Page 5 - Bunul_Econom_1903_42
P. 5
Nr. 42 BUNUL ECONOM ,Jţj» 5
Cununa soldaţilor dinDobriţin. In urma Mar* fort In Bnoureştl Hoţi necunos Cise are mere şipertde tiran?
celor Întâmplate cu prilejul depunerii unei cuţi au furat din un vagon de poştă al tre
cununi pe statua din Seghedin alui Kossuth, nului ce mergea spre Predeal, 160.000 lei în
Primim dela administraţiunea foii
şi soldaţii din Dobriţin au botărlt să depună, bilete de bancă şi 100.000 tn aur. Se crede
economică „Erddlyi Gazda" din Cluj
drept protest, o Cunună pe statua libertăţii că hoţii au luat-o spre Ungaria. (Kolozsvâr) spre publicare următoarele:
din Dobriţin. Pregătirile s’au făcut în secret, *■ ■ " Mai multe firme de negustori de
dar’ pe urmă planul s'a descoperit. In coiitra Din Macedonia. Lângă Paris- poame din ţearâ şi străinătate, intere-
acestor soldaţi, sunt 130 la număr, autorită teru au avut loc ciocniri sângeroase în sându-se de poamele noastre, sunt ru
ţile militare au pornit cercetare. tre bande de resculaţi şi trupe turceşti. gaţi toţi acei proprietari de U tere şi
# Trupele au avut 400 de morţi, răscu
Onoraţilor cetitori le atragem a- laţii 48 inşi. Lângă Demiscopije, ban pere, să se adreseze la subscrisa ad-
ministraţiune cu ofertele lor şi a tri
tenţiunea asupra inseratului de pe pa dele răsculaţilor au luptat 3 zile contra mite câte un pachet de m e r e sau
trupelor, având mai mulţi morţi, între
gina ultimă, referitor la cele 3 calen p e r e de 5 sau 10 chilograme prin
alţii 4 femei şi 2 copii.
dare apărute la institutul tipografic * postă până în 28 Octomvrie n. a. c.,
»Ideale- din Hunedoara. Iarăşi foc în Budapesta. In fabrica mare ca astfel valorisarea poamelor să fie
' * de fiori din strada Iosif, alui David Schneider, mai uşoară şi mai cu efect.
Opt comune nimicite prin cutremur. Din în care zilnic sunt 24 tete ocupate, în Joia In epistola de ofert este a se scrie:
Baku se vesteşte un Înfricoşat cutremur de trecută înainte de prânz o sticlă de terpen- 1. Gând şi în ce mod au fost poa
pământ, Întâmplat In districtul Harazan. Opt mele culese?
tină a căzut de pe o poliţă pe cuptorul unde
sate sunt total distruse. Opt sute de case 2. Unde şi în ce chip sunt înma
dou£ fete topeau nişte ceară. Terpentina a
s’au piăbuşit, aşa că n’a rămas peatră pe gazinate poamele?
luat îndată foc, ear' fetele îngrozite a voit
peatră, patru sute de case au devenit nelo 3. Câte poame are în ferdele de
să iasă iute afară pe unica uşă ce avea odaia
cuibile. Păn’acum 90 de cadavre au fost aceia, uşa insâ a fost încuiată de stăpân, ca 20 litre sau măji?
scoase de sub ruine. Peste zece mii de oa fetele să nu fure peste z< ceva din fabrică. 4. Ce preţ a primit până acuma
meni n’au altceva drept locuinţă decât cerul şi cu cât doreşte a ie vinde?
Ferestrile fiind foarte înalţe n’au putut sări
liber şi foamea de mângăere. de pe ele afară până-ce n’a pus mese şi 5. In cas de vânzare este vânză
# torul în stare sau doreşte a împacheta
scaune una peste alta astfel au sărit cele mai
Zăpadă. Mercuri dimineaţa locuitorii poamele şi în ce mod?
miilte din odaie afară, altele pe cari le-a
Orăştiei şi cei din jur, au fost surprinşi prin
apucat flacăra şi pe cari le-a înăduşit fumul Cluj (Kolozsvâr).
ninsoare de zăpadă amestecată cu ploaie, ce
s’au prăpădit în flăcări. Administraţiunea „ E rd e ly i Gazdat*
n’a durat insă mult. Peste noapte s’a făcut *
insă astfel de frig, încât apa de prin vasele
Dramei dela Cap la Cairo. Se ştie, că
din curţi a prins ghiaţă. — Aşa să vede, că Englezii întreprind in Sudţil Africei o lucrare Acei oferenţi de mere şi pere, cari nu doresc
iarna a greşit terminul de sosire prin păr a să adresa direct la Cluj, sunt poftiţi a să adresa
la administraţiunea «Bunului Econom* în Orăştie
gigantică: să lege printr’urî drum de fer Co
ţile noastre. lonia Capului cu Egiptul. Lucrările au ajuns (Szăszvăros), care mijloceşte aceste vânzări în mod
* gratuit. A dm . „B. Ei*
aproape de cataractele Victoriei pe Zatnbez.
