Page 4 - Bunul_Econom_1903_41
P. 4

Pag-  4.                                            BUNUL  ECONOM                                                     Nr.  41


         P e n t r u      E c o n o m i                M edicul  casei.                      Advocatul  poporului.

                   Claponul cloşcă.
                                                         Năduf,  înec  în  pept                  Sugare pentru  graţiare  în cas de
          Neavând  la  timpul  necesar  o  găini,                                           pedeapsă  se  poate  înainta  nainte  de  începe­
     care  cade  cloşcă,  să  luăm  un  clapon,  de  un   Se  pune  muştar  pe  piept,  între  umeri,   rea  pedepsei,  sau  şi  după  aceea;  in  afaceri
     an  cel  puţin,  să-l  îmbătăm  cu  rachiu,  tur-   la  pulpe,  ia  tălpi,  se  culcă  cu  faţa  în  jos  şi   de  venituri  publice  însă  numai  dela  înma-
     nându-i  un  mic  păhăruţ  pe  gât,  şi  apoi  să-’l   capul  în  sus,  se  bea  ceaiu  de  rădăcină  de   nuarea  sentenţei  ta timp  de  45  zile.  Rugarea
     punem  pe  ouăle  din  care  voim  să  scoatem   nalbă,  de  mac,  de  anaşon  (mărar  dulce).   pentru  graţiare  are  a  se  înainta  acelui  tribu­
                                                 Pântecele  se  lasă  l.ber;  în  casă  se  arde  hâr­
     pui.  Bine  înţeles  că  îl  acoperim  de  prima-                                      nal,  care  a  adus  prima  sentinţă  în  causă.
                                                 tie  de  tilitră.
     dată,  până  se  deprinde.  Această  deprindere
                                                                                            (Ord.  rtiln.  de  justiţie  din  24  Aprilie  1870
     nu  dăinue  mult  timp,  spre  pildă  ca  24  de
                                                      Contră  mâncărimii  pielei.           Nr.  6011).
     ore.  Claponul  venindu-şi  în  fire,  după  beţia
     impusă,  nu  se  mai  îndură  să  părăsaseâ  cui­  Punem  un  albuş  de  ou  într’o  cesculiţă   Pentru  negltgarea  comisă  prin  ne-
     bul  şi  astfel  inlocueşte  cloşca cu o  mai  mare   şi  muind  cu degetul  în acest albuş,  ne  ungem   presentare  la  ziua  numită  de  pertractare  sau
     ardoare  decât găina.  De obşte claponul-cloşcă   cu  el  părţile  unde  avem  mâncărime.  Se  for­  pentru  negligarea  timpului  de  recurs,  cererea
                                                 mează  o  peliţă  subţire,  care  astâmpără  mân-
     este  o  mai  bună  mumă  pentru  puii  şei,  pe                                       de  justificare  este  a  se  înainta  judecătoriei
                                                 cărimea  şi  vindecă  multe  boale  de  piele.
     care  îi  creşte  cu  o  mai mare  iubire.                                             civile  în  timp  de  15  zile  dela  timpul  negli-
                                                 Dacă  peliţa  creapă,  ungem  din  nou.
                                                                                            gării.  (Art.  de  lege  LIX.  §.  63  din  1881;  şi
           Făina  de  oase  în  hrana  vitelor.             Răceală  în  oase.              art.  de  lege  XVIII.  §.  57  şi  138  din  1893).
          Făina  de  oase  este  preparată  fără  să
                                                      Durerile  vin  regulat  1— 2  zile  la  gât,
     se  adaugă  la ea altă  materie.  Oasele  se  usucă                                         Cererea  de  încetăţenire  este  a  se
                                                 faţă, picioare,  coaste,  braţe,  cot.  Să  se poarte
     într’un  cuptor  oare-care  şi  se  macină,  adecă                                     înainta,  în  comitat  la  vicişpan,  în oraş  la pri­
                                                 în  acel  timp  haine  de  lână,  să  bea  ceai  de
     se  prefac  în  praf,  ca făina obicinuită.  Această                                   marul  oraşului.  (Art.  de lege I. §.  9 din 1879).
