Page 1 - Bunul_Econom_1903_42
P. 1

Anal IV.                                 Orăştie,  25  Octomvrte  n.  1903.                                       Nr. 42















                    REVISTA-  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU

        ORGAN  AL:  „Reamintii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Reiniunii  române de  agricultură  din comitatul  Sibiiului".

                    A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                              I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  preţ uri  moderate.
                Pentru  R o m â n ia   15  lei  pe  an.                                          Abonamentele  st ■ inserţiunile  se  plătesc  înainte.
           C-TDL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  tooţs-  în   fiecare  D um inecă.            C-TUL  CASEI  DE  PĂ STR A R E  PO ŞTA LE  Nr.  10625.

                                                   szârd,  după-ce  declară,  că  vrea  să  se  îşi  schimbă  inelele  nu  e  permis  să-i
            Isvoare  de  ven it.                   ocupe  cu  creşterea vermilor  de mătasă.  mişcăm.  Când  vermii devin galbeni-stie-

                           ui.                     Adresa  acestui inspectorat este:  Selyem  loşi  şi  din  gură  lasă  un  fir bălos,  atunci
             Frăgari  (duzi,  pomniţari)  sunt  a-   feliigyelosăg  Szegszârd.  Oficii  pentru  încep  să  se  ţese  în  gogoaşă.  Atunci
        proape  în  fiecare  sat.  Şi  încă  mulţi.   cumpărarea  gogoaşelor  de  mătasă  sunt  trebue  grijit  ca gogoaşele  să nu  fie  una
        Prăsitul  acelora  încă  e  foarte  lesnicios,   în  Timişoara,  Baja?  Szegszârd,  Beciche-  prinsă de alta,  căci  atunci nu sunt  bune.
       căci frăgarii  nu sunt pomi  gingaşi.  Până   recul-mare, Panciova,  Biserica-albâ, Feo-  La  opt  zile  după  îngogoşare,  luăm  go­
       acum  însă,  foarte  puţini  dintre  ţeranii   planta,  Vârşeţ,  Moldova  etc.  Fabrici  de  goaşele  şi le  opărim,  ca  să omorîm ver-;
       noştri  ştiu,  că frăgarul  nu  e bun  numai   mătasă  sunt  în  Neoplanta  (Ujvidek)  şi  mele  din  ele,  care  altfel  mai  târziu,
       pentru  fragile  sale,  ci  mai  ales  e  pre­  Panciova.                              spărgând  gogoaşa  iese  ca  flutur,  ca  să
       ţios  pentru  frunzele  sale.  Căci  aceste      Creşterea  vermilor  de  mătată  să  ouă.  Gogoaşele  opărite  le  curăţim  de
       frunze,  ne  pot  fi  uşor  un  mare  isvor  face  în chipul  următor:  După-ce frăgarii  păiengenăria  de  pe  de-asupra  şi  apoi
       de  câştig,  dând  ele                                                                                      le  împărţim în  clase,
       nutrement  îmbelşu­                                                                                         după mărime şi frum-
       gat  aşa  numiţilor                                                                                        seţă.  Aşa gătite apoi
       vermi  de  mătasă.                                                                                          le  trimitem  lâ  unul
          Creşterea şi  îngri­                                                                                    din  magazinele  po­
       jirea  acestor  vermi                                                                                       menite mai sus, pen­
       de  mătasă,  e  atât                                                                                       tru  vânzare.
       de  lesnicioasă şi pu­                                                                                        Vânzarea  să  face
       tem zice plăcută,  în­                                                                                     cu kilo.  In  1  kilo  în­
       cât o  pot face  chiar                                                                                     tră 6—800 gogoaşe.
       şi  copilaşii,  cei  de                                                                                       După-cum  vedeţi
       8— 10  ani.  Plugarii                                                                                      din  descrierea  asta
       noştri  şi  aşa  au  nă­                                                                                   scurtă, creşterea ver­
       ravul,  ca  în  timpul                                                                                     milor  de  mătasă  e
       lucrului  de  vară  să                                                                                     un lucru  foarte  uşor.
       lase  casa  şi  curtea                                                                                        Daţi  copiilor  dv.
       în  grija  câte  unui  sau  doi  copilaşi,  cari  dau  frunze,  ouăle  cele  mici  de  vermi  prilej  să  se dedea  cu lucrul.  Aduceţi-vă
       în  lipsa  de  alt  lncru  mai  bun,  aleargă  de  mătasă  să  pun  la  căldură,  ca  să  ouă de  vermi  de  mătasă  şi colea  la pri­
       prin  cel  prav  şi  pe  cele  străzi,  ziulica  scoată  vermii.  Vermii  noi  scoşi  să  pun  măvară îngrijiţi  de scoaterea  vermilor şi
       întreagă.                                  pe  hârtie  ori  pe  pânză  rară,  unde  li se  apoi  daţi i  în  grija  copiilor.  Să  câştige
            Când  părinţii  acestor  copilaşi  s’ar  dau  frunze  fragede  de  frăgar.  Frunzele  şi  ei,  căci  multe  le  trebue  şi  lor.
       îndeletnici  cu creşterea  vermilor de mă­  se  aruncă  ia  vermi  şi  ei  se  urcă  pe     Isvorul  acesta  de  venit  pe  care
       tasă,  pe  de-o  parte  ar  da  ocupaţiune  ele  şi  le mâncă.  Să  nu  fie  însă  frunzele  vi-’l  descriem  aici,  nu  e  isvor  nou.  In
       plăcută  copiilor,  care  atunci  s’ar  lăsa  nici umede,  nici  rouate  şi nici prăvoase.  ţara  întreagă,  de  mulţi  ani  se  ocupă
      de  uliţărit,  pe  de  altă  parte  şi-ar  des­  Vermilor  tineri  li-se  dau  frunze  tinere  poporaţiunea  cu  creşterea  vermilor  de