Convocare. D-nii membrii ăi «Secţiei
Doi ingineri, Sir Charles, Metcalfel, şi J. G
industriale* a „Reuniunii econ. din Orăştie", M ai nou.
Joues au părăsit Angfia, ducându-se în Ame
sunt Invitaţi prin aceasta a lua parte la
rica spre a vizita în Statele-Unite cataractele
adunarea generală, care se va ţinea Dumi Congresul naţional bisericesc a de
Niagarei şi să studieze posibilitatea transmi
necă în 25 Octomvrie n. Ia 11 ore a. m. cis următoarele: Congresul declară, că
terii paterii spre a Întrebuinţa imensa ener
in localul secţiei. catechisarea elevilor gr.-or. români dela
* gie a cataractelor Victoriei. Călâtorii vor vi fcoaie are să se facă, ca fi până acum^
Constituirea societăţii «Petru Maior* zita apoi Chicago, St -Louis în scopul de-a în limba bisericei, românească. Consis-
din Budapesta. La 11 Octomvrie studenţii cunoaşte metodele americane pentru con torul metropolitan să respingă ori-ce
universitari români din Budapesta şi mem strucţia drumurilor de fer. încercare contrară acestei disposiţiuni,
brii societăţii «Petru Maior* s’au cons * înaintând în causă representaţiune la
Nu există mijloc mai bun de a-ţi câş
tituit în următorul mod: C o m i t e t u l : Pre- guvern.
tiga sănătatea, ca crucea duplă electro-mag-
sident '.^Sebastian Stanca, abs. de teologie şi
netică R. B. Nr. 86967 şi sute de oameni îşi
stud. în fii. Vicepres.: George Gârda, stud. mulţumesc recâştigată sănătate şi dorul de Maj. Sa a primit pe ministrul Lu-
în drept. Secretar.: Const. Nedelcu, stud. în vieaţă dlui Albert Mflller în Budapesta V. kâcs Mercuri în audienţă şi i-a făcut
fii. Notar I.: Horia Petra-Petrescu, stud. în Vadâsz u. 42/VI. ceea-ce dovedeşte şi urmă cunoscut, că nu primefte programul
toarele două scrisori de recunoştinţă.
fii. Notar II.: Alexandru Bojinca, stud. în referitor la concesiunile militare elabo
drept. Cassar.: Mihaiu Şerban, stud. în fii. I. Dlui A. Muller in Budapesta. Deoare rat de comisiunea de 9 parlamentară
ce crucea electro-magneticâ R. B Nr. 86967
Controlor.: Valeriu Seni, stud. în fii. Biblio şi l-a însărcinat să comunice comisiu-
tecar.: Const Bucşan, stud. în drept. Vice- mi-a ajutat foarte mult şi cu succes în contra
astmei şi a reumatismului, nu pot trece cu nei punctul Seu de vedere. Lukâcs â
bibl.: Zacharie German, stud. în fii. Econom.: vederea să nu ţi exprim cea mai sinceră petrecut foarte scurt tiinp la Maj. Sa.
Romul Muntean, stud. în drept. Comi si a mulţumită şi să recomand acest leac tuturora Representanţilor presei Lukâcs a decla
l i t e r a r ă : President : George Tulbure, abs. cu căldură. rat următoarele:
Cu stimă: Iovram Kovacevici, Dolu Tuzla.
de teol. şi st. în fii. Referent: George Gârda, —‘ M. Sa mi-a făcut cunoscut punc
stud. în drept. Membrii : Sebastian Stanca, II. Dlui A. Muller Bpesta. Fiica mea a tul seu de vedere şi sunt însărcinat să
abs. teol, st. fii. Isac Linţia, stud. în fii. purtat crucea electro-magnetică R. B. Nr. corriunic aceasta acasă. Nu merg la
86967 contra bătăii de inimă si s’a însână-
Const. Nedelcu, stud.' în fii. Horia Petra-Pe- Budapesta în calitate oficială, ci numai
toşat, pentru ceea-ce îţi mulţumesc din inimă.
trescu, stud. în fii. Antoniu Domide, stud. ca mijlocitor. Aceste ştiri a produs mare
Stimător: Ioan Leidl, Verseţ.
la ped. sup. C o m i s i a s u p r a v e g h e t o a r e : consternaţiune la Budapesta. Unii mem
De-aceea îndemnăm pe toţi aceia, cari
Pompil Nistor, stud. med., Antoniu Domide, sufăr de reumatism, influenţă, astmă peste brii din partidul liberal sunt de părere,
st. ped. sup. Petru Groza, stud. în drept. tot de nervi să-şi procure un astei de aparat, că nu pot cedă. Independiştii sunt fu
Budapesta, 15 Oct. 1903. căci costă numai 6 coroane şi să se îndrepte rioşi, zicând- că acuma nu mai e vorba
Sebastian Stanca m. p. Const Nedelcu m. p., în privinţa aceasta cătrâ dl Albert Muller în de causa partidului liberal, ci de causă
president. secretar. Budapesta, V. Vadâsz u. 42/G. înţregei«» naţiuni«. wyvss'i-
- ■ . ■ * ’ ■ / 5;. ....
