Page 2 - Bunul_Econom_1903_42

Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 42

mătasă 2 milioane 935 mii 048 coroane. insurecţionale, va putea să pue capăt Ear’ ziarul »Abania«, care apare
— Precum vedeţi dar’ gogoaşele de stării teribile de lucruri din Macedonia. în capitala Serbiei şi e redactată In
mătasă aduc milioane ■— ţerii întregi. Până atunci, situaţiunea în Peninsula- sârbeşte şi în albeneşte, în unul din
Balcanică e tot aşa de gravă ca şi mai numerele din urmă scrie:
De aceea puneţi-v£ pe lucru.
înainte, şi pentru turci ca şi pentru «Comitetul central al tinerilor Al­
creştini. banezi din Bitolia (Monastir) ne comu­
DIN LUME Chestiunea Macedoniei dar’, dupâ- nică, printr’o scrisoare, că un număr de
cum se vede, nu a făcut nici un pas 45 fruntaşi albanezi din diferite oraşe
Peninsula-Baloanioă. înainte spre pacificare, ci stă pe loc, ale Albaniei au fost arestaţi şi. băgaţi
dacă nu chiar se înrăutăţeşte. în fiare, unii expulsâţi de cătră poliţia
Nu s’a stins focul în Macedonia şi Trecând dela faptele diplomatice Neronului asiatic.
stă să s’aprindă altul şi mai mare în fără de succes, 1a faptele de arme cu «Nelegiuirea duşmanilor neamului
Coreea. In prima, Turcii şi Bulgarii sunt, triste resultate, iată ce mai găsim în nostru s’a făptuit pe motivul, că aceşti
precum îi ştim, actorii principali cari marele ziar parisian menţionat mai sus. albanezi nu au voit să iscălească o pe-
udă cu sângele lor şi mânjesc cu fără­ Legaţiunea bulgară i-a comunicat din tiţiune prin care să declare, că nu sunt
delegile nesfîrşitei tragedii ţertna Penin- Sofia, cu data de 13 ale lunii Octom- contra Neronului din Ţarigrad şi admi­
sulei-Balcanice; în cealaltă, Ruşii şi Ja­ vrie, o telegramă în care se cuprind nistraţiei lui.
ponezii stau cu armele în mână gata următoarele: «Bravii albanezi au respins cu toată
să le descarce unii ’ntr’alţii. energia, ruşinoasa propunere a Valiului,
«Postul bulgar din Caramaniţa a
Dar’ până când să ia foc şi extre­ fost atacat de un batalion de soldaţi preferind mai bine să îndure greutatea
mul orient al Asiei, până-când telegra­ regulaţi Turci, conduşi de un maior. lanţurilor şi întunerecul temniţelor până
mele ne vor aduce ştirea definitivă ce ce o mână salvatoare ne va scăpa de
se aşteaptă, să vedem ce se mai pe­ «După-ce au trecut graniţa, soldaţii urgia Neronului, care îşi bate joc de
trece în Sud-Ostul Europei, învăluit în Turci au înaintat o distanţă de cinci tot ce avem mai sfânt, masacrând şi
spirale de fum negru. chilometri în interiorul principatului, au pângârindu-ne familiile şi neamul.
jefuit postul şi au prădat satul Cara­
Confusiunea domneşte în Macedo­ maniţa. «Cei 45 bravi albanezi unii se gă­
nia şi în sferele conducătoare din Con- sesc închişi la Salonic şi alţii în Diar-
stantinopole, ear’ încăerările îşi continuă «Soldaţii Bulgari dela acel post, bechir.
drumul lor sinistru şi acuma după no­ în număr numai de şase inşi, au dat «Cerem dreptate, nu vom înceta
tele promiţătoare de pace ale Austriei piept asaltatorilor şi s’au împotrivit până un singur moment până-ce dreptate în
şi Rusiei, ca şj mai înainte de produ­ la arderea celui din urmă cartuş. ţeara noastră Albania, nu se va face*.
cerea lor. «După aceea, soldaţii Bulgari s’au Nu, liniştea nu se restabileşte în
Corespondentul din Constantinopol dat înapoi, având un rănit, pe când Macedonia, după ultimele ştiri sosite, ci
al ziarului »Le Temps«, afirmă că este Turcii perdură mai mulţi morţi. din contră, focul pare că ameninţă să
imposibil a se aplica controlul pe care «Batalionul turc după-ce săvirşi ja­ cuprindă şi mai rău P.-Balcanică. — T. P.
Puterile aliate în acest scop, Rusia şi ful, trebui să se retragă la apropierea
Austria, pare că voesc a-’l aplica asupra a două companii de infanterie bulgară, I n S a lo n ic se colportează ştirea, că
actelor administraţiunii turceşti; Sulta­ alergate în ajutor. Boris Sarafoff ar fi fost ucis de cârtă un cu-
ţovlach cu numele Vanghelie din comuna
nul nu consimte la aceasta, ear’ bandele «Această violare a graniţei bul­ Smerdeş. Vanghelie a împuşcat pe Sarafoff
înarmate nu vor să aştepte realisarea gare precum şi perderea postului şi şi i-a luat mai multe documente, cu cari s’a
unor promisiuni în care nu cred. satului Caramaniţa de cătră turci, câ­ presentat apoi la Hilmi-paşa, cerând să i-se
Numai intrevenirea străină, zice co­ teva zile după înmanuarea nouei note dea remuneraţia de 500 funţi turceşti. Moti­
respondentul numitului ziar, numai in- austro-rusâ, produce în tot principatul vul faptului a fost răsbunarea, fiindcă Sara-
foflf a incendii satul lui Vanghelie.
tervenirea streină, cerută de comitetele o întărîtare foarte mare«.

