Page 2 - Bunul_Econom_1903_44
P. 2

Pag-  2_______ _______________ ___ _              BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  44

        De  acest  minister  se  ţin:  toate  judecă­  nită  până  acum  de  nime.  Trebile  aces­  cheltuiască  până  la  vindecare  adesea  mare
                                                                                                parte  din  avut.
        toriile,  procuraturile  şi  temniţele.     tei  slujbe  le  îndeplineşte  de-ocamdată
                                                                                                     Pentru  înlăturare,  fie  chiar  parţială,  a
              Plosz  e  de  57  ani.  A  învăţat jura.   tot  ministrul-president  Grof  St.  Tisza.  acestui  rău,  ale  cărui  urmări  să  întind  de­
        A  fost  şi  profesor  de  universitate  pen­                                           parte  în  toate  firele  vieţii,  mi-am  îndreptat
                                                                                                de  mult  privirea  asupra  mijloacelor,  cari  pu­
        tru dreptul  cambial  şi  comercial  şi pen­                                            teau  duce,  mai  sigur la  isbândă.  N’am  Înce­
                                                        H ran a  ţăranului.
        tru  cel  civil.  A  scris  multe  cărţi  juri­                                         tat  un  moment  a  mă  gândi  la  aceasta,  dar’
                                                                                                fiind-că  era  greu  a  face  pe  ţăranul  nostru,
        dice.  Dela  anul  1894  e  deputat  şi  din
                                                         D l  I.  Kalinderu,  harnicul  administra­  ca  pe  ori-care  altul,  a se  hrăni  şi  ase  îngriji
        anul  1899 e  mereu  ministru  de  justiţie.  tor  a i  Domeniilor  Coroanei  din  România,  a   mai  bine,  fără  a-’i  înlesni  aceasta  prin  Îmbu­
                                                    trimis  agenţilor  sei,  următoarea  importantă   nătăţirea  stării  lui  materiale  şi  culturale,  a
             Albert  Berzeviczy  e  ministrul  in­  circulară,  care  va  fi  cetită,  suntem  siguri,  Cu   trebuit  să  iau  întâiu  alte  măsuri.
        strucţiunii  publice  (al şcolilor).  De acest   un  viu  interes  de  cetitorii  noştri.    Pentru  partea  materială  am  introdus  o
        minister  se  ţin:  toate  şcolile,  asilele,    Am  avut  adeseori  prilej  să  mă  întreţin   agricultură  mai  pricepută  şi  am  reînfiinţat
                                                    cu  d-voastră  despre  starea  economică,  cultu­  creşterea  de vite bune,  care era odată în floare
        treburile  bisericilor,  etc.                                                          şi  alcătuia  basa  bunei  stări  la  ţară.  Intr’ade-
                                                    rală  şi  morală  a  populaţiunei  noastre  rurale,
             Berzeviczy  acum  e  întâia-oară  mi­  şi  despre  mijloacele  prin  cari  s'ar  putea  în­  văr  vitele  dându-ne măsura  bogăţiei ţeranilor,
                                                    drepta.  Cercetând  lipsurile  de cari  suferă,  am   merită  a  fi  cât  mai  bine ţinute,  atât ca  îngri­
        nistru.  E  de  50  ani.  A  învăţat  profe-                                           jire,  cât  ca  şi  rasă.  Pe  lângă împărţirea de se­
                                                    văzut  cu  toţii  ră  sunt  număroase  şi  că  sunt
        sura  şi  jura.  A  fost  şi  profesor  la  aca­  încă  multe  de făcut  până o  vom putea  aduce   minţe  de  nutreţ,  editura  fânaţelor  artificiale
        demia  din Eperjes.  Deputat  e  deja dela   la  o  situaţiune  satisfăcătoare.        etc.,  am  adus  pe  toate  domeniile  reproducă­
                                                                                               tori  de rasă,  puşi  gratuit  la disposiţia locuito­
                                                        Astăzi  doresc să vă vorbesc  despre hrana
        anul  1881.  A  fost  vreme  îndelungată    ţăranului  nostru,  care  e de  cea  mai  mare  în­  rilor,  şi  am  introdus  concursurile  de  vite  cu
        secretar  de  stat  la  ministeriul  şcoalelor.  semnătate  atât  ca  factor  în  producţiune  cât   premii.
