Page 2 - Bunul_Econom_1903_42
P. 2

Pag.  2                                           BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  42

      mătasă  2 milioane  935 mii  048 coroane.  insurecţionale,  va  putea  să  pue  capăt       Ear’  ziarul  »Abania«,  care  apare
      —  Precum  vedeţi  dar’  gogoaşele  de      stării  teribile  de  lucruri  din Macedonia.  în  capitala  Serbiei  şi  e  redactată  In
      mătasă  aduc  milioane  ■—  ţerii  întregi.   Până  atunci,  situaţiunea  în  Peninsula-  sârbeşte  şi  în  albeneşte,  în  unul  din
                                                  Balcanică  e  tot  aşa de  gravă  ca  şi mai  numerele  din  urmă  scrie:
           De  aceea  puneţi-v£  pe  lucru.
                                                  înainte,  şi  pentru  turci  ca  şi  pentru     «Comitetul  central  al  tinerilor  Al­
                                                  creştini.                                  banezi  din  Bitolia  (Monastir)  ne  comu­
                DIN  LUME                              Chestiunea  Macedoniei  dar’,  dupâ-  nică,  printr’o scrisoare,  că  un număr  de
                                                  cum  se  vede,  nu  a  făcut  nici  un  pas  45  fruntaşi  albanezi  din  diferite  oraşe
              Peninsula-Baloanioă.                înainte  spre  pacificare,  ci  stă  pe  loc,  ale  Albaniei  au  fost  arestaţi  şi.  băgaţi
                                                  dacă  nu  chiar  se  înrăutăţeşte.         în  fiare,  unii  expulsâţi  de  cătră  poliţia
           Nu  s’a  stins  focul  în Macedonia  şi     Trecând  dela  faptele  diplomatice   Neronului  asiatic.
      stă  să  s’aprindă  altul  şi  mai  mare  în   fără  de  succes,  1a  faptele  de  arme  cu   «Nelegiuirea  duşmanilor  neamului
      Coreea.  In prima, Turcii şi Bulgarii sunt,   triste  resultate,  iată  ce  mai  găsim  în  nostru  s’a  făptuit  pe  motivul,  că  aceşti
      precum  îi  ştim,  actorii  principali  cari   marele  ziar  parisian menţionat  mai  sus.  albanezi  nu  au  voit  să  iscălească o  pe-
      udă  cu  sângele  lor  şi  mânjesc  cu  fără­  Legaţiunea  bulgară  i-a  comunicat  din  tiţiune  prin  care să  declare,  că nu  sunt
      delegile  nesfîrşitei  tragedii  ţertna Penin-   Sofia,  cu  data  de  13  ale  lunii  Octom-  contra  Neronului  din Ţarigrad  şi  admi­
      sulei-Balcanice;  în  cealaltă,  Ruşii  şi  Ja­  vrie,  o  telegramă  în  care  se  cuprind  nistraţiei  lui.
      ponezii  stau  cu  armele  în  mână  gata   următoarele:                                    «Bravii albanezi au respins cu toată
      să  le  descarce  unii  ’ntr’alţii.                                                    energia,  ruşinoasa  propunere  a Valiului,
                                                       «Postul  bulgar  din  Caramaniţa  a
           Dar’  până  când  să  ia  foc şi  extre­  fost  atacat  de  un  batalion  de  soldaţi   preferind  mai  bine  să  îndure  greutatea
      mul  orient  al  Asiei,  până-când  telegra­  regulaţi  Turci,  conduşi  de  un  maior.  lanţurilor  şi întunerecul  temniţelor până
      mele  ne  vor  aduce  ştirea  definitivă  ce                                           ce  o  mână  salvatoare  ne  va  scăpa  de
      se  aşteaptă,  să  vedem  ce  se  mai  pe­       «După-ce au trecut graniţa,  soldaţii   urgia  Neronului,  care  îşi  bate  joc  de
      trece  în  Sud-Ostul  Europei,  învăluit  în   Turci  au  înaintat  o  distanţă  de  cinci   tot  ce  avem  mai  sfânt,  masacrând  şi
      spirale  de  fum  negru.                   chilometri  în  interiorul  principatului,  au   pângârindu-ne  familiile  şi  neamul.