F O I T Ă tre şi vîslind, ajunse până la scările de mar­ ci totdeauna m’am luptat în luptă dreaptă.
mură ale palatului. Pătruns acolo el văzu în Dar’ cu tine nu m’oi bate. Ci mai bine voiu
boitele scărilor candelabre cu sute de braţe, spune lăutarilor să zică şf cuparilor să umplă
M ic h a il E m in e sc u
şi în fiecare braţ ardea câte o stea de foc, cupele cu vin şi-om lega frăţie de cruce pe
FET-FRUMOS DIN LACRIMĂ Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susţinută de cât-om fi şi-om trăi.
stîlpi şi de arcuri, toate de aur, ear' în mij­ Şi se sărutară feciorii de împăraţi în
— POVESTE -
locul ei stetea o mândră masă, acoperită cu urările boierilor şi beură şi se sfătuiră.
(2) — •— (Urmare).
Când era înspre sara zilei a treia, buz­ alb, talgerele toate săpate din câte un singur Zise împăratul lui Făt-Frumos: De cine
duganul căzând, se isbl de o poartă de aramă mărgăritariu mare; ear’ boerii ce şedeau la în lume te temi tu mai mult?
şi făcu un vuet puternic şi lung. Poarta era masă in haine aurite, pe scaune de catifea — De nime în lumea asta, afară de
sfărîmată şi voinicul întră. Luna răsărise din­ roşie, erau frumoşi ca zilele tinereţei şi voioşi Dumnezeu. Dar’ tu ? '
tre munţi şi se oglindea într’un lac mare şi ca horele. Dar’ mai ales unul din ei, cu frun­ —- leu ear’ de nime, afară numai de
tea într’un cerc de aur, bătut cu diamante, Dumnezeu şi de mama pădurilor. O babă
limpede, ca seninul ceriului. In fundul lui se
vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip si cu hainele strălucite, era frumos ca luna bătrână şi urîtă, care umblă prin împărăţia
»
de aur; ear’ în mijlocul lui, pe o insulă de unei nopţi de vară. Dar’ mai mândru era mea de mână cu furtuna. Pe unde trece ia,
smarand încurijurat de un crâng de arbori Făt-Frumos. faţa pământului se usucă, satele se risipesc,
verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat de — Bine-ai venit, Făt-Frumos!, zise îm­ tîrgurile cad năruite. Mers-am eu asupra ei
o marmură ca laptele, lucie şi albă, atât de păratul; am auzit de tine, dar’ de văzut nu cu bătălie, dar’ n’am isprăvit nimica. Ca să
lucie, încât în ziduri resfrângea ca într’o o- te-am văzut. r nu-’mi prăpădească toată împărăţia, am fost
glidă de argint: dumbravă şi luncă, lac şi — Bine te-am găsit, împărate, deşi mă silit să stau la învoială cu ia şi să-i dau ca
ţermuri, O luntre aurită veghea pe undele tem că nu te-oi lăsa cu bine, pentru-că am bir tot al zecelea din copii supuşilor > mei.
limpezi ale lacului lângă poartă; şi în aerul venit să ne luptăm greu, că destul ai vicle­ Şi azi vine să-’şi iee birul.
cel curat al serii, tremurau din palat cântece nit asupra tatălui meu Când sună miază-noaptea feţele mese­
mândre şi senine. Făt-Frumos se sul în luh- — Ba n’am viclenit asupra tatălui tău, nilor se posomoriră; căci pe miază- noapte
j ^
I ; ; ' I 1 • v . 1 ■ ? . i.-
'... ........