                                                    şi  pentru  viitorul  neamului.                 Deşi  această  ultimă  măsură  nu  e  luată
             Alexandru  N yiri  e  ministrul  de         Este  cunoscut,  că ţăranul nostru  se hră­  decât  de  vre-o  doi  ani,  nu  putem  decât  să
        honvezi.  De  acest  ministru  se ţin:  hon­  neşte  rău.  Pricina  nu  este  însă  numai  lipsa   ne  bucurăm  de  roadele  dobândite  şi  să  do­
                                                    relativă  de  mijloace,  căci  chiar  şi  cei  cari   rim  din  inimă  ca  să  se răspândească  cât mai
        vezii  şi  alte treburi  militare  din Ungaria.  stau  mai  bine  nu au  destulă  băgare de  samă   mult.  Am  stăruit  mai  departe  pentru  răspân­
             Nyiri  încă  e  acum  pentru  întâia-  pentru  hrana  lor,  ci  în  bună  parte  şi  înde­  direa  culturii  unor  plante,  precum:  inul,  câ­
                                                    mânarea  în  gospodărie  şi  lipsa  cunoştinţelor   nepa,  cartofii  etc.,  care  sau  nu  era  deloc
        oară  ministru.  Până  acum  a  fost  co­                                              practicată,  sau  dacă  se  făcea  pe  ici pe  colea,
                                                    celor  mai  elementare  de  higienă  şi  de  păs­
        mandantul  academiei  militare  »Ludo-  trarea  şi pregătirea  alimentelor.  De asemenea   apoi  era  prea  puţină  şi  de  tot  primitivă.  Am
        vica«  din  Budapesta.  E  de  49  ani  şi   ţăranii  noştri  nu  sunt  încă  destul  de pătrunşi   dat  de  asemenea  viaţă  multor  industrii  mici,
                                                    de  foloasele  unui  nutremânt  bun,  cum  sunt   cari  în  alte  părţi  sunt  foarte  mult  practicate.
        general  de  honvezi.                      locuitorii  altor ţeri,  de pildă Românii de peste   întemeiat  pe  resultatele  obţinute  în  a-
                                                   hotare.  Aceştia  îngrijesc  de  traiul  lor  şi  ştiu   eeste  direcţiuni,  am  trecut la  educarea  şi cul­
             Ervin  Cseh  e  ministrul  Croaţiei,
                                                   Cum  să  se  chivernisească  pentru  a  avea  tot   tivarea  poporului,  prin  îngrijirea  bisericilor,  a
        Slavoniei  şi  Dalmaţiei.  Acest  ministru   anul  mâncare  de-ajuns,  bună  şi  mai  cu  Samă   şcoalelor  şi  alte  mijloace,  cari  mi-s’au  părut
        represintă  şi  apără  interesele sus  numi­  potrivită  timpului  şi  muncii  ce  au  de  făcut.  potrivite.  Am  trebuit  să  stăruesc  mult,  mai
                                                         Poporul  nos ru  nare  aproape  nici  o  cu  samă  în  această  privinţă,  deoare-ce  ţăra­
        telor ţeri.  E de  65  ani.  A  învăţat şcoala   grije  pentru  hrană  şi  nu  să  gândeşte  nici  la   nul  nostru  e  puţin  încrezător  şi  nu  primeşte
        de  agricultură.  Cu  mici  întreruperi  e  ceea-ce  ar  mai  putea  avea  cu  puţină  oste­  bucuros poveţele  sau exemplele,  dacă nu vede
                                                   neală  şi  mai  puţină  bunăvoinţă.  Din  această   vre-un folos imediat  sau cât mai curând. Afară
        ministru  croat  deja  dela  anul  1898.
                                                   causă  e  lipsit  de  tăria  de  muncă  a  ţăranilor   de aceea  până aci  locuitorul  a avut  un orizont
             Ar  mai  fi  să  pomenim  de  minis­  străini,  n’are  nici  fisicul  puternic  al  strămoşi­  foarte  mărginit  pentru  exerciţiul  inteligenţei
                                                   lor  şi,  în  loc  să  dea  naştere  unei  generaţiuni   naturale,  care  nu-i  lipseşte.  Era  lipsit de  ori­
        trul  ă  latere,  adecă  aşa  zicând  de  mi­  vînjoase,  vedem  copii  slabi  şi  nedesvoitaţi.   ce  repaos  intelectual,  n’avea  nici  o  distracţie
        nistrul  de  casă  al  Monarchului,  care  stă   Neingrijindu-se  în  de-ajuns nici  în  ce priveşte   sufletească,  pe  când  bunăstarea  materială  nu
                                                   sănătatea,  e  bântuit  într’o  măsură  mult  mai   e  nici  durabilă,  nici  de  mare  folos,  dacă  nu
        la  directele  disposiţii  ale  domnitorului.
                                                   mare  de  diferite  boale,  şi  grele  şi  uşoare,   deschide  calea  spre  progrese  culturale.
