Page 3 - Bunul_Econom_1903_42

Nr. 42 BUNUL ECONOM Pag. 3

nalbă, tei, muşeţel, soc, busuioc, ismâ cu ra­ Pentru femei.
P e n t r u E c o n o m i
chiu, oblojeli calde cu leuştean şi ismă ; fre­
cări cu flanelă cu untdelemn; să mâhcă lapte.
' Distragerea cărăbuşilor.
Sparanghel de untdelemn.
Să se aşeze, in amurg. In mijlocul gră- Pentru cei cari r&sujtâ greu în somn. După-ce se va curăţ! sparanghelul, se leagă
dinei şi al livezei cu pomi câte un butoiu în mănunchiu, se aruncă în apă cloco ită, i-se
▼echin desfundat, ale cărui doage pe din­ Mulţi cred, că dacă îşi vor pune o du­ adaugă puţină sare, se recoreşte cu apă rece
lăuntru să fie unse cu păcură. zină de perne sub cap, sau stând pe spate, înainte de a-1 pune sâ fearbă. După-ce va fi
La fundul acestor butoae, să se aşeze vor durml mai bine şi când coJp, e tocmai fert, se scoate, se scurge şi se aşează regulat
suspendat prin sîrme fixate de părâţi câte un contrarul; deoare-ce atunci pieptul ia o po- pe o farfurie într'o singură grămadă, şi se
fieltmar aprins. Insectele de tot felul, atrase siţie greşită şi nu poate funcţiona bine. De
servă împreună cu soş făcut cu sare, piper,
de lumină, se reped pe felinar. Sbîrnăind aceea se recomandă acelora, cari sufere de
oţet şi untdelemn.
prin prejur se lovesc de pâreţii butoiului, greutate in răsuflare, de a durml mai mult
picioarele şi aripile se mânjesc de păcură şi cu capul in jos. Pentru-ca plămânii să poată Plăcintă cu carne.
cărăbuşii cad la fundul butoiului. funcţiona bine, vom durml pe spate, vom
căuta ca plapoma sau braţele noastre să nu Se ia o ocă de făină, trei gălbenuşuri
şi un albuş, se sară şi se frământă, adăugând
Pentru înlăturarea creşterii cepei. apese greu pe piept. Odaia de culcare să fie
mereu apă căldicică, până ajunge aluatul ca
Se acaţă ceapa legată în cununi câteva mereu aerisată.
să nu se lipească de masă, atunci se lasă să
zile la fum, fumul nu are nici o influenţă asu­
mai stea 30 de minute, apoi să împarte în
pra gustului cepei si totdeodată împedecă 12—18 bucăţi întinzând fiecare bucată cât
creşterea în timpul ierriei. A dvocatul poporului. se poate de subţire. Pentru umplutură se ia
carne pe jumătate, se toacă foarte mărunt şi
Ouele cu coaje moale
se prăjeşte în unt CU ceapă, scorţişoară, sare
provin din causă că găinile nu au destul In ori-ce afacere, extrasul matrimonial şi piper. Se ia o parte din umplutură şi se
carbonat de calce (var) in hrana lor. Pentru se eliberează gratuit numai pe lângă atestat mai pune altă parte din umplutură, urmând
a tămădui răul, să se piseze cretă şi ames- de paupertate. astfel ca în fiecare plăcintă să fie trei pături
cându-o în mâncarea paserilor de curte să Arătări contra conducătorului de matri- şi între ele două rânduri de carne. Pâturele
li-se dee de mâncare. cule sunt a se face fisolgâbirăului. (Artic. trebue unse cu unt, ca sâ nu se lipească. Plăcin­
de lege XXXI. şi XXXIII. Ord. minist. din tele se coc în cuptor, însă nu prea tare ars.
1895 nr. 60000 §. 44 şi 45). *
M edicul casei. Pregătirea sfeclei.

