Page 5 - Bunul_Econom_1903_43
P. 5
Nr. 43 B U N U L E C O N O M P»g- 5
Referitor la alegerea din Piigor, unde
Preşedintele presintă cereri de concediu
Mai nou. a fost ales Dr. Ioan Sârb, propune de-ase- sosite la adresa sa. Presintă de asemeni cartea
meni Verificarea alesului, de oare-ce protes P. C. Sale archimandritului Dr. Ilarion Puş
tul nu eserios. căria despre vechea mitropolie română. Se
Contele Tis» linistrn-preşedinte.
Se primeşte; dă, spre opinare comisiei organisatoare.
Contele Ştefan Tisza a fost primit în Celelalte caşuri le va rapoita în altă Procesul verbal al şedinţei anterioare
şedinţă. făcut de Dr. G. Popa se verifică fără vre-o
audienţi de Maj. Sa, şi a fost însărcinat
modificare ori obiecţiune.
cu form area cabinetului. Contele Tisza Comisia organisătoare.
Dr. N. Oprean motivează pe larg şi
se va presenta cu un nou program, care şi-a cu puternice argumente juridice necesitatea
N. Zigre face cunoscut, că această co
exprimat speranţa, că programul ce-1 va pre misie s'a constituit sub presidenţia P. C. Sale de a se elabora un nou regulament pentru
senta, va mulţumi atât majoritatea, cât şi archimandritului Dr. Puşcariu, ear’ d-sa refe judecarea proceselor disciplinare în sinul bi-
oposiţia. In cas când oposiţia totuşi ar per rent in causa raportului general, ear* în ches sericei noastre autonome. Cu actualul re
tia înfiinţării episcopiilor, dl P. Cosma, gulament tn mână dovedeşte, că pe d’o
sista în împotrivirea ei contele Tisza va în parte acesta este încomplect, pe de altă parte
Propune, ca în amintirea deputaţilor
trebuinţa măsuri,mai severe. cuprinde disposiţiuni basate pe principii în
congresuali decedaţi, congresul să-şi exprime
A produs surprindere neplăcută in anu condolenţe prin sculare. vechite şi perhorescate de justiţia modernă.
Intre altele scoate în relief disposiţia absurdă,
mite cercuri liberale, că deputaţii croaţi s’au Se primeşte. că împricinatul în tot decursul instrucţiune!
presentat în mod demonstrativ la clubul li Se ia act cu plăcere despre îndeplini nu dă faţă cu judecătorii sei. Cere, ca ver-
beral, când contele Tisza a sosit din Viena. rea scaunului episcopesc din Arad. balitatea să fie decretată.
Unele ziare afirmă, că şi deputaţii saşi se Congresul face aclamaţiuni P. S. Sale In acest sens propune:
Congresul naţional-bisericesc invită con-
aflau în tabăra lui Tisza. Toate ziarele opo- Episcopului I. I. Papp. sistorul metropolitan să elaboreze un nou
siţionale vestesc lupta cea mai esacerată Privitor la chestia catichisărilor în şco
lile militare, congresul să decidă a se face o proiect de regulament privitor la judecarea
contra lui Tisza, mai ales, că modificările proceselor disciplinare.
representare la minister şi să ceară ca în
lui Tisza nu privesc numai partea introduc noul regulament ce se face la miliţie, să se După câteva observări de ale dlor P.
tivă princiară a programului militar, ci con ceară, ca instrucţia religioasă să se facă şi Truţa şi P. Cosma, propunerea se dă comi
ţin o esenţială constringere a concesiunilor în armată în limba maternă. siei organisătoare.
militare, faţă de cari guvernele Szâll şi He- Congresul primeşte unanim propunerea Comisia şcolari.
dervâry făcuseră promisiuni sărbătoreşti pe comisiei. V. Goldiş face cunoscut, că această co
N. Zigre continuând a refera, vine la misie s’a constituit sub presidiul dlui proto-
temeiul autorisării Coroanei. Kossuthiştii şi
chestia cvincvenalelor. Arată cum în d ferite sincel Dr. Eusebiu Roşea, ear’ referent l’a
toate fracţiunile stângei din cameră zic, că
caşuri autorităţile administrative au intervenit ales pe d-sa.
programul lui Tisza nu este decât o accep si fără să mai asculte ce zice autoritatea bi Nainte de a face cunoscut propunerile
tare şi o sancţionare ulterioară a ordinului sericească, — propune ca Măritul Congres ce au resultat din cercetarea raportului con
din Chiopy. să decidă: aştemerea unei representaţiuni la sistorului metropolitan şi din discuţiile ur
guvern, cerând si dea ordin cătră autorităţile mate în sinul comisiei, cere voie să-şi spunâ
comitatense a nu se îngera în afacerile noas
Lista noului cabinet va fi urmă impresiile câştigate.