        Această  înaltă  slujbă  însă  nu  e  împli-  care-î  slăbesc,  îl  reţin  dela  lucru  şi-'l  fac  să  —---------------   (Va  urma). * i

                   F O I Ţ Ă                       proroc  al  pierzării.  Prin  acel  întunerec  des şi   resfirat  pe  fân,  ochii  mari,  închişi  şi  adânciţi
                                                   nepătruns,  Făt-Frumos  vedea  —  albind  o   în  frunte,  astfel  ia  era  frumoasă,  dar’  părea
                                                   umbră  de  argint,  cu  păr  de  aur  despletit,   moartă.  Pe  acea  frunte  netedă  şi  albă,  Făt-
                  M ic h a il  E musescu
                                                   rătăcind,  cu  mânile  ridicate  şi  palidă.  El  se   Frumos  presără  câte-va  flori  albastre,  apoi
             FlT-FRDMOS  DIN  LACRIMĂ              apropie  de  ia  şi  o  cuprinse  cu  braţele  lui.  şezu  alături  cu  ia  şi  începu  a  doini  încet.
                     —  POVESTE  -                 Ia  căzu  ca  moartă  de  groază  pe  peptul  lui,   Ceriul  limpede  —  o  mare,  soarele  o  faţă de
         (4)             -—-•—-        (Urmare).   şi  mânile  ei  reci  s’ascunseră  în  sînul  lui.  Ca  foc,  erburile  împrospătate,  mirosul  cel  umed
             Făt-Frumos  o  izbi  pe  ia  şi  o  băgă  în   să  se  trezească,  el  îi  sărută  ochii,  Norii  se   al  florilor  învioşate  o  făceau  se  doarmă mult
        pământ  până  în  genunchi.                rupeau  bucăţi  pe  cer  —  luna  roşie  ca  focul   şi  lin,  însoţită  în  calea  visurilor  ei  de  glasul
             —  Stăi,  să  mai  bem  apă — zise  mama   se  ivea  prin  spărturile  lor  risipite;  —  ear’   cel  plâns  al  fluerului.  Când  era  soarele  în
        pădurilor  ostenită.                       pe  sînul  lui  Făt-Frumos  vedea cum  înfloriau   amiazi  firea  tăcea,  şi  Făt-Frumos-asculta  li­
             Stătură  şi  se  resuflară.  Baba  beu  apă,   două  stele  albastre,  limpezi şi uimite — ochii   niştita  ei  răsuflare  caldă  şi  umedă.  încet  se
       Făt-Frumos  beu  putere,  şi-un  fel  de  foc   miresei  lui.  El  o  luă  pe  braţe  şi  începu  să   plecă  la  obrazul  ei  şi-o  sărută.  Atunci  ia
       nestins  îi  cutreeră  cu  fiori  de  răcoare  toţi   fugă  cu  ia  prin  furtună.  Ia-şi  culcase  capul   deschise  ochii  încă  plini  de  visuri,  şi  în-
       muşchii  şi  toate  vinele  lui  cele  slăbite.  în  sînul  lui şi părea că adormise.  Ajuns  lângă   tinzându-se  somnoroasă zise încet  si  zimbind:
                                                                                                                              i
             Cu  o  putere  îndoită,  cu  braţe  de  fer   grădina  împăratului,  el  o  pusă în  luntre,  du­  Tu  aici  eşti ?
       o  zmânci  pe  baba  de  mijloc  şi-o  băgă  în   când-o  ca’ntr’un  leagăn  peste  lac,  zmulse   —  Ba  nu  sunt  aici,  nu  vezi,  că  nu
       pământ  până  în  gât.  Apoi  o  izbi  cu  buzdu­  iarbă,  fân  cu  miros  şi  fiori  din  grădină  şi-i  sunt  aici ?  —  zise  el  mai  lăcremând  de  feri­
       ganul  în  cap  şi-i  risipi  creerii.  —  Cerul  în­  clădi  un  pat,  în  care-o  aşeză  ca  într’un  cuib.  cire.  Cum  şedea  el  lângă  ia,  ia-şi  întinse  un
       cărunţi  de  nori,  vântul  începă  a  geme  rece   Soarele  eşind  din  răsărit  privea  la  ei   braţ  şi-’i  cuprinse  mijlocul.
       şi  a  scutura  casa  cea  mică  în  toate  închee-   cu  drag.  Hainele  ei  umede  de  ploaie  se  li­  Hai  scoală,  zise  el  desmerdându-o  — e
       turile  căpriorilor  ei.  Şerpi  roşii  rupeau  trăs­  pise  de  membrele  dulci  şi  rotunde,  faţa  ei   ziua  înamiaza-mare.  Ia  se  sculă,  îşi  netezi
       nind  poala  neagră  a  norilor,  apele  păreau   de-o paloare umedă, ca ceara cea albă, mânele  părul  de  pe  frunte  şi-l  dete  pe  spate,  el  îi
       că  latră,  numai  tunetul  cânta  adânc,  ca  un  mici  şi  unite  pe  piept,  părul  despletit  şi  cuprinse  mijlocul  —  ia-i  incunjură  grumazul
   1   2   3   4   5   6   7