Page 6 - Bunul_Econom_1903_42
P. 6

Pag-  6,______________________________             BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  42

                                                    numind  ca  president  al  seu,  pe  presi-   faţă  de  săptămâna  trecută.  Săcara  s’a  căutat  bine.
            DELA  REDNIOMILE  NOASTRE               dentul  Reuniunei,  dl  Demetriu. Comşa,   Cea  de  Oct.  s’a  încheiat  cu  cor.  6-12—6-41,  Orzul

                                                    de  secretar,  pe  secretarul  Reuniunei  dl   n’a  suferit  nici  o  schimbare.  Ovăsul a  scăzut  în  preţ.
                                                                                               Cel  de  Oct.  s’a  încheiat  cu  cori  5'29.  Cucuruzul  s’a
          ,  A  13-a  expoeiţie  de  vite.          Vie.  Tordăşianu  ear  la  orele  101/2  şi-a   vândut  cu  cor.  615.  Făină s'a  vândut puţină.  Morile
                                                   început anevoioasa şi  obositoarea lucrare,   au  scăzut  preţul  cu  20 fii,
             Pătrunsă  de  însemnătatea  exposi-    ce  s’a  terminat  abia  la  orele  5  d.  a.
        ţiilor,  tinera „Reuniune  română de agri­       La  premiare  s’a  avut  în  vedere     Cur sul  pieţii  din  Budapesta
        cultură  din  comitatul  Sibiiu“,  în scurtul  :  pe  lângă  materialul  expus  şi  hărnicia
                                                                                                       —  în  22  Octomvrie  n.  1903  --
        interval  de  15  ani  de existenţă, a aran-  şi  priceperea  proprietarului.  E  la  tot
        giat  nu  mai  puţin  de  18  exposiţii  şi  caşul  foarte  dureros,  că  Reuniunei  nu-i   Per  50 klgr.   Pim ent.  .  62’00—  —‘—
        anume  13  exposiţii  de  vite  de  prâsilă,  stau  mai  multe  mijloace băneşti  pentru   Grâu  .  .  ..  7 4 5 -  7-70  Cassia  .  .  86-00—  98- —
        3  exposiţii  de  poame  (în  Silişte, Sebe-  asemenea  lucruri  la  disposiţie, dat fiind,   Secară ,. .  620— 630  Cuişoare.  92-00—100 —
                                                                                               Orz  .  .  .  , .  7’7 0 -  7-80  Ghimber.  75-00—142 —
        şul-sâsesc  şi  Sibiiu),  una  din  industria  că  şi  premiile  distribuite,  împintenează   Mei  .  .  .  . 5-45—  6-50  Paprică  .  70 00—180 —
        de  casă  (în  Sibiiu) - şi  una  de  oi  de  pe  econom  la  buna  îngrijire  a  vitelor   Ovăs  .  5-41— 5-50  Ulei de in  75 00—  77 —
                                                                                                                      de rap.  64-00—  65"—
                                                                                               Cucuruz. .  6-15-  6-20
        prăsită  (în  Poiana).  Acestea  singure  ar  sale.                                    Rapiţă.  .  . .  1 1 8 0 - 11-95  „ de lem. 12960—148 —
        fi  suficiente  dovezi  despre  hărnicia  şi     Premii  s’au  împărţit  în  valoare  de   Trifoi  .  .  ,.  48 0 0 - 6 3 --  In brut-.  .  OO’OO—  —"—
                                                                                                                    Cânep.br.  64 00—  70 —
        desinteresarea,  ce caracterisează  pe câr­  200  coroane  şi  anume  la  grupa  tauri   Lucernă. .  43’00— 5 2 --  Lână  nşp, 120 00—124"—
                                                                                               Mohor  . .  9 5 0 - 10-50
        macii  ei  cum  şi  despre  dragostea  şi   unul,  la  grupa  tăurenci  3,  la grupa vaci   Măzăriche .  7’0 0 -  7-50
                                                                                                                    Migdale  .  175-00-250
        încrederea,  ce  le-o  arată  poporaţiunea   13,  la  grupa  junince  21  la grupa viţele   Fasole  .  ..  7-50— 12-  Smochine  30‘00—  38
                                                                                               Mazăre  . .  6’00-
                                                                                                               7-—
        pentru  binele  careia  lucrează  ei.                                                  Mazăr. coj,.  1 4 0 0 - 22- -  Alune  .  . 138-00—142
                                                    10  şi  la  grupa  oi,  berbeci,  noatine  şi   Linte  .  . .   io-— 13"—  Stafide V.  60-00—  70
             Drept  efecte  ale  lucrărilor,  săvâr­  noatini  14.  Exponenţii  premiaţi  sunt   Păsat  .  . .  5 7 5 -  6 —
                                                                                               Mac  .  .  . .  27-00- 29-—
        şite  de  aceasta  harnică  Reuniune  şi  în  din  comunele  Racoviţa,  Sebeşul-inferior,   Săm. de in  OO’OO— 0 0 -  Per.  1  klgr.
