Page 2 - Bunul_Econom_1903_43
P. 2
Pag- 2 B U N U L E C O N O M Nr. 43
pe nesimţite şi încălzesc şi îmbogăţesc Nonl cabinet din Italia. In I >1a cIa «ifi fţl* Alai aIa aIa *Aa /•Aft i*ih aIa aIa aIa
inimile şi minţile sătenilor. urma dimisiei lui Zanardelli, care s’a %
retras din causă de boală, regele -va
Şi apoi având tovărăşii nime nu „Biblioteci „Banal
primi azi pe Giolitti şi probabil că îl
ne opreşte să avem acolo foi şi cărţi
va şi însărcina cu formarea noului ca
folositoare, fie acelea şi numai econo binet. Au eşit de sub tipar până acum
mice. Avend odată pofta să cetesc căr
broşurele:
ţile şi foile economice, las’ că şi din Constantinopol. La Ueskueb s’a
1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
acestea învăţăm foarte mult, de bună descoperit o conjuraţie militară contra ţele), prepararea finului şi păşunile.
consulului rusesc Belajew. Şeâse bata
seamă ne va trage inima să cetim şi 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
lioane au fost trimise la Ueskueb.
cărţi de literatură (poveşti, nuvele, poesii,
3. S i mintă plantelor agricole şi sim l-
teatre, etc.) şi de ştiinţă. natul lor.
Rusia şi Franoia. Ministrul de
Când ţâranii noştri vor lucra în externe al Rusiei, contele Lambsdorff, 4. Îngrijirea plantelor agricole în cur
sul vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
tocmai sfaturilor noastre, vor avea ve se află la Paris. »Koln. Zeitung« pri
nite şi materiale şi vor avea şi venite meşte ştirea, că la întrevederea celor 5. Creşterea, nutrirea şi îngrijirea ani
doi miniştri va avea loc un schimb de malelor domestice (Zootechnia generală).
şi foloase intelectuale: cultură, ştiinţă,
vederi în privinţa afacerilor din Balcani 6. Cunoaşterea pământurilor agricole
lumină şi binecuvântare.
şi a înţelegerii încheiate între Austro- (Agrologia).
Ungaria şi Rusia. Afară de aceasta ei vor 7. Agricultura generală (Lucrarea pămân-
discuta asupra intenţiunilor şi proiecte
DIN LUME lor Rusiei relative la Extremul Orient. tului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte instru
mente de mărunţii pămintulj.
8. Ingrăşămintele (gunoirea pământuri
Rusia. Din cercurile competente Salonic. Contra trenului, care ve lor) şi Irigaţiunile (udarea pământurilor).
se asigură, că conflictul între Rusia şi nea dela Ueskueb, s’a făcut la Mitro- 9— 10. Prăsirea păşirilor de casă (ga-
Iaponia se va aplana pe cais diploma viţa un atentat cu dinamită. Explosia liţe, hoare). Găinile, curcile, găinuşele (bibi-
tică în mod pacinic. n’a făcut stricăciuni decât la şine. Tre licele), gâştele, raţele, porumbii (porumbeii).
nul a rămas neatins. 11. Cultura cerealelor. {Grâul, sicar a, or
Anglia. Consilul de miniştri a zul, ovisul, meiul, hrişcă, cucuruzul {porumbul).
decis, ca casa deputaţilor se fie disol- Sofia, 20 Octomvrie. Campania 12. Cartoful, napul {sfecla), inul, cânepa,
vată la începutul lui April 1904. electorală a ţinut mare încordare spiri rapiţa, fasolea, lintea mazirea, şi cultura lor.
tele în Bulgaria. Unde oposiţia se simţea 13. Economia cailor, vitelor mari cor
Spania Republicanii se mişcă mai tare, acolo s'a întâmplat conflictele nute si bivolilor.
mereu. S’a făcut mai multe atentate cu cele mai grave. La Stara-Zagora a fost i Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
dinamită şi demonstraţiuni. un conflict sângeros între ţancovişti şi tru România 50 bani).