                                                 jefuit  postul  şi  au  prădat  satul  Cara­
           Confusiunea  domneşte  în  Macedo­     maniţa.                                         «Cei  45 bravi  albanezi  unii se  gă­
      nia  şi  în  sferele  conducătoare  din Con-                                           sesc  închişi  la  Salonic  şi  alţii  în  Diar-
      stantinopole,  ear’ încăerările  îşi continuă    «Soldaţii  Bulgari  dela  acel  post,   bechir.
      drumul  lor  sinistru  şi  acuma  după  no­  în  număr  numai  de  şase  inşi,  au  dat     «Cerem  dreptate,  nu  vom  înceta
      tele  promiţătoare  de  pace  ale  Austriei   piept asaltatorilor şi s’au  împotrivit până   un  singur  moment  până-ce  dreptate  în
      şi  Rusiei,  ca  şj  mai  înainte  de  produ­  la  arderea  celui  din  urmă  cartuş.  ţeara  noastră  Albania,  nu  se  va  face*.
      cerea  lor.                                      «După  aceea,  soldaţii  Bulgari  s’au     Nu,  liniştea  nu  se  restabileşte  în
           Corespondentul  din Constantinopol    dat  înapoi,  având  un  rănit,  pe  când   Macedonia,  după  ultimele  ştiri  sosite, ci
      al  ziarului  »Le Temps«,  afirmă  că  este   Turcii  perdură  mai  mulţi  morţi.      din  contră,  focul  pare  că  ameninţă  să
      imposibil  a  se  aplica  controlul  pe  care    «Batalionul  turc după-ce  săvirşi ja­  cuprindă şi mai  rău P.-Balcanică. — T. P.
      Puterile  aliate  în  acest  scop,  Rusia  şi  ful,  trebui  să  se  retragă  la  apropierea
      Austria,  pare că voesc  a-’l aplica asupra  a  două  companii  de  infanterie  bulgară,    I n   S a lo n ic  se  colportează  ştirea,  că
      actelor  administraţiunii  turceşti;  Sulta­  alergate  în  ajutor.                    Boris  Sarafoff ar  fi fost ucis  de cârtă  un cu-
                                                                                             ţovlach  cu  numele  Vanghelie  din  comuna
      nul  nu consimte la  aceasta,  ear’ bandele      «Această  violare  a  graniţei  bul­  Smerdeş.  Vanghelie  a  împuşcat  pe  Sarafoff
      înarmate  nu  vor  să  aştepte  realisarea  gare  precum  şi  perderea  postului  şi  şi  i-a  luat  mai  multe  documente,  cu  cari  s’a
      unor  promisiuni  în  care  nu  cred.      satului  Caramaniţa  de  cătră  turci,  câ­  presentat  apoi  la  Hilmi-paşa,  cerând  să  i-se
           Numai  intrevenirea străină, zice co­  teva  zile  după  înmanuarea  nouei  note   dea  remuneraţia  de  500  funţi  turceşti.  Moti­
      respondentul  numitului  ziar,  numai  in-  austro-rusâ,  produce  în  tot  principatul   vul  faptului  a  fost  răsbunarea,  fiindcă  Sara-
                                                                                             foflf a  incendii  satul  lui  Vanghelie.
      tervenirea  streină,  cerută  de  comitetele  o  întărîtare  foarte  mare«.


                  F O I T Ă                       tre  şi  vîslind,  ajunse  până  la  scările  de mar­  ci  totdeauna  m’am  luptat  în  luptă  dreaptă.
                                                  mură  ale  palatului.  Pătruns  acolo  el  văzu  în   Dar’  cu  tine  nu  m’oi  bate.  Ci  mai  bine  voiu
                                                  boitele  scărilor  candelabre  cu  sute  de  braţe,   spune  lăutarilor  să  zică  şf cuparilor să  umplă
                 M ic h a il   E m in e sc u
                                                  şi  în  fiecare  braţ  ardea  câte  o  stea  de  foc,  cupele  cu  vin  şi-om  lega  frăţie  de  cruce  pe
            FET-FRUMOS  DIN  LACRIMĂ              Pătrunse  în  sală.  Sala era  înaltă,  susţinută de   cât-om  fi  şi-om  trăi.
