Page 3 - Bunul_Econom_1903_43
P. 3
Nr. 43 B U N U L E C O N O M Pag. 3
tăţile se decolorează şi în caşul când mustă apei, atunci se pun ear’ în apă rece. După
P e n t r u E c o n o m i ţile îşi recapătă coloarea lor neagră, reînce aceasta se iau atâtea persece cât şi zâhar,
pem din nou această operaţie. se curăţă zâharul, se lase să se stâmpere şi
*
Saltelele (strajacele) rustice. se toarnă peste persece. După 24 ore se leagă
Anecdote din viata medicală.
Foarte muiţi sunt nemulţumiţi cu salte zăharul şi după alte 24 se mai leagă ca de
lele de pae de grâu, care sunt băţoase şi Doctorie amară. şerbet, se pun persecile într’insul, se lasă să
ia un clocot, şi după-ce se răceşte, se toarnă
tari; însă mai prielnice sunt acelea făcute din — Se ştii, că numai prima lingură e
în sticle. *
foi, alese mai subţiri, dela stiuleţele porum rea. Pe urmă te vei deprinde, a doua nu o
Morcovi,
bului, acestea sunt mai moi şi au un miros să mai fie amară.»
Morcovii se gătesc în două feluri: cu
foarte sănătos. — N’aşi putea, d le doctor, să încep
carne sau cu garnitură. în amândouă caşurile
Toamna, când se curăţă sau când se cu a doua lingură? ;
morcovii se curăţă bine şi se taie felii subţi
începe la desfăcutul cucuruzului se alege foile
rele, apoi se ferb în supă şi se dau pe o
cele mai fine şi se pun in saci separaţi, apoi Advocatul poporului. rumeneală uşoară cu pătrânjel. Garnitura lor
când se adună îndeajuns se umplu saltelele;
e de cheftele sau de felii de franselă muiată
această operaţiune este necesară a se face In
P e n tr u a d ev erin ţe eoctrase în cause în lapte şi prăjită în unt.
toţi anii, odată cu noua recoltă a porumbu
de căsătorie, botez şi moarte, dacă se refer
lui, fiind foarte igienice pentru ori-cine. De
la impui dela 1895 încoace, este a se adresa CALENDAR ECONOMIC.
multe-ori, aceste foi nu numai că nu se strînge
conducâtorului matricular, pentru care să
spre a le da hrană vitelor, dar’ foarte ade
plăteşte 1 cor. Dacă e de lipsă cercetarea Ce să facem în Noemvrie ?
sea se lapădă, pe câmp. De aci încă o pa
matriculelor de mai mulţi ani, atunci pentru
gubă agricultorului nepăsător. La câmp, dacă timpul este favorabil,
fiecare an se plăteşte deosebit 25 cruceri. putem continua • cu sămănatul cerealelor de
Pe extrasul matrimonial este a se lipi, toamnă. Aratul locurilor pentru sâmănăturile
Medicul casei. pe fiecare coală, timbru de 1 cor. de primăvară se face negreşit înainte de a
In afaceri de miliţie, extrasul se elibe îngheţa de tot pământul. Cânepa se scoate
rează gratuit, dir’ acesta pentru alte scopuri din topitoare, se usucă şi se bate. Se ter
Bube în gură fi buze. nu se poate folosi. mină cu recoltatul napilor de nutreţ.
Fânaţele se gunoesc acum cu gunoiu de
Unge bubele cu lapte de var sau ames
vite (bălegar). Pentru fânaţe mâestrite (artifi
Pentru femei. ciale) se fac lucrările pregătitoare ale pă
tec de miere, oţet şi peatră acră, ori borax.
Buhăiala (umflarea) obrazului. mântului.
Supă de ceapă.
In vi ie scoatem parii. Fâcem tăeturile
Se face căldură şi se dă hrană şi lo Se curăţă cepele, se taie felii, fără ca şi curăţiturile de toamnă ale viţei. In pivniţa
cuinţă bună; beuturiacre, vin: să se mănânce pete şi coade; se topeşte o bucată de unt de vin urmărim cu băgare de samă ferberea
fructe acre, legume verzi, ridichi, hrean, ceapă; în tingire, se aruncă capete într’însul şi se
frecări cu oţet aromatic. rumenesc puţin, se pune apă câtă trebue vinurilor. Tescuitul continuă tot asemenea
şi a strugurilor roşii dacă mustul a dobândit
pentru supă, sare şi piper, se ferbe 15 mi
Contra mustăţilor la fem ei. coloarea destul de închisă.
nute; se varsă apoi bulionul (supa) peste
In grădina de pomi începem cu cură
Mulţime de femei brave le cresc mus felii de jimblă şi se dă la masă. ţitul pomilor, însă de ramurile uscate şi de
tăţi, cari nu pot fi Îndepărtate cu nici un *
prisos numai pe timp mai temperat. Tot ase
fel de depilator. In aceste caşuri, neputând Compot de persece.
menea urmăm şi cu plantatul celor tineri.