tre bisericeşti şi întru executarea vre-unei
toarea: Ministru preşedinte şi interne: Con afaceri privitoare la cvincvenale numai atunci Impresia generală şi cea mai puternică,
tele Tisza. Finanţe: Lukdcs Ldszlâ Agri să concurgă, când sunt solicitate. zise d-sa, este că şcolile noastre confesionale
cultură: Cont. Eszterhdzi Mihaly. Comerciu: Se primeşte. sunt mai luate Ia ţîntă; dintre toate aşezâ-
mintele noastre naţionale, asupra lor se în
Hieronymi Kâroly. Instrucţie: Berseviczy Al- grămădesc norii cei mai grei. Ear’ crisa prin
Comisia bisericeasca.
bert. lustiţie: Plosz Alexandru. Ministru de care trece şcoala confesională română numai
Ioan Preda face cunoscut, că la consti
honvezi: Nyiry Sândor. Ministrul Croaţiei: aşa se va putea trece norocos, primejdia nu
tuire comisia a ales president pe II. Sa Vi mai aşa se va înlătura, dacă şi forf factorii
Cseh Ervin.
carul Mangra ear’ referent pe d-sa. în drept şi competenţi vor dovedi solicitudi
In şirul propunerii ce face privitor la nea cea mai caldă faţă de şcoli şi umăr la
eşirea din situaţia actuală când cifrele sta umăr vor pune pentru apărarea lor, etc.
Congresul. tistice date de oficiile paroch'ale nu ne pre Revenind la propuneri, cere, ca de
sintă garanţia de exactitate, se naşte o lungă obiceiu, a se considera ca cetit raportul
discuţie la care iau parte Episcopul Aradu consist, metrop. şi a se lua în genere la cu
Şedinţa 111. lui, P. S. Sa 1. I. Papp, care arată cât de noştinţă.
puţin serios este raportul consistorului me
Presidiul deschide şedinţa la orele 10. Se primeşte.
tropolitan; Dr- Elie Cristea, care constată
Secretarul I. Pinciu ceteşte procesul defectuositatea peste tot a rapoartelor statistice. Privitor la datele statistice, după dis
verbal al şedinţei. cuţia largă de eri crede de prisos a mai
Protopopul Adam arată ce greu e, motiva pe larg, şi propune:
După o mică observaţie a dlui P. Cosma, aproape cu neputinţă, chiar, ca preoţii datele
Dr. Ilarion Puşcariu, N. Z gre, Elie Trăilă şi statistice să le ia din conscripţii, şi din ma- In viitor datele statistice să se adune
Dr. Filaret Musta, protocolul se verifică. tricule. Tot aşa e greu, ca preoţii să supra- pretutindeni complect, exact şi uniform, pe
Preşedintele presintă raportul Dele- veghieze câţi necununaţi sunt ori câţi fără temeiul hotdrîrei luate deja în congresul
gaţiunii. confesiune, şi peste tot, nu poate fi îndato dela ipoo.
Vorbeşte pe larg d- spre grădinile de
rat preotul să ştie toată mişcarea de felul
Comisia verificătoare. pomi de pe lângă şcoală, cari tocmai fiindcă
acesta.
Dr. N. Vecerdea, raportor al comisiei, N. Zigre propune a se face o nouă au fost foarte negligiate, propune:
anunţă, că preşedinte al comisiei a fost ales instrucţie privitoare la ţinerea în evidenţă Consistorul metropolitan să insiste pe
dl Dr. Trailescu, ear’ referent d-sa. lângă cele diecesane a se îngriji, ca unde
conscripţiei şi matricialelor, ca procedându-se numai se poate, fiecare şcoală să-şi facă ase
Propune verificarea alegerii dela Vaşcâu, mai exact, uniform şi după model mai potri
(ales e Roman Ciorogariu) şi a celeia dela vit schimbărilor petrecute, să ajungem la menea grădină.
Giula, unde-i ales? Dr. N. Oncu, pe motiv, uniformitate în toată metropolia şi să avem S’ar da astfel un avânt puternic învă
că protesteie n’au nici o motivare serioasă. date statistice exacte. ţământului practic şi peste tot, economia na
Apoi sunt şi defecte de forme. Tot aşa şi P. Cosma sprigineşte propunerea lui ţională ar câştiga un puternic mijloc de
protestul făcut (din Socodor şi Macia) contra Zigre, care după-ce vorbeşte Dr. T. Barzii, progresare.
alegerii dlui Dr Oncu, nu conţine nimic serios. se şi pune la vot şi întruneşte unanimitate. Se primeşte.
Continuă cu chestia bibliotecilor şcolare
Congresul primeşte propunerea. şi zice că bibliotecile şcolare sunt de-o im
Şedinţa IV .
Referentul face cunoscut protestul din portanţă capitală pentru progresul naţional,
Peşteş, cu care prilej se atinge chestia dacă Şedinţa se deschide la orele 10, după- căci a avea şcoli fără cărţi, fără biblioteci,
filia poate alege la un loc cu matera P Con ce membrii congresului s’au întors dela mor este ca şi când ai cere unui grădinar să
gresul admite aceasta. Propune virificarea lui mântul adormitului în Domnul metropolit facă grădină de desfătare pe un vîrf de
Ioan Papp. Congresul îl verifică. Miron. stâncă. Arată, pe basa raportului constorului
cu Ohequul ce Fam alăturat la numărul 38. " f i