stambulovişti. A fost rănit, printre alţii
Se pot comanda la administraţia »Bunul
şi ministrul-preşedinte Danew, ear’ doi
Bulgaria Alegerile pentru Şo- Econom«, Ia librăria IV. Krajft în Sibiini
ţancovişti au fost ucişi. Poporul a
branie s’a început. S’au făcut mai multe fost îngrozit în faţa alegerilor, căci agi la librăria Petru Simtion în Arad şi la lib
ciocniri sângeroase între diferitele par răria Archidiecesană în Sibiiu.
tatorii şi agenţii electorali au răspândit
tide. Se zice, că guvernul spre a abate
faima, că în ziua alegerilor are să is- Revânzătorilor se dă rabat potrivit. “S S
atenţiunea dela afacerile interne, va fi
bucnească resboiul civil.
silit sâ provoace râsboiu Turciei.
mijlocul, ear’ cu ceialaltă îi dezmierdă încet duce încă. Să te învăţ eu ce să facem, ca
fruntea şi părul, şi-i şopti: »Ce frumoasă eşti să învingi tu pe mama. Vezi tu buţile aceste
tu, ce dragă-mi eşti! A cui eşti tu, fata mea* ? două? Una-i cu apă, alta cu putere. Să le
M ic h a il E minescu
— A mamei pădurilor — răspunse ia mutăm una‘n locul alteia. Mama, când se
FET-FROMOS DIN LACRIMA suspinând — mă vei iubi tu acuma, când luptă cu vrăjmaşii ei, strigă când oboseşte:
— POVESTE — ştii a cui sunt? Ia încunjură cu amândouă »Stăi, să mai bem câte-o leacă de apă!*
(3) ---- •----- (Urmare). braţele ei goale grumazul lui, si se uită lung Apoi ia bea putere în vreme ce duşmanul
■— Bine-ai venit Făt-Frumos, zise ia cu la el, în ochii Iul ei numai apă. De-aceea noi le mutăm din
ochii limpezi şi pe jumătate închişi — cât — Ce-mi pasă a cui eşti — zise el — loc, ia nu va şti şi va bea numai apă în
e de mult de când te-am visat. Pe când de destul că te iubesc. vremea luptei cu tine. — Precum au zis
getele mele torceau un fir gândurile mele — Dacă mă iubeşti, să fugim atuncia aşa au şi făcut.
torceau un vis, un vis frumos, în care eu mă — zise ia lipindu-se mai tare de peptul lui— El se repezi după casă. »Ce faci babă ?«
iubiam eu tine; Făt-Frumos din fuior de ar dacă te-ar găsi mama, ia te-ar omorî, şi strigă el.
gint torceam şi eram să-ţi ţes o haină urzită dac’ai muri tu, eu aşi nebuni, ori aşi muri Baba de venin se smulse odată din
în descântece, bătută în fericire; s’o porţi... şi eu. piuă'n sus şi rupse lanţurile, lungindu-se slabă
să te iubeşti cu mine. Din tortul meu ţi-aşi — N’aibi frică, zise el zimbind şi des- şi mare până’n nori.
face o haină, din zilele mele o vieaţă plină făcăndu-se din braţele ei. — Unde-i mumă-ta ? — Al bine că mi-ai venit Făt-Frumos
de dezmierdări. — De când a venit se zbuciumă în — zise ia făcându-se ear' scurtă — ia acum
Astfel cum privia umilită la el, fusul îi piua în care-ai încuiat-o tu, şi roade cu colţii hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare.
scăpă din mână, şi furca căzu alături cu ia. la lanţurile, ce-o închid. — Hai! — zise Făt-Frumos.
Ia să sculă — şi ca ruşinată de cele-ce zi — Ce-mi pasă, zise el răpezindu-se să Baba îl apucă de mijloc, se lungi re-
sese, mânile ei spânzurau în jos, ca la un vadă unde-i. pezindu-se cu el până în nori, apoi îl izbi
copil vinovat, şi ochii ei cei mari se plecară. — Făt-Frumos, — zise fata— şi două de pământ şi-l băgă în ţărînă până în glezne.
— El se apropia de ia, c’o mână îi cuprinse lacrimi mari străluciră în ochii ei — nu te _____ ' (Va urma).