îndepărta mustăţile, le vom decolora ca să Se aleg persece cu miezul roşu, se cu
In stupină aducem stupii în cuartirul
devie invisibile. Pentru aceea Ie vom unge răţă, se taie în două şi se pun in apă rece
de iarnă. Stupilor uşori li-se va da hrană Ur
uşor în fiecare sară cu o pensulă muiată în se stea câteva minute, apoi se pun în apă
dinişurile se vor ţinea cât se poate de mici.
apă oxigenată. In timp de 5 —6 zile, mus- ferbinte, unde stau până se ridică în faţa
Alexandru Sterca-Şulaţiu de Gărpiniş. Sub acest epS.op s a reactivat metropolia gr.- poliei episcopul Ş. deveni archiepiscop şi
cat, de Alba-I ilia pe basa protoc. conferenţei metropolit, şi în această calitate fu instalat
(Vezi potrc-tul). ţinute în Vieva la 18 Nov. 1850, la care au cu mare solemnitate în Blaj la 28 Oct. 1855
A fost primul metropolă de Alba-Iulia luat parte Ioan Scitovski. archiepiscopul Şîri- prin pronunţiul apost. din Viena, cardinalul
şi Făgăraş al Românilor din Transilvania şt gonului şi primate al Ungariei; Vasile Er- Viale-Preia. La 1854 capitlul din Blaj se ri
Ungaria, uniţi cu biserica Romei, n. 15 Febr» delyi, episcopul unit a! Orăzii-mari; ministrul dică la demnitatea de capitul metropolitan.
1794 în Abrud dintr’o familie cu preroga de interne Al. Bach, ministrul de culte con Ş. lucra mult pentru a ridica vaza metropo-
tive nobiliare, mari proprietari de mine de tele Thun, comisarul plenipotenţiat al Tran liei sale. El exoperă la 1863 pentru clerul ar-
aur. A studiat in Abrud, Alba-Iulia şi Blaj, silvaniei Eduard Bach şi consilierul de sec chidiecesei sale subsidiul erarial anual de
unde s’a pregătit pentru preoţie în seminarul ţiune Privitzer. Protocolul acesta, în care se 18.000 fi. v. a. Sub dînsul se cumpără do
diecesan. Căsătorindu-se 8 Nov. 1814 cu Ana punea în prospect şi regularea chestiunei meniul basilitan dela Bucerdea grânoasă. Prin
Aron de Bistra (Bistray), fu aplicat mai în- despre completarea scaunelor episcopeşti, a litere fundaţionale din 23 Apr. 1861 dome
tâiu în calitate de capelan în Bistra, unde fost aprobat de împăratul Fr. Iosif I. în 12 niul seu dn Şpring şi toată averea st, din
petzându-şi 18 Febr. 1818 soţia, râmase vă- Dec, 1850, şi în urma pertractărilor cu scaunul care mai târziu s’au cumpărat şi domeniile
duv. In 6 Dec. 1814 fu hirotonit pâroch, apoi apostolic a emanat dela papa Piu IX bulla dela Cenade, Vidraseu şi Someş-Odorheiu,
înaintat la rangul de protopop tot acolo, ear’ »Ecclesiam Christic din Vl-to kal. Dec. 1853, le lăsă ca fundaţiune pentru văduvele preo
1836 de vicar foraneu al Silvaniei şi paroch prin care diecesa Făgăraşului se scoate de ţilor, pentru studenţi şi alte scopuri culturale,
al Şimleului. In sinodul electoral din 30 Sept. sub jurisdicţiunea metropolitană şi primaţială eventual pentru înfiinţarea unei universităţi
1850 fii candidat la scaunul episcopesc al a archiepiscopului din Strigon, se înalţă la române. A lucrat şi luptat pentru drepturile
Făgăraşului în locul prim cu 95 voturi. In demnitatea de archiepiscopie şi metropolie polit. ale Românilor. A scris mai multe opere,
18 Nov. 1850 numit, în 17 Febr. 1851 pre- cu titlul de A.-Iulia, şi i-se supun ca sufra- până azi inedite, f 7 Sept. 1867 în Blaj. (Cf.
conisat şi în 22 Iulie 1851 consacrat episcop gane, pe lângă vechea diecesâ gr.-cat română G. Bariţiu, Părţi alese din Istoria Trans.,
tn Oradea-mare, ear’ în Sept. acelaş an şi-a a Orăzii-mari, şi cele noue, atunci înfiinţate, voi. II. şi III. şi Memoriile lui Ios. St.-Şuluţu)
ocupat scaunul în Blaj fără instalare oficială. dela Gherla şi Lugoş. Prin reactivarea metro- ___________ (Dr. A. B.)