Pentru înşelăciune este a se face
Se spală sfecla fără să se rupă firele
Leacuri pentru dinţi stricaţi. arătare în timp de 3 luni. Causa este a se
cele subţiri dela rădăcină, deoare-ce rupân-
Faci oblojeli cu făină de in şi de ca­ preda tribunalului. (Art. de lege XXXIV, din du-se sfecla se albeşte, se ferbe în urmă sau
pete de mac; curăţire cu praf de cărbune de 1897 §. 183 şi art. del ege V. din 1878 se coace în cuptor, se scoate coaja, se taie
§.390).
tei; pune pe gingii cârpe cu piper pisat şi felii şi se aşază într’o farfurie rînduri, şi pie-
muiat in spirt; se freacă gingiile cu* miere sărându-se fiecare rând cu sare, chimin, hrean
ori cu sămânţe de in pisate, cu rădăcină de Pentru ferberea de vinars, scu­ ras sau tăiat in fâşii subţiri, apoi se acoperă
micşunea şi tinctură de şofran; clăteşte gura tită de dare, este a se da rugare la despăr­ cu oţet bun, fert, cu puţin zăhar şi lăsân-
cu bicarbonat de sodă. ţământul financiar local sau, dacă acela e du-1 mai întâiu să se răcească, se pune unt­
departe, primăriei comunale. Ord. minist. din delemn trebuitor şi se lasă să stea astfel
Colica de maţe. 1888 Nr. 45145). 24 ore. Cu cât va sta mai mult, se face
Să bea untdelemn, zamă dulce de ana- mai bună.
son (mărar dulce) 2 ceşti pe zi; ceaiu de

călare cu aripi vântoase, cu faţa sbircilă ca pe dîră trasă de piuă, până-ce ajunse lâng’o
o stâncă puhavă şi scobită de părae, c’o pă­ casă frumoasă, albă, care steclea la lumina
dure în loc de păr, urla prin aerul cernit lunei în mijlocul unei grădini de flori. Florile
(Vezi ilustraţia).
mama pădurilor cea nebună. Ochii ei două erau în straturi verzi şi luminau albastre,
nopţi turburi, gura ei un hău căscat, dinţii roşie-închise şi albe, ear’ printre ele roeau Unul dintre cele mai frumoase orăşele
ei şiruri de pietri de mori. fluturi uşori, ca sclipitoare stele de aur. - Miros, din Transilvania este fără îndoială Haţegul.
Cum venea vuind, Făt-Frumos o apucă 'lumină şi un cântec nesfîrşit, încet, dulce eşind Haţegul pe ungureşte Hâtszeg pe nem­
de mijloc şi o trânti cu toată puterea într'o din roirea fluturilor şi a albinelor, îmbetau ţeşte Hotzing se află situat pe frumoasa vale
a Haţegului comitatul Hunedoarei pe linia
piuă mare de piatră; peste piuă prăvăli o grădina şi casa. Lângă prispă stăteau două
căilor ferate ung. de stat Piski-Petrozsâny
bucată de stâncă, pe care o legă din toate buţi cu apă, — ear’ pe prispă torcea o fată cu staţiunea Vâralja-Hâtszeg. Are aproape
părţile cu şepte lanţuri de fer. Inlăuntru baba frumoasă. Haina ei albă şi lungă părea un 2000 locuitori, în maioritate români. In Ha­
şuera şi se smulgea ca vîntul închis — dar’ nor de raze şi umbre, ear’ părul ei de ţeg să află magistrat, judecătorie, pretură,
nu-i folosea nimica. aur era împletit îh cozi lăsate pe spate, pe perceptorat etc. şi o bancă românească cu
numele »Haţegana«. Haţegul a fost locul
Veni ear’ la ospăţ; când prin bolţile când o cunună de mărgăritărele era aşezată principal al regimentelor române de graniţă
ferestrilor la lumina lunei văzură două dea­ pe fruntea ei netedă. Luminată de razele din aceste ţinuturi. In anii din urmă s’a in-
luri lungi de apă. Ce era? Mama pădurilor lunei, ia părea muiată într'un aer de aur. frumseţat oraşul cu diferite edificii frumoase,
neputând să iasă, trecea peste apă cu piuă cu Degetele ei ca din ceară albă torceau dintr'o cu pardoseală de Asphalt, şi cu o fântână
săritoare în mijlocul pieţei. Edificiile cele mai
tot şi-i brăzda faţa în pouă dealuri. Şi fugea furcă de aur şi dintr’un fuior de o lână ca
frumoase din piaţă sunt proprietate româ­
mereu, o stâncă de peatră îndrăcită, rupân- argintul torcea un fir de o matasă albă, sub­ nească. In apropierea oraşului se află muntele
du-şi cale prin păduri, brăzdând pământul ţire, strălucită, ce sămăna mai mult a o vie Retezat cu o înălţime de 2496 metrii. Iluş-
cu dîrâ lungă, până-ce se făcu nevăzută în rază de lună, ce cutreera aerul, decât a fir tort. traţiunea noastră înfăţioşează piaţa oraşului
Haţeg, rândul de edificii din faţa pieţei sunt
depărtarea nopţii. La zgomotul uşor al paşilor lui Făt- toate proprietăţi româneşti.
Făt-Frumos ospătă ce ospătă, dar' apoi Frumos, fata’şi ridică ochii albaştri ca undele
luîndu-şi buzduganul de-a umăr, merse mereu lacului. _________ (Va urma).