinţă  pe  Joi  la  10 ore a.  m.
                                                        Programul  seratei  în  scurt  a  fost  ur-
       facă  un  buzdugan  de  fer,  îl  aruncă  în  sus   valuriie  mai  sus,  ca  să-l  asculte,  isvoarele  îşi'  sclipea  prin  nori  şi  prin  aer,  ca  un  vultur
       de  despică  bolta  ceriului,  îl  prinse  pe  dege­  turburau  adâncul, ca să-’şi asvîrle afară  undele   de  oţel,  ca  o  stea  năzdrăvană.
       tul  cel  mic  şi  buzduganul  se  rupse  în  două.   lor,  pentru-ca  fiecare  din  unde  să-l  audă,                (Va  urma).
       Atunci  puse  să-i  facă  altul  mai  greu  —   îl   fiecare  din  ele  să  poată cânta  ca dînsul când
       aruncă  în  sus  aproape  de  palatul  de  nori  al   vor  şopti  văilor  şi  florilor.
                                                                                                 Banca  din  Pittsburg  (America).
       lunei;  căzând  din  nori  nu  se  rupse  de dege­
                                                        Rîurile  ce  ciorăiau mai în  jos  de  brâele
       tul  voinicului.
                                                   melancolicelor  stânce,  învăţau  dela  păstorul
             Atunci  Fât-Frumos  îşi  luă  ziua  bună                                                       (Vezi  ilustraţia).
                                                   împărat  doina  iubirilor,  ear’  vulturii  ce  stau
       dela  părinţi,  ca  să  se  ducă,  să  se  bată  el                                         înainte  de  asta  cu  71  ani,  în  1832,
                                                   amurţiţi  pe  creştetele  seci  şi  sure  a  stânce-
       singur  cu  ostile  împăratului,  ce-1  dujmănea                                       câţi-va  Scoţieni  tineri  stabiliţi  în  Pittsburg
                                                   lor  nalte,  învăţau  dela  el  ţipetul  cel  plâns
       pe  tată-seu.  Puse  pe  trupul  seu  împărătesc                                       au  înfiinţat  o  mică  bancă  în casele  unei mari
                                                   al  jalei.
       haine  de  păstor,  cămeşă  de  borangic,  ţesută                                      zidiri  de  comerciu.  Capitalul  l'au  adunat  din
       în  lacrimele  mamei  sale,  mândră  pălărie  cu   Stăteau  toate  uimite  pe  când  trecea   contribuiri  săptămânale.  Deja  în  anul  prim
       flori,  cu  cordele  şi  cu  mărgele  rupte  dela   păstoraşul  împărat,  doinind  şi  horind;  ochii   a  avut  succes  strălucit  şi  de  atunci  încoace
       gâturile  fetelor  de  împăraţi,  îşi  puse în  brâul   cei  negri  ai  fetelor  se  umpleau  de lacrimi de   banca s’a întărit an de an,  aşa că azi în locul  ca­
       verde  un  fluer  de  doine  şi  altul  de  hore  şi   dor;  şi  ’n  pepturile  păstorilor  tineri,  rez maţi   selor  comerciale  de atunci,  modesta bancă de
       când  era  soarele  de  două  suliţe  pe  ceriu,  a   c’un  cot  de-o  stâncă  şi  c’o  mână  pe  bâtă,   odinioară  a  ridicat  un  palat  cu  24  etage,  al
       plecat  în  lumea  largă  şi  ’n toiul lui  de voinic.  încolţea  un  dor  mai  adânc,  mai  întunecos,   cărui  interior  şi  exterior  este foarte  imposant
                                                   mai  mare  —   dorul voinideil
            Pe  drum  horea  şi  doinea,  ear’  buzdu­                                        şi  dovedeşte  întru  toate  eleganţa  artei.  Ave­
       ganul,  şi-l  arunca  să  spintece  norii  de  cădea   Toate  stăteau  în  loc,  numai  Făt-Fru-   rea  băncii  este  azi  de  115  milioane  cor.
       departe  tot  cale  de-o  zi.  Văile  şi  munţii  se   mos  mergea  mereu,  urmărind  cu  cântecul
       uimeau  auzindu-i  cântecele,  apele  ’şi  ridicau  dorul  inimei  lui,  şi  cu  ochii  buzduganul,  ce
   1   2   3   4   5   6   7   8