                                                 foi' de  frasin,  unt  de  migdale,  untdelemn,
     făină  este  foarte  priincioasă  în  hrana  tinere­
                                                 se  pun  lipitori  după  urechi,  plasture de  muş­
     lor  rumegătoare.  Ea  se  dă  şi  mânzilor,  por­                                          Pentru  toate  neînţelegerile  ce  s’ar
                                                 tar  pe  locul  bulnav,  băi  calde,  oblojeli  cu
     cilor,  cânilor,  paserilor  etc.,  cari  au  lipsă  de                                ivi  din  causa  încheierii  contractelor  de  exa-
                                                 pătlagină,  se  freacă  cu  oţet  şi  cu  ismă,  cu
     elemente  văroase,  mai  cu  samă  de  fosfate.                                        rendare  trebue  făcută  arătare  la  judecătoria
                                                 miere,  cu  apă  de  var,  se  bea  ceai  de  aglice,
          Făina  de  oase  în  hrana  animalelor gră­                                       cercuală.
                                                 se  pun  multe  furnici  într’un  săculeţ  şi  apoi
     beşte  desvoltarea  scheletului  şi  prin  aceasta
                                                 în  apă  fiartă,  unde  se ţin  câtva,  apoi  se  scot
     la  mărirea  măsurei  (a  greutăţii).
                                                 şi  se  pune  piciorul  ori  mâna  bolnavă în  apă,
                                                 te  unge  cu  ardei  amestecat  cu  spirt,  se  ia   Pentru  femei.
        Stîrpirea  molilor  din  fagurii  albinelor.  puţin  şi  ca  beutură.
          Să  se  samene  în  apropierea  stupilor
     câteva  brazde  de  ridichi  de  iarnă.  Indată-ce                                                 Pept  de  berbec.
                                                   PENTRU  MESERIAŞI
     proprietarul  stupilor  vede  moliile  sburftnd   _______________________________________ V  Peptul  de  berbec  se  tae  în  bucăţele
     noaptea,  se  rupă  cele  mai  mari  dintre  frun­                                     lungi,  pătrate  sau  ovale;  se  pun  apoi  într’o
                                                            Lipirea  metalurilor.
     zele  de  ridichi  şi  să  le  pună  de  desubtul                                      tinghire  felii  de  slănină,  felii  de  şuncă,  se
     stupului.  In  dimineaţa  următoare  vine  şi    Sunt  obiecte,  cari  trebuesc  sleite  şi  cu   aŞaZă  bucăţele  pe  deasupra  acoperite  cu  slă­
     calcă  acele  frunze  sub  picioare,  fărâ-ca  să  le   toate  acestea  nu  pot  fi  puse  la  o  tempera-   nină,  se  adaugă  doi  morcovi  tăiaţi  felii,  trei-
     ridice,  şi  ucide  astfel  miile  de  molii  ce  s’au   ratură  mare.  Pentru  a  ajunge  la  acest  scop,   patru  cepe  tăiate,  frunze  de  dafin,  cimbru,  o
     adunat  între  ele                          să  luăm  sulfat  de  cupru  (peatră  vânătă)  to­  lingură  mare  de  supă  de  carne,  se  acopere
                                                 pit  în  apă  şi  în  el  să  punem  zinc,  la  fundul   tinghirea  cu  capacul  ei,  se  pune  jaratec  sub
            Cum  se  fabrică  şampanie  fină.    vasului  se  va  depune  aramă  în  praf.  Acest   şi  deasupra  ei  şi  se  lasă  se  fearbă  încet  trei
                                                 praf  de  aramă  luat,  spălat  şi  uscat  să-l  pu­  ore,  după  aceasta  se  scurge  şi  se  aşază  bu­
          Se  iau  2  litri  de  vin  aib  de  bună  cali-
                                                 nem  în  un  vas  de  porcelan  cu  acid  sulfuric   căţelele  în  jurul  unui  spanac,  cicoare  sau
     litate,  şi  se  adaugă  1871/»  grame  zahăr,  50
     grame  sămânţă  de  ţelină  foarte  fin  pisată,  2   (vitriol).  Acestea  bine  mestecate  să  se  pună   macriş,  se  strecoară  sosul  şi  se  dă  deosebit.