      chide  un  nou  isvor  de  frumos  câştig.  şi  cu  cât  cresc li-se  dau  frunze  tot mai  mătasă.
      Căci  gogoaşele,  ce le  fac vermii  de mă­  mărişoare.  A doua,  a treia zi după scoa­      Aşa  în  anul  1885 au  fost în  ţeara
      tasă,  le  cumpără  fabricele  de  mătasă  tere,  vermii se aşează pe poliţe  de scân­ întreagă:  13  mii  859  familii,  ear’  în
      cu  preţ  destul  de  bun.  Mai  ales  statul   duri  ori  pe  iese.  Peste  zi  li-se  dă  de  anul  1895  au  fost  94  mii  865  familii,
      să  trudeşte  mult  să  lăţească  creşterea   mai  multe-ori  de  mâncare.  E  mai  bine  care  s’au  ocupat  cu  creşterea  vermilor
      vermilor  de  mătasă.                       să  li-se  deie  de  multe-ori  câte  puţin  de  mătasă,  producând la  1885:  176 mii
           Vermii  de  mătasă  să  prăsesc  prin  şi  numai  atunci,  când  frunzele  dinainte  337  kilograme  şi  la  1895:  1  milion
      ouă, pe care le capătă ori-cine,  în  cinste,  le-au  mâncat  de tot.  Vermii  îşi schimbă  499  mii  845  kilograme  de  gogoaşe.  In
      dela  inspectoratul  de  mătasă  din  Szeg­ inelele  (pielea)  de  mai  multe-ori.  Când  ultimul  an  s’a  plătit  pentru  gogoaşe de

               Domnii  abonenţi  restanţieri  sunt  rugaţi  a  trim ite  preţul  abonam entului
                                             oa  Gheqaul  o*  1’am  al&tarat la Nr. 38.
   1   2   3   4   5   6