                                                  stîlpi  şi  de  arcuri,  toate  de  aur,  ear'  în  mij­  Şi  se  sărutară  feciorii  de  împăraţi  în
                    —  POVESTE  -
                                                  locul  ei  stetea  o  mândră  masă,  acoperită  cu   urările  boierilor  şi  beură  şi  se  sfătuiră.
        (2)            — •—          (Urmare).
           Când  era  înspre  sara  zilei  a treia,  buz­  alb,  talgerele  toate săpate  din  câte  un  singur   Zise  împăratul  lui Făt-Frumos:  De cine
      duganul  căzând,  se isbl de  o poartă  de aramă   mărgăritariu  mare;  ear’  boerii  ce  şedeau  la   în  lume  te  temi  tu  mai  mult?
      şi  făcu  un  vuet  puternic  şi  lung.  Poarta  era   masă  in  haine  aurite,  pe  scaune  de  catifea   —  De  nime  în  lumea  asta,  afară  de
      sfărîmată  şi  voinicul  întră.  Luna  răsărise  din­  roşie,  erau  frumoşi  ca zilele  tinereţei  şi voioşi   Dumnezeu.  Dar’  tu ?  '
      tre  munţi  şi  se  oglindea  într’un  lac  mare  şi   ca  horele.  Dar’  mai ales  unul din  ei,  cu frun­  —-  leu  ear’  de  nime,  afară  numai  de
                                                  tea  într’un  cerc  de  aur,  bătut  cu  diamante,  Dumnezeu  şi  de  mama  pădurilor.  O  babă
      limpede,  ca  seninul  ceriului.  In  fundul  lui  se
      vedea  sclipind,  de  limpede  ce  era,  un  nisip   si  cu  hainele  strălucite,  era  frumos  ca  luna   bătrână  şi  urîtă,  care  umblă  prin  împărăţia
                                                  »
      de  aur;  ear’  în  mijlocul  lui,  pe  o  insulă  de   unei  nopţi  de  vară.  Dar’  mai  mândru  era   mea  de  mână  cu  furtuna.  Pe  unde  trece  ia,
      smarand  încurijurat  de  un  crâng  de  arbori   Făt-Frumos.                          faţa  pământului  se  usucă,  satele  se  risipesc,
      verzi  şi  stufoşi,  se  ridica un  mândru  palat de   —  Bine-ai  venit,  Făt-Frumos!,  zise  îm­  tîrgurile  cad  năruite.  Mers-am  eu  asupra  ei
      o  marmură  ca  laptele,  lucie  şi  albă,  atât  de   păratul;  am  auzit  de  tine,  dar’  de  văzut  nu   cu  bătălie,  dar’  n’am  isprăvit  nimica.  Ca  să
      lucie,  încât  în  ziduri  resfrângea  ca  într’o  o-   te-am  văzut.          r       nu-’mi  prăpădească  toată  împărăţia,  am  fost
      glidă  de  argint:  dumbravă  şi  luncă,  lac  şi   —  Bine  te-am  găsit,  împărate,  deşi  mă   silit  să  stau  la  învoială  cu  ia  şi  să-i  dau  ca
      ţermuri,  O  luntre  aurită  veghea  pe  undele  tem  că  nu  te-oi  lăsa  cu  bine,  pentru-că  am   bir  tot  al  zecelea  din  copii  supuşilor  > mei.
      limpezi  ale  lacului  lângă  poartă;  şi  în  aerul  venit  să  ne  luptăm  greu,  că  destul  ai  vicle­  Şi  azi  vine  să-’şi  iee  birul.
      cel  curat  al serii,  tremurau  din palat  cântece   nit  asupra  tatălui  meu             Când  sună  miază-noaptea  feţele  mese­
      mândre  şi  senine.  Făt-Frumos  se  sul în  luh-  —  Ba  n’am  viclenit  asupra  tatălui  tău,  nilor  se  posomoriră;  căci  pe  miază- noapte
                                                                                                                             j    ^
        I ;   ;  '     I   1  •  v  .         1  ■      ?                          .  i.-
                                                                             '...     ........
   1   2   3   4   5   6   7