                                                 peste  ele  70  părţi  mercur (argint  viu)  şi după           *
     grame  şi  150  decigrame  de  bicarbonat  de
                                                 ce  se  freacă  btne,  se  spală  cu  apă  pentru  a   Cum  se  păstrează  carnea  timp  mai
     sodă,  şi  în  fine  2  grame  şi  150  decigrame
     acid  tartric.                              scoate  tot  vitriolul  rămas.  Se  lasă  îh  urmă  a     îndelungat.
                                                 se  reci.  După  12  ore avem  o composiţie tare.
          Acestea  se  topesc  în  cele  2  litri  de                                            Se  presară  carnea  cu  praf  de  cărbuni
                                                      Când  voim  a  ne  servi,  topim  această
     vin  şi  se  adaugă  90  grame  şi  60  decigrame                                      şi  se  aşează  într’un  vas  de  peatră  cu  copac,
                                                 composiţie  ca  se  devie  moale  ca  ceara  şi
     alcool  de  vin  curat.  Sticlele  se îndoapă  apoi                                    care  se  astupă  bine;  apoi  se  pune  acel  vas
                                                 ungem  cu  dînsa  părţile  ce  voim  a  lipi.  Ră­
     repede  şi  se  leagă  capul  cu  sîrmă,  apoi  se                                     într’o  băşică  şi  se  aşează  în  privinţă.  înainte
                                                 cit,  avem  două  piese,  cari  ţin între  ele  foarte
     pun  culcate  în  pivniţă.  După  8  zile  şampa­                                      de  a  se  pune  carnea  în  vas,  să  se afume va­
     nia *e  bună.                               solid.                                     sul  cu  fum  de  cărbuni  ca  să-i  iasă  mirosul
                                                                     *
                                                                                            cel  greu,  asemenea  şi  cu  drojdii  de  bere
                                                 Cum  se  cunoaşte,  "dacă  o  stofă  de  lână
         Cleiul  de  pe  cireşi,  pruni,  caişi,  etc.         are  bumbac.                 sau  de  vin.       *
          Căuşele  acestei  boale  sunt  număroase    Să  se  taie  o  bucăţică  mică  din  stofă       Sos  de  smântână.
     şi  destul  de  rău  determinate.           şi  să  se  scoaţă  cu  fir.  Fiecare  fir  să  se  arză   Se  rumeneşte  puţin  pătrânjel  in  unt,  se
          Cu  o  unealtă  foarte  bine ascuţită,  să se   aparte  la  o  luminare.  Firele  de lână  vor arde   toarnă  zamă  caldă  pe  această  rumeneală,  se
     scoată  cleiul  afară,  tăind  până  în lemnul  viu,   greu,  vor  da  un  cărbune  spongios  şi  umflat   bate  apoi  o  lingură  de  făină,  in  2— 3  linguri
     şi  după-ce  s’a  rîcăiţ  bine  să  se acopere  bine   şi  va  produce  Un  miros  tare  de  corn  ars.  de  smântână  şi  se  toarnă  această  amestecă­
     rana  cu  mastic  (un  fel  de  pastă)  care  se  în­  Bumbacul  va  arde  cu  flacără  vie,  fără   tură  în  zama  ferbinte  şi  se  lasă  să  fearbă.
     trebuinţează  în  altoire.                  a  lăsa  cărbune  decât  toarte  puţin.    Făina  bătută  în  smântână  se  poate  pune  şi
          Dacă  boala  dăinue,  tăiem  şi  smulgem    Tot  asemenea  se  cunoaşte  bumbacul  şi   înainte  de  zamă.
     pomul,  sădind  alţii  sănătoşi.            în  mătasă.
   1   2   3   4   5   6   7   8