        deosebi  ale  exposiţiilor  de  vite,  e  pră-  Tâlmăcel,  Boiţa,  Avrig, Sebeşul-superior,   S. decânep.  8:75 — 9-50  Unt  proasp.  1‘50—  2" 16
                                                                                               Prune  .  .  , .  12-75- 16-50  Cas  Emental  2"10—  2"20
        Şîla  de  vite  rassa  Pinzgau,  răspândită  Bradu.  N’a  fost  representată  la  exposi­                       Groer  .  1 2 0 -  1 40
                                                                                               Lictar .  .  , .  16-50- 18-50
        aproape  pe  întreagă  întinderea  comita­  ţie  comuna  Porceşti.                     Untură  .  , .  00 00-  00-00  „  Trapist.  120—  1"50
                                                                                                                     „  Liptau  .  0"88—  1"30
        tului  Sibiiu  şi  în  legătură  cu  aceasta     împărţirea  premiilor  a  fost  prece­  Slănină  .  . .  0 0 0 0 — oo-oo  Brânz. deoae  1-10—  1’40
                                                                                               Zahar brut  22’25— 22-50
        cultura  nutreţurilor  măestrite  (trifoiu,   dată  de  un  discurs  instructiv,  rostit,  în   Cafea  lava 7500—120-—
        napi  de  nutreţ,  lucernă etc.) şi  folosirea   faţa  exponenţilor  şi  a  oaspeţilor  numă-   Caf. Santos  36’00— 3 8 --  Bumbac bal. 00"00—0000
                                                                                               Caf. Portor. 78:00—120'—
                                                                                                                    Portoc. iada  5"50—12:50
        maşinilor  şi  uneltelor  economice,  de   roşi,  de  presidentul  D.  Comşa.                               Lămâi  „   4‘50—  650
        cari  poporaţiunea  română,  extrem  de                                                    Per 100  klgr.   OuS (i44o)lada 57'00—03 ■—
        conservatoare,  până  bine  de  curând, se      Număroşii  oaspeţi,  după  sfârşirea   Miere  .  . 100-00—120"—  Per  100  Litr,
        ţinea  departe.                            lucrărilor,  au  fost  învitaţi  la  mesele bo­  Ceară  .  . 13000—140-—
                                                   gate  ale  parochului  Florian  şi  la  cea  a   Nuci  . . .  30-00— 60 —  Spirt  raff.  145 00—148 —
             La  exposiţia  a  13-a,  ţinută  Luni,   notari ului  Irimie  Răduţ,  Căuşe  mie  ne­  Cartofi roza  6’40—  6 '—  Spirt  brut  145-00—146 —
                                                                                                                     „  denat.  34 50—  36-50
        la  21  Septemvrie  n.  c.,  în  comuna Ra-   cunoscute,  dar  în  tot  caşul  regretabile,   Cart. galb.  500—  5"75  Trevere  .  92"00—  95-—
                                                                                               Ceapă  roşie  3'00—  6'80
        coviţa  bogată  în  materialul  expus,  dat                                            Usturoi  .  12 00—  16'—   Sligoviţ  .  10000— 102"—
        ne-a  fost  să  ne  convingem  despre  ce   au  causat  împărţirea  la  două  case  a   Piper  n  .  132 00—142’—  Esenţ. oţeti 1000—120"—
                                                   celor,  cari  de  un interes comun conduşi
        poate  produce  înţelepciunea  şi  hărnicia   —  în  comun  au  lucrat  la  aceasta  ex­
        ţăranului  nostru  econom.  înţelepciune   posiţie.  Ar  fi  de  dorit  ca  la  anumite   Preţul  făinei  din  22  Octom.  n.  1903.
        au  dovedit  exponenţii  de  acolo  prin   lucrări,  economii  noştri  dela  sate — să                Per  50  klgr,
        alegerea  soi uri lor  s u p e r i o a r e   de   ne  găsească  pe  toţi la un loc  şi lucrând   0   1   2   3    4    5
        vite  de  prăsi lă,  cu  cari  îşi  îmbogăţesc   umăr  la  umăr  pentru  binele  nostru,  pe   12-70  1230  1 2 -   11-60  11'20  10 90
        gospodăria  lor  şi  hărnicie  au  arătat  ei   care  dacă  înşine  nu’l  urmărim,  străinii,   6   7    7»/i    8   Tărâţe
        prin  buna  îngrijire,  ce  o  dau  vitelor   şi  altfel  jeloşi  de  făpturile noastre bune,  10-—   9-20   &60   570  3-70
        lor.
                                                   —  bucurase-vor  de  ne  înţelegerile mă­
             La  buna  reuşită  a acestei exposiţi  runte  dintre  noi.                                CURSUL  MONETELOR
        au  contribuit  foarte  mult  activitatea                                                  G albinul................ ....   1134
        de  voltată  de  comitetul  arangiator local                         Nepreocupat.          Napoleon  d’or  (20 franci)  aur  .  19"05
       In  frunte  cu  notarul  Irimie  Răduţ,  pa-                                                20  Maree  germane  aur  . . . .   23'48
                                                                                                   Bilete  germ.  100  Mărci  .  .  .  .  117'27
       rochul  Valeriu  Florian  şi  primarul  de                                                    „   francese  100  franci  .  .  .  95-20
                                                                                                     ,,   române  100  lei  .  .  .  .  .  94"65
       acolo  loan  Vichendea,  cari  nu  au  cru­
        ţat  nici  jertfe  de  timp  şi  nici  ostenele
       numai  şi  numai,  ca  exposiţia  din  Ra-  Ttrgal productelor In  Budapesta.          Târgurile din Ungaria,  Transilvania  şi  Bănat.
       coviţa  să  nu  rămână  îndărătul altor ex­                                                  Dela  29  Oct.  până  la 4  Nov.  n. 1903.
        posiţii  arangiate  de  Reuniune.                                                     J o i
                                                        Speculanpi  americani  au  cercetat  sub  diferite   V ineri  30  Chichiş.  Poiana-sărată.
             Comitul  central al  reuniunei a avut   observări  să  susţină  pe  piaţa  internaţională  preţul   Sâmbătă  31  Borgo-prund.  Deva.  Gherghio-Alfalău.
       de  representanţi  la  exposiţie  pe  presi-   ridicat  ai  cerealelor,  dar’  n’au  reuşit,  căci  s’a  dove­  Nadeş.  Bandul-de-Câmpie.  Agârbiciu-
                                                                                                         Rodna-veche.
       dentul  Reuniunei,  dl  D.  Comşa,; pe  se­  dit,  că  tn  Argentinia,  India  şi  Australia  au  fost  re­  D um inecă  1  Cluj.  Sân-Georgiu  (1.  Bistriţa).  Dras.
       cretarul  ei,  dl  Victor  Tordăşianu,  şi  pe   colte  bogate.  Afară  de  aceasta  se  importează  foarte   L u n i  2  Ciosveni. ^larpod.
                                                                                              M arţi
        membrul  din  comitet,  dl  R.  Simu,  ear’   multe  din  Rusia  şi  Balcani.  Morile  americane,  cu   M ercuri  4  Sighişoara.  Racoşul-de-jos.  Teaca.
                                                   puţine  excepţiuni,   s’au  provăzut  cu  bucate  pe
       comunele învecinate representate au fost    timp  mai  îndelungat.  In  Antwerp  s’au  adunat  deja
       prin  un  număr  mare  de  economi  în      1  milion  m.  m.  de  grâu. Pe pieţele  franceze domneşte   Oălindarul  veohiu şi  nou  al  sSptSmânei.
       frunte  cu  preoţimea,  notarii  şi  primarii   linişte.  Se  crede,  că  Francia  nici  anul  acesta  nu  va   Dum.  a  20-a  d.  Ros.,  gl.  3  sft.  9.
       lor  Dovadă  aceasta,  că  interesul  şi  în   importa bucate din afară. Pe pieţele engleze s’au făcut   Dum,. 12  M.  Prob.  25  Crisant
       poporaţiunea  din  partea locului este viu   oare-cari  schimbării  Recolta  ţării  noastre  s’a  dove­  Luni  13  M.  Carp  26  Amand
                                                                                              M arţi 14  tfj  Cuv.  Paraschiva
                                                                                                                             27  Sabina
                                                   dit  de  mai  slabă  de  cum  se  credea,  din  care  causă
       şi  cald  pentru  lucrurile  bune,  închinate   se  fac  deja  importările.  Pe  piaţa  germână  circulaţia   Mere.  15  M.  Lucian  28  Simeon
       înaintărei  ţăranului  nostru  agricultor.  e  normală şi  preţurile  urcate.  Piaţa  din  Budapesta   joi  16  M.  Login  29  Narcis
                                                                                                                             30  Claudie
                                                                                              Vineri
                                                                                                     17  P.  Osie
                                                   a  fost  slab  cercetată,  nici  chiar  morile  n’au  făcut   Sâmb,  18  A.  şi  Ev.  Luca  81  Volfgang-
             După  întregirea  sa  cu  suplenţi  la   cumpărări  mai  mari.  Grâul  ce  s’a  adus  la  piaţ  se
       locurile  vacante,  juriul  s'a  constituit,  urcă  la  130.000  m.  m.  Preţurile au  scăzut  cu  5  fileri  Redactor-responSabil:  Aurel  P.  Barcianu-
   1   2   3   4   5   